Ministerul Afacerilor Externe

 
 

Centrul de presă

Interviul ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, pentru „Calea Europeană”

Vorbitor: 
Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe
Data: 
26.02.2018
Locaţia: 
Bruxelles
Autor: 
Dan Cărbunaru, Calea Europeană

Realizator: Bună seara, dragi prieteni! Vă salut de la Bruxelles într-o nouă corespondenţă "Calea Europeană", de această dată la finalul unei zile în care România a pledat din noua cauza Republicii Moldova. Îl avem alături de noi pe ministrul afacerilor externe, domnul Teodor Meleşcanu. Bună seara, domnule ministru.

Teodor Meleşcanu: Bună seara.

Realizator: Vă mulţumim pentru faptul că aţi acceptat să ne acordaţi acest interviu. Un Consiliu Afaceri Externe important şi sperăm să avem ocazia să aflăm chiar de la dumneavoastră ce s-a întâmplat astăzi aici, la Bruxelles, dar mai ales o discuţie importantă în care România a avut un important rol legat de soarta Republicii Moldova şi de calea sa europeană.

Teodor Meleşcanu: De fapt, astăzi la Bruxelles a fost programată reuniunea Consiliului Afacerilor Externe la care participă miniştrii de externe şi unul din punctele principale de pe ordinea de zi a fost adoptarea unor concluzii ale Consiliului în legătură cu evoluţiile din Republica Moldova şi perspectiva sa de apropiere de UE. Am căutat să folosesc acest prilej şi pentru a organiza, înainte de Consiliul Afacerilor Externe, un mic dejun cu miniştrii de externe din ţările membre ale UE, având ca invitat special special pe domnul Tudor Ulianovschi, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova. O să încep cu acest GAERM, care se numeşte Grupul pentru Acţiune Europeană a Republicii Moldova, prilej care nouă ne-a oferit, în primul rând, să avem o imagine mult mai corectă şi mai clară asupra eforturilor pe care Republica Moldova le depune pentru apropierea de UE şi, în acelaşi timp, a permis celor care au participat să exprime şi gândurile lor în legătură cu ceea ce ar trebui să se facă în perioada următoare.

Concluzia principală care a reieşit din dezbatere a fost aceea că Guvernul Republicii Moldova, în ultima perioadă, a avut într-adevăr o activitate extrem de rodnică în ceea ce priveşte reformele pe care trebuie să le întreprindă, reforme care nu sunt dictate de UE, reforme care sunt în interesul cetăţenilor Republicii Moldova. După semnarea Acordului de asociere, după ridicarea vizelor pentru cetăţenii din Republica Moldova a fost evident un moment foarte prielnic pentru a analiza care este impactul acestor documente importante pentru evoluţia Republicii Moldova. Vreau să vă spun că, în general, concluziile şi chiar şi celelalte intervenţii pe care le-au avut miniştrii de externe au fost apreciative la adresa Republicii Moldova pentru eforturile făcute în modificarea legilor justiţiei, legea electorală, combaterea corupţiei, asigurarea unui sistem judiciar funcţional, prevenirea spălării banilor şi alte asemenea elemente la care se adaugă şi crearea unei agenţii naţionale pentru integritate, după modelul celei de la Bucureşti, referitoare la controlul modului în care demnitarii din Republica Moldova, persoanele având funcţii importante în stat, trebuie să-şi declare veniturile şi în acelaşi timp să poate fi controlate aceste venituri.

Din punctul meu de vedere, o concluzie generală a fost aceea că Republica Moldova este pe calea cea bună. Guvernul Filip a reuşit să facă în câteva luni foarte multe lucruri pozitive în ceea ce priveşte procesul de reforme şi, în acelaşi timp, a fost dublată această apreciere pozitivă a eforturilor guvernului de la Chişinău în vederea continuării proiectelor pe care le are în vedere, mai ales că anul acesta este un an extrem de important pentru Republica Moldova întrucât, aşa cum ştiţi, în a doua parte a acestui an vor avea loc alegeri. Pentru mine a fost foarte plăcut să vedem că lumea începe să înţeleagă care sunt eforturile pe care Republica Moldova le depune şi, în acelaşi timp, angajamentul pe care şi l-a asumat privind continuarea reformelor şi mai ales implementarea lor. Este important că se adoptă reglementări juridice, dar este şi mai important ca ele să devină operaţionale. A fost o foarte bună prefaţă pentru Consiliul Afacerilor Europene unde, aşa cum vă spuneam, s-au adoptat concluzii referitoare la evoluţia Republicii Moldova.

Trebuie să spun în mod foarte deschis că aceste concluzii au fost echilibrate şi constructive, unde, recunoscându-se pe de o parte eforturile, în acelaşi timp a fost şi un îndemn pentru Republica Moldova de a continua cu perseverenţă transformările absolut necesare pentru crearea unui stat care poate să aibă ambiţia de a adera la UE în ansamblul său. Din acest punct de vedere a fost un lucru foarte bun pentru noi şi mă bucur că atât prin concluziile GAERM, cât şi negocierile care au avut loc în perspectiva Consiliului Afacerilor Externe de astăzi au permis, într-adevăr, definirea unor linii de acţiune care dau în mod foarte clar un orizont posibil pentru aderarea în viitor a Republicii Moldova la UE. Pe lângă această temă, s-a mai discutat despre situaţia din Venezuela, care se confruntă la ora actuală cu o criză foarte profundă, nu numai politică, dar şi socială, şi, în acelaşi timp, s-a discutat despre posibilitatea unei implicări mult mai mari a UE în ceea ce priveşte evoluţiile din Venezuela.

Faptul că, la ora actuală, nu există niciun fel de dialog între majoritate şi opoziţie, faptul că se pare se urmăreşte ca, pe lângă alegerile prezidenţiale care au loc în acest an, să fie organizate în acelaşi timp şi alegeri parlamentare la care opoziţia nu va participa, elemente care sunt de natură să creeze o situaţie foarte dificilă pentru Venezuela şi pentru locuitorii săi. Principala preocupare a statelor membre ale UE a fost aceea de a vedea în ce măsură pot fi avute în vedere adoptarea unor sancţiuni pentru Venezuela, pentru derapajele în zona democratică, dar în acelaşi timp şi o preocupare majoră pentru ca eventualele sancţiuni să nu afecteze, dacă se poate deloc, situaţia pe care o au cetăţenii Venezuelei care, din punctul nostru de vedere, nu au niciun fel de vină în tot ceea ce se întâmplă în ţara aceea. E politică şi, în