Ministerul Afacerilor Externe

 
 

Centrul de presă

Participarea ministrului afacerilor externe Teodor Meleșcanu la emisiunea Articolul VII

Vorbitor: 
Teodor Meleşcanu, ministrul afacerilor externe
Data: 
20.03.2019
Locaţia: 
TVR Internațional

TVR INTERNATIONAL (20 martie, ora 21:30) - Emisiunea "Articolul VII"

Realizator: Mihaela Crăciun - Români de aproape şi români de departe, bun venit la o nouă întâlnire sub genericul Articolul VII! Articolul VII-Constituţia României, drepturile dumneavoastră, ale românilor stabiliţi în străinătate. Astăzi, 20 martie, vă propun o ediție specială. Mai multe întâlniri la vârf, pe parcursul acestei ore și jumătate și încep prin a-l saluta și îmi face o deosebită onoare și plăcere să îl salut pe domnul Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe. Bună seara, domnule ministru!

Teodor Meleșcanu: Bună seara! Mulțumesc pentru invitație!

Realizator: Să le mai spunem telespectatorilor că în partea a doua a emisiunii vor urmări un interviu cu ambasadorul Sorin Ducaru, iar în ultima parte, prezent în platoul emisiunii va fi domnul Sorin Cîmpeanu, recent ales președinte al Agenției Universitare a Francofoniei. Domnule ministru, 20 martie Ziua Francofoniei, acuma Ziua Fericirii - să fie în fiecare zi, nu ne interesează. Ziua Francofoniei. Sunteți un diplomat francofon, sunteți francofon.

Teodor Meleșcanu: Da și vreau să vă spun că, într-adevăr, ziua de 20 martie este Ziua Francofoniei, dar mai mult vreau să spun, toată luna martie este o lună a francofoniei și din acest punct de vedere, vreau să transmit un salut foarte călduros tuturor celor care sunt francofoni, chiar la noi aici în România, sau peste hotare și să le spun că suntem un milion și două sute de mii de români care cunosc și vorbesc limba franceză, iar la nivelul francofoniei pe plan mondial, suntem cam 300 de milioane de oameni care vorbesc franceza. Lucrul cel mai interesant este că francofonia reprezintă cea mai importantă structură, după Organizația Națiunilor Unite. Avem cel mai mare număr de state participante la Organizația Internațională a Francofoniei, iar România, de mai multe ori, este desemnată când vorbim despre despre noi, despre francofonie, drept ţară a francofoniei în partea, în zona Europei centrale și de Est.

Realizator: Suntem "țară far" a francofoniei, în partea Europei centrale şi de est, cum spuneți dumneavoastră, cum reafirmaţi dumneavoastră, domnule ministru, dar pentru că ați menționat - toată luna martie este luna francofoniei - luna martie, care se apropie de sfârșit, și iată suntem la jumătatea președinției pe care o deține România la Consiliul Uniunii Europene, nouă ni se pare că au trecut foarte repede aceste două luni și jumătate, dar cred că la Ministerul Afacerilor Externe, acolo unde dumneavoastră și echipa dumneavoastră, domnul ministru delegat Ciamba și colegii dânsului, toți diplomații, cred că fiecare zi a fost cât un an, nu, din aceste două luni și jumătate.
Teodor Meleșcanu: Să știți că pentru noi a fost cu adevărat un test, capacitatea noastră de a asuma într-adevăr responsabilitățile de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este prima oară când s-a întâmplat, în cazul României, și am fost relativ preocupați să vedem dacă putem într-adevăr să facem față tuturor obligațiilor care ne revin din acest punct de vedere. Îmi pare rău că, în perioada iernii din anul trecut, au apărut tot felul de speculații în legătură cu capacitatea noastră de a face față acestei misiuni foarte importante pentru țările membre ale Uniunii Europene.
Realizator:  Personal, iertaţi-mă, aţi avut vreo clipă, cea mai mică îndoială că nu am face față?
Teodor Meleșcanu: Nu, nici una, nici una. Din păcate, veștile și zvonurile circulau în continuare și este pentru prima oară când, după o lună de la începerea președinției noastre, am primit într-adevăr felicitări și aprecieri deosebite.

Vreau să vă spun că este una din președințiile de mare succes la nivelul Uniunii Europene, iar în relațiile nu numai cu țările europene, membre ale Uniunii Europene, ci și cu țările....noi am încercat să ne deschidem spre Balcanii de Vest, spre Parteneriatul Estic, țările din Est, relațiile cu Africa Centrală, cu Asia Centrală, cu China, avem mai multe evenimente legate de zona educației cu Asia, ca un continent, mai multe organizații ASEM și ASEF, reuniuni ale miniștrilor educației din Uniunea Europeană și din țările asiatice. Am avut mai multe evenimente și cu țările din Asia, Pacific, America Latină. Într-adevăr, a fost o președinție de mare succes. Am avut și un noroc, mă rog, într-un fel. Practic, președinția noastră s-a concentrat pe primele 3 luni - ianuarie, februarie martie...
Realizator: Pentru că urmează peste două luni alegerile.

Teodor Meleşcanu: Pentru că în mai, pe 26 mai vor fi la noi organizate alegerile pentru Parlamentul European și, în mod evident, cam din luna aprilie, toți parlamentarii europeni intră în campania electorală și capacitatea noastră de a închide anumite dosare, care trebuie făcute și împreună cu Parlamentul Uniunii Europene, nu numai cu Comisia, a existat o dorință foarte mare eurodeputaților, ca să le spun așa, de a închide cât mai rapid aceste dosare, pentru ca în campania electorală să poată şi ei să spună “da, am contribuit, am făcut, am închis, am finalizat anumite proiecte”. Din acest punct de vedere, să știți că este impresionant ce am reușit să facem, iar ecourile.... și astăzi am avut o întâlnire între parlamentari... Parlamentul, deputaţi din Parlamentul European și deputați din Africa, Caraibi și Pacific, care au fost, pur și simplu, entuziasmaţi de modul în care au fost primiți aici, de modul în care au fost organizate lucrările și, mai ales, bineînțeles, impresionați de locul unde s-a desfășurat, clădirea cea mai mare din Europa și a doua din lume. Deci, cu adevărat, am avut o satisfacție deosebită și vreau să vă spun că noi am avut capacitatea de a închide un număr foarte mare de dosare, peste 76. Alții, în timp de șase luni, au făcut în jur de 50-60 de dosare pe care au reușit să le închidă.

Realizator: De menționat doar câteva dosare decisive, domnule ministru.

Teodor Meleşcanu: O, sunt câteva dosare și mulțumesc pentru întrebare, nu vreau să credeți că facem statistică și căutăm să dăm cifre ca să acoperim un lucru sau altul. Nu. Am reușit să finalizăm directive foarte importante și dosare foarte importante, de exemplu privind dosarul referitor la gazele naturale, regimul funcționării transparenței la nivelul Uniunii Europene, a importului de gaze din Est și din Vest. Am avut, de asemenea, un dosar foarte greu legat de drepturile de autor, respectarea drepturilor de autor. Am avut un dosar care s-a referit la crearea unei organizații speciale, a unei structuri care să se ocupe de muncă și protecție socială a oamenilor, pachet referitor la tot ceea ce înseamnă situația financiară, bugetul Uniunii Europene. Deci am avut cu adevărat, nu vorbesc numai de cifre să vă impresioneze, dar vreau să vă spun că, în realitate, am avut o contribuție extraordinară la evoluția Uniunii Europene și pe care am făcut-o cu toată plăcerea. Sigur, va mai fi și un moment foarte important, 9 mai, la Sibiu, unde va avea loc o reuniune la cel mai înalt nivel a șefilor de state și de guverne neoficială, care se va concentra pe probleme privind viitorul Uniunii Europene și, din acest punct de vedere, cred că, de asemenea, vom fi una dintre țările care va contribui la prefigurarea unei perspective și în continuare a Uniunii Europene.
Realizator: Domnule ministru Meleșcanu, viitorul Uniunii Europene, care e oarecum aşa, fluid, pentru că - o să îmi spuneţi dacă greşesc sau nu - se vorbeşte de o marginalizare strategică a UE pe scena internaţională, asistăm la o criză de leadership, la o absență a reformelor instituționale și asperități crescute pe axa Paris-Berlin-Washington. Sau nu?

Teodor Meleşcanu: Acum, ce se întâmplă? Uniunea Europeană, ca actor internațional, este o structură de dată recentă. Nu puteți compara Statele Unite sau Federația Rusă sau Republica Populară Chineză, care sunt țări importante din punct de vedere al relațiilor internaționale, cu o structură care are câțiva zeci de ani, 10, 20 de ani, când a început cu adevărat Uniunea Europeană să iasă și în afara propriilor sale probleme. De aceea, pentru noi prioritatea, una din prioritățile fundamentale a fost aceea de a promova ideea unei Uniuni Europene care să fie un actor global, la nivel global, care să poată să stea la masă atunci când e vorba de conflicte sau de dispute, atunci când există anumite crize să fie pe picior de egalitate cu marile state, care au și o forță politică, și o forță economică, și o forță militară impresionantă. Din acest punct de vedere, vreau să vă spun că cea mai importantă contribuție a acestui actor, pe care îl reprezintă Uniunea Europeană, este contribuția sa prin fonduri la sprijinirea dezvoltării din țările lumii. Uniunea Europeană este cel mai mare contribuitor cu fonduri pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare și, de asemenea, în afară de sprijinul pentru dezvoltarea economică și socială, este una dintre țările care oferă cele mai mari ajutoare umanitare în toate zonele de conflict sau în toate zonele care sunt confruntate cu calamități naturale sau cu alte evenimente de acest tip, inclusiv cu conflictele militare, cum spuneam. Deci Uniunea Europeană este un actor foarte important. Nu are aceeași pondere. Evident că Uniunea Europeană, ca o entitate, este în competiție și cu Statele Unite ale Americii și cu Republica Populară Chineză. Viziunea noastră nu este însă de confruntare nici cu Statele Unite, nici cu Republica Populară Chineză. Întotdeauna căutăm modalitățile de a avea un dialog și de a ajunge la acorduri și înțelegeri, care să permită Uniunii Europene, în relațiile cu Statele Unite, în relațiile cu China, în relațiile cu Asia Centrală, cu țările din Africa, cu țările din America Latină. Chiar astăzi spuneam că marea schimbare care a avut loc din punctul de vedere al Uniunii Europene referitoare la politica de imigrație ilegală, care se întâmplă la frontierele Uniunii Europene Este pentru prima oară când Uniunea Europeană - și am fost unul dintre cei care am susținut în toate discuțiile, uneori nu am fost poate foarte apreciat, am spus întotdeauna că nu putem să ne imaginăm adoptarea unor măsuri de interzicere a oricărei migrații. Este un fenomen care există, nu avem ce să facem, dar că trebuie să avem o politică nu neapărat numai de pază a frontierelor noastre, ci mai ales să avem o politică de investiții în țările subsahariene din Africa, una din zonele cele mai confruntate cu cele mai mari probleme și, la ora actuală, deja avem planuri, perspective, strategii, care se referă și la Africa, în primul rând, care înseamnă nu numai fonduri de la Uniunea Europeană, înseamnă și investiții din partea țărilor membre ale Uniunii Europene, înseamnă folosirea capacităților pe care le are Banca Europeană de Investiții. Deci s-a schimbat, într-adevăr, această viziune pentru a da și unor țări africane perspectiva unui viitor pentru ele, pentru că altfel...ştiți că în această zonă, în general, media de vârstă este pe la 25-30 de ani. Deci evident că e nevoie de crearea unor locuri de muncă. Avem o alianță cu țările din Africa, de exemplu, pentru crearea a un milion în primul an și pe o perioadă de cinci ani, de creare a 10 milioane de locuri de muncă pentru tinerii africani. Educația, efortul pe care îl facem și noi, chiar pe plan bilateral, este într-adevăr unul din elementele care conferă Uniunii Europene o anumită seriozitate, prestanță, și eu aș pune chiar și un respect pe care îl au țările din diverse zone în relațiile cu Uniunea Europeană. Deci aș spune că nu suntem  marginalizați. Sigur, e mai greu să funcționezi... Era o glumă pe vremea lui Kissinger, când era ministru de externe, spunea 'Domnule, nu pot vorbi cu Uniunea Europeană că trebuie să vorbesc cu 28 de miniștri de externe când am o problemă' şi după aceea, când s-a creat Serviciul de Acțiune Externă al Uniunii Europene, prima doamnă care a ocupat acest post, i-a dat un telefon lui Kissinger și a spus 'Domnule Kissinger, de acuma când vreți să discutați despre orice probleme internaționale, formaţi un singur număr de telefon și dacă eu nu răspund, atunci o să intervină un robot, care o să spună 'pentru a cunoaște poziția Franței apăsați tasta 1, pentru a cunoaște poziția Germaniei apăsați tasta 2''. Evident că este un sistem care necesită o anumită integrare și o anumită consultare. Tocmai de aceea avem un Consiliu al miniştrilor afacerilor externe, care se întrunește în fiecare lună, unde discutăm toate temele sensibile și unde venim cu poziții foarte concret şi cu propuneri de măsuri pentru dezvoltarea raporturilor noastre și sprijinul altor țări.

Realizator: Curajoasă acea doamnă, domnule ministru, care i-a spus 'e simplu - nu? - e simplu.
Teodor Meleşcanu: Lady Ashton, da.

Realizator: E simplu. Pentru că luna martie este Luna Francofoniei, dar, până la urmă, în luna martie, cu voia dumneavoastră, diplomația cred că se poate declina la feminin.
Teodor Meleşcanu: Da, acuma o să intru într-adevăr să răspund la întrebarea dumneavoastră, dar vreau să mai adaug ceva. Luna martie este o lună extrem de importantă nu numai pentru că e Luna Francofoniei, dar și pentru faptul că sunt născut în această lună, deci mă identific foarte bine cu francofonia, scuzați-mă pentru această glumă.

Realizator: La mulți ani, domnule ministru.

Teodor Meleşcanu: Mulţumesc. Am trecut cu bine peste ea. Într-adevăr, la ora actuală, la nivel european pot să vă spun foarte deschis că România este una dintre ţările în care, în domeniul diplomației, a asigurat și asigură pe deplin egalitatea de gen. Vreau să spun că, la ora actuală, în Ministerul Afacerilor Externe 49% din personal sunt de genul feminin, iar 52% dintre conducătorii, dintre cei care au funcții de conducere la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, este de asemenea ocupat de către genul feminin. Mai mult, vreau să vă spun că avem 22. Sigur, pe plan exterior un pic e mai greu, dar avem și la ora actuală 22 de ambasadori care sunt de genul feminin și 16 consuli generali, de asemenea, de genul feminin. Deci este o revoluție, aş spune, că nu e vorba de o evoluție. Dacă ne uităm cu câțiva ani în urmă, înainte de Primul Război Mondial, nu exista picior de femeie în Ministerul Afacerilor Externe. Practic, Ministerul de Externe era compus numai din bărbați.
Realizator: Picior de doamnă, cum spuneaţi dumneavoastră, practic, nu era, cu tocuri sau fără, dar, în același timp, sunt și cizme de femeie și a știut foarte bine cum e să porți cizme în zone de conflict doamna Simona Miculescu, prima femeie din România cu rang de ambasador, obținut în anul 2002, acum, la Belgrad, director al Biroului Organizației Națiunilor Unite de la Belgrad și reprezentant al secretarului general al Organizației Națiunilor Unite. Doamna ambasador este împreună cu noi, așa, la mijlocul discuției noastre. Bună seara, doamna ambasador.

Simona Miculescu: Bună seara. Ce plăcere să vă pot ajuta și pe dumneavoastră și, în special, pe domnul ministru și, bineînțeles, pe spectatorii dumneavoastră.

Realizator: Doamna ambasador, sunteți un deschizător de drumuri în multe domenii, dintre cele mai diverse, și, iată, sunteți și prima doamnă cu rang de ambasador din Corpul Diplomatic român din 2002 și cariera dumneavoastră diplomatică a arătat că ați fost şi sunteți unul dintre oamenii de bază din Corpul Diplomatic.

Simona Miculescu: Mulţumesc foarte mult, dar să știți că asta se datorează şi faptului că am avut şansa să întâlnesc oameni extraordinari și printre ei se numără domnului ministru Meleşcanu, care pentru mine a fost și este un model și un mentor, la care țin foarte mult, și ministrul care mi-a dat şansa de a fi primul purtător de cuvânt, prima femeie purtător de cuvânt a Ministerului de Externe și primul atașat de presă femeie al Ambasadei României în SUA. Mulțumesc, domnule ministru. Vă mulțumesc.

Teodor Meleşcanu: Eu vă mulţumesc.

Simona Miculescu: Şi vă voi mulţumi mereu pentru tot ce am învăţat de la dumneavoastră.
Realizator: Doamna ambasador Miculescu, aveți, iată, o carieră internațională, de data aceasta nu mai vorbim doar despre membru al Corpului Diplomatic român, ci despre un diplomat care a stat și stă în continuare la discuții importante, plecată într-adevăr de la București. Care e secretul și cât de greu e, până la urmă, chiar dacă vorbim de principiul echilibrului de gen, în Irak sau la Belgrad sau pe oriunde v-au dus pașii în perioada în care ați fost şi, iată, sunteți la ONU? Nu a fost simplu.

Simona Miculescu: Nu, nu a fost simplu, dar a fost foarte incitant. Eu sunt un colecționar de experiențe speciale și învățând atât de mult de la mentorii mei și iubind atât de mult diplomația, nimic nu mi s-a părut greu. Știți ce este cel mai greu acuma? Mi-e foarte dor de colegii mei, mi-e foarte dor de diplomația românească și la început a trebuit să-mi reprim instinctul de a promova România, pentru că acum datoria mea așa de a promova 193 de țări membre ale Națiunilor Unite. Deci cred că atunci când ești pasionat, când crezi în ceea ce faci, când ești alimentat de dragostea de țară, așa cum sunt diplomații români, nimic nu ți se pare suficient greu. Și, oricum, practic ești atât de concentrat să atingi excelența, nimic să nu te împiedice să atingi excelența, nici măcar succesul, încât cred că nici nu simți atât de mult efortul. Și, oricum, suntem conștienți atunci când abordăm această profesie - și domnul ministru știe asta - că nu există mai victorii fără mari sacrificii. Este imposibil.

Realizator: A fost o onoare. Vă mulțumesc pentru... Vă mulțumim pentru nota de prospețime și de primăvară și de optimism pe care o aduceți de fiecare dată, doamna ambasador Miculescu!
Simona Miculescu: Nu pot fi decât optimistă. Sunt foarte mândră, domnule ministru, vreau să vă spun cu această ocazie că urmăresc cu drag și cu mândrie ceea ce face România în cadrul președinției Consiliului UE și sunt foarte mândră și vă felicit din tot sufletul. Mult succes în continuare! Mulțumesc pentru această șansă de a mă adresa.

Teodor Meleşcanu: Eu vă mulțumesc! Sărut mâna! Numai bine.

Simona Miculescu: Numai bine! La revedere!

Teodor Meleşcanu: Sărut mâna!

Realizator: Domnule ministru, revenind la, iată, ce spunea doamna ambasador Miculescu, felicitări pentru ce se întâmplă în aceste momente la președinția Consiliului Uniunii Europene, exercitate de România. Una dintre prioritățile majore ale acestei președinții rămâne, domnule ministru Meleșcanu, relația cu Republica Moldova și sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova, acolo unde, la Chișinău, a avut loc, recent, alegeri?

Teodor Meleşcanu: Da, voiam să vă spun că printre prioritățile noastre evident că, pe lângă Balcanii de Vest, avem o prioritate deosebită și se referă la politica parteneriatului estic al Uniunii Europene. Noi suntem convinși - și eu sunt convins, și mulți dintre dintre colegii mei, că există o contribuție foarte solidă din partea țărilor de la estul Uniunii Europene, care sunt parteneri în Parteneriatul Estic și a căror contribuție este semnificativă. Noi avem, din acest punct de vedere, șase țări cu care lucrăm în Parteneriatul Estic. Trei dintre ele, cum e în Moldova, cum e Ucraina, cum este Georgia, au semnat deja acorduri de asociere cu Uniunea Europeană și, de asemenea, beneficiază de ridicarea vizelor pentru cetățenii din aceste țări. Pe lângă aceste trei țări, mai avem Belarusul, avem Azerbaijanul și Armenia, state care sunt în relații cu Uniunea Europeană și doresc să meargă pe același drum. Din punctul nostru de vedere, e foarte clar, n-are rost să întindem foarte mult vorba. Relația noastră cu Republica Moldova este o relație specială, ea se bazează pe comunitatea de limbă, de istorie, de tradiție. Este evident una dintre țările pentru noi, prioritare în tot ceea ce înseamnă politica României și a Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, întotdeauna am avut o abordare foarte, aș spune eu, corectă și principială. În permanență am sprijinit instituții din Republica Moldova, nu oameni, nu am promovat pe cineva în dauna celuilalt. Întotdeauna am dorit să transmit experiența noastră în legătură cu consolidarea instituțiilor, cu buna guvernare, cu funcționarea justiției, a statului de drept și așa mai departe. Și, în același timp, am avut o politică foarte clară de sprijinire a activităților care se desfășoară în domeniul cultural. De la - și cultural și educațional - de la grădinițele de copii, pe care le am refăcut în foarte multe sate și comune și orașe din Moldova, sau sala cu orgă de la Chișinău și multe altele, spitalele de la...Spitalul de la Comrat, în Găgăuzia unde suntem de asemenea implicați.

Întotdeauna am dorit să dăm un semnal foarte clar în legătură cu sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova. În același timp nu vă ascund, nu mi-e jenă.

Realizator: Şi românilor basarabeni?

Teodor Meleşcanu: Fără nicio îndoială! În primul rând, dar tuturor care locuiesc în Republica Moldova. Niciodată n-am făcut discriminare între etniile românească de acolo, găgăuză, ucraineană sau rusă. Întotdeauna am spus pentru cetățenii Republicii Moldova, sprijinul nostru este unul care vizează, în continuare, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Parcursul european al Republicii Moldova a fost pentru noi, și rămâne principala prioritate în relațiile cu Republica Moldova. De asemenea, să știți și la nivelul Uniunii Europene, nu îmi e rușine să spun, suntem unul dintre cei mai vajnici apărători și sprijinitori ai Republicii Moldova, în continuarea unui program foarte serios de reforme în Republica Moldova și de apropiere a Republicii Moldova, de valorile Uniunii Europene.

Realizator: Domnule ministru, dacă ar fi să vorbim despre principiul reciprocității, și să mergem acum în Ucraina, și când spunem relațiile cu Ucraina, de data aceasta, v-aş ruga să ne gândim în special la românii din Ucraina, și la drepturile pe care ucrainenii din România le au, începând din 1991, şi nu puține, și foarte bine că le au, și drepturile poate pe care nu le au, sau le sunt îngrădite, românii din Ucraina, domnule ministru. Şi mă gândeam, iată la un episcopat, de exemplu, și multe altele, vorbim de limba română, de școli.

Teodor Meleşcanu: Da, evident că şi pentru noi și relația cu Ucraina este o relație importantă, este un vecin al nostru la est, e o țară cu foarte mari posibilități, e o țară care evoluează spre un sistem democratic, deschis, care are ambiții de a deveni membru al Uniunii Europene, în perspectivă, poate chiar și al NATO. Şi din acest punct de vedere, întotdeauna am avut o politică foarte clară de sprijinire a independenței, a unității și a suveranității Ucrainei. Am fost una dintre țările care am sprijinit și sprijinim Ucraina, în continuare, în eforturile pe care le au. În acelaşi timp, e adevărat că în Ucraina există o comunitate care depășește probabil 400 de mii 450 de mii de vorbitori de limba română. Şi nu este vorba de oameni care au emigrat în Ucraina, este vorba de români care au trăit în zonele respective, care datorită vicisitudinilor istoriei au desenat alte frontiere. Deci este vorba de oameni care s-au născut, trăiesc de veacuri acolo.

Realizator: Au spus "mama" în limba română.

Teodor Meleşcanu: Îşi vorbesc limba lor, își respectă credința lor și toate celelalte care țin de moștenirea culturală și istorică a românilor din afara frontierelor noastre. Din acest punct de vedere, bineînțeles că una din problemele cu care suntem confruntați se referă și la evoluțiile referitoare la modul în care Ucraina privește relația cu minoritățile naționale, inclusiv cu minoritatea românească. Cam a doua după noi, este probabil minoritatea maghiară, în partea de vest a Ucrainei. În permanență, noi am avut o atitudine foarte deschisă. Am spus întotdeauna, pe șleau, că românii și toate celelalte minorități, indiferent de limba pe care o vorbesc, sau de religia pe care o au, trebuie să se bucure de drepturile și libertățile fundamentale care sunt recunoscute și la Consiliul Europei, prin convențiile internaționale, și la nivelul Uniunii Europene. Sigur că e o problemă care preocupă pe ucraineni, stat tânăr, nou creat, care dorește să îşi consolideze elementele fundamentale ale unui stat național, limba fiind sigur unul din aceste elemente. Din punctul nostru de vedere, noi respectăm acest lucru și considerăm că într-adevăr, în fiecare stat, este nevoie să respectăm limba oficială a statului respectiv, dar în același timp, am spus şi vom spune, în continuare, în paralel cu aceasta trebuie să se asigure și condițiile necesare pentru ca limbile minorităților naționale care sunt în capacitatea lor de a participa la viața socială, de a avea ziare proprii, de a avea posturi de radio, de a avea emisiuni de televiziune, să fie toate elemente care contribuie la realizarea şi la păstrarea identității lor.

Din păcate, legea privind educația, care a fost adoptată în Ucraina, mai ales Articolul 7, este una din legile care afectează în realitate drepturile minorităților naționale - eu mă refer acuma la minoritate românească. Ceea ce noi am urmărit nu a fost să blocăm Ucraina sau să creăm anumite presiuni asupra Ucrainei, ci am dorit întotdeauna să avem un dialog foarte deschis, în care să pornim de la drepturile și libertățile care aparțin minorităților naționale la nivel european - Ucraina fiind o țară, așa cum v-am spus, candidată pentru a intra în Uniunea Europeană - şi, în cazuri în care suntem confruntați cu adoptarea unor legi, de folosire a avizului Comisiei de la Veneția pe toate problemele care pot fi ridicate de unii sau de către alții. În paralel, am creat o comisie specială, care e la nivel chiar prezidențial, privind colaborarea în domeniul minorităților naționale. Am avut runde întregi de discuții și la nivelul Ministerului de Externe, și la nivelul Ministerului Educației, în care am căutat să găsim cele mai bune modalități care să permită românilor să învețe în continuare și să folosească în continuare limba română și, din punctul nostru de vedere, să aibă dreptul de fapt să aibă un acces direct și asupra mijloacelor de informare în masă. Sigur, acum este o perioadă un pic mai delicată în Ucraina, ne aflăm înaintea alegerilor prezidențiale. Bineînțeles, în campania electorală lucrurile se mai înfierbântă, dar din punctul nostru de vedere vom urma neabătut această abordare: sprijin pentru Ucraina și, în același timp, recunoașterea drepturilor și libertăților care trebuie să le aibă minoritățile. Sigur, una din evoluțiile mai recente a fost legată de autocefalia bisericii ucrainene, declararea limbii ucrainene ca limbă oficială în bisericile  din Ucraina. În paralel noi respectăm acest lucru, în mod evident înțelegem foarte bine care e miza și pentru Ucraina de a avea o biserică autonomă, proprie, cu un patriarh propriu, și să nu mai depindă de patriarhatul de la Moscova. Înțelegem foarte bine toate aceste lucruri, însă, în același timp insistăm foarte mult, și nu numai la nivelul Ministerului de Externe, de data aceasta avem și Biserica Ortodoxă Română care se implică, şi noi credem că cea mai bună soluție ar fi ca, pentru cetățenii ucraineni care folosesc limba română și sunt de etnie română, să se creeze un vicariat special pentru românii care trăiesc în Ucraina, astfel încât slujbele să poate fi continuate în limba română, oamenii să se ducă la biserică, sigur, respectând toate celelalte canoane ale Bisericii. Aceste două lucruri, la fel și cu limba națională, la fel, încă un proiect de lege care se referă la folosirea limbii în toate mijloacele de informare în masă, și chiar dacă există mijloace de informare a unor minorități, jumătate trebuie să fie în ucraineană, jumătate trebuie să fie în limba lor, deci sunt foarte multe lucruri care trebuie să fie abordate, dar, într-adevăr, de noi; abordarea noastră este foarte constructivă. Respect pentru tot ceea ce înseamnă limba națională.
Realizator: Dar?

Teodor Meleşcanu: Şi în același timp o acordare a tuturor facilităților necesare pentru minoritățile din Ucraina, de a beneficia de moștenirea lor culturală și spirituală.

Realizator: O scurtă trecere în revistă v-aş ruga, domnule ministru Meleșcanu, privind relațiile cu Serbia din perspectiva comunității românești din Serbia.

Teodor Meleşcanu: Relațiile noastre cu comunitatea românească din Serbia sunt destul de interesante, ca să zic așa. Avem două grupuri mari de cetățeni români care trăiesc în Serbia: pe de o parte, în zona Voivodina și unde trebuie să recunosc că, într-adevăr, încă de pe vremea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, beneficiau de foarte multe drepturi și libertăți, potrivit convențiilor internaționale, inclusiv posturi de radio, de televiziune, ziare, reviste și așa mai departe. Este un prim grup unde, într-adevăr, lucrurile merg în direcția bună. Pe de altă parte avem o altă comunitate românească, în special în Valea Timocului, unde avem niște discuții în legătură cu faptul dacă sunt sau nu români, pentru că în zona respectivă ei sunt considerați, se folosește denumirea de vlahi. Din punctul nostru de vedere, încă de la începerea negocierilor Serbiei cu Uniunea Europeană am spus foarte clar că una din problemele importante pentru noi este rezolvarea problemei minorităților românești din Serbia şi din acest punct de vederea am pornit de la ideea ca fiecare să poate să-şi autodeclare apartenența la un grup minoritar sau altul. Dacă vrea să se numească vlah, să se numească vlah, dacă vrea să se numească român, trebuie să acceptăm că şi el reprezintă un element al acestei comunități românești. Lucrurile au avansat, am creat și o comisie. Din păcate nu au evoluat foarte, foarte rapid. Niciodată nu am vrut să întârziem, dimpotrivă, am dorit ca pe perioada președinției noastre dacă s-ar putea să se închidă capitole - nu o să fie posibil, dar sperăm să se închidă cât mai multe capitole din negociere. Dar tema protecției minorităților românești și din Voivodina și din Valea Timocului pentru noi este o temă prioritară și din acest punct de vedere va trebui să găsim o soluție agreată de ambele părți. Avem o relație de veacuri, există o punte foarte puternică, avem sârbi în România, avem români în Serbia și evident că noi trebuie să folosim aceste minorități ca punți de legătură, nu ca elemente care să ne creeze nouă discordie din relațiile noastre.

Realizator: Avem o comunitate  extraordinară la Mălainița, acolo unde este biserica părintelui Bojan. Este extraordinar ce a făcut și face în continuare părintele pentru cei care simt românește și cei care doresc să le fie respectate drepturile. Domnule ministru, ne apropiem de final. Cum era: dati-mi o politică internă.

Teodor Meleşcanu: Buna ca să am o politică externă excelentă. Da, ne dorim din suflet să avem o politică internă cât mai bună şi mai ales să depășim... e o fază într-adevăr foarte, foarte delicată. Există la ora actuală o fracțiune foarte mare, o fractură la nivelul societății, inclusiv în domeniul politicii interne, și există mai ales o lipsă de apetit pentru discuții, pentru negocieri, pentru compromisuri, pentru a lucra împreună pe diverse teme interne.

Realizator: Pentru continuitate.

Teodor Meleşcanu: Şi pentru continuitate.

Realizator: Aşa cum în diplomaţie există continuitate. De ce nu poate fi un model.

Teodor Meleşcanu: Predictibilitate şi...

Realizator: Predictibilitate şi continuitate în toate domeniile.

Teodor Meleşcanu: Aşa este. Din păcate, de foarte multe ori în politica internă s-au întâmplat lucruri care erau, din punctul meu de vedere, foarte agresive: luări de poziție, atacuri la persoană - lucruri care sunt preocupante pentru că, până la urmă, atunci când vorbim de politica externă nu e vorba de politica unui partid sau altul, a unei majorități sau unei minorități, e vorba de interese fundamentale ale României. Şi întotdeauna, de la primul meu mandat din 1992 încoace, singura mea preocupare a fost să le spun tuturor: România are interese externe importante, trebuie să fim cu toții de acord și să ne sprijinim pentru promovarea acestor interese naționale ale României. În ce avem noi disputele noastre pe plan intern, le putem rezolva, le putem amâna, dar pe probleme de politică externă nu ne putem permite să avem opinii diferite sau atacuri agresive între unii și alții.
Realizator: Mai e puțin și se încheie ziua de 20 martie. Toate cele bune pentru ziua de 10 martie, domnule ministru Meleșcanu și să ne ajute Dumnezeu să mergem mai departe și să ne revedem sănătoși și cu multe vești bune și după încheierea președinției în studioul de la TVR internațional. Vă mulțumesc foarte mult!

Teodor Meleşcanu: Eu vă mulțumesc foarte mult și mi-ar face mare plăcere dacă am avea posibilitatea să continuăm și pe viitor, pentru că acest canal al dumneavoastră reprezintă de fapt mijlocul cel mai important de legătură între românii din România și românii din România care trăiesc prin multe alte țări, nu numai împrejurul nostru, dar chiar și în țări mai îndepărtate, până în Australia, Noua Zeelandă sau Statele Unite ale Americii.

Realizator: Exact aceasta a fost scopul înființării canalului TVR Internațional și, domnule ministru, avem telespectatori din cele mai îndepărtate țări, inclusiv de la antipozi sau din comunitatea românească din Israel care ne urmăresc de atunci. Fidelitate asta a lor înseamnă ceva pentru că, până la urmă, Măria Sa Telespectatorul decide dacă schimbă comanda, dacă ia o carte din bibliotecă sau dacă are răbdare cu noi. Vă mulțumesc foarte mult!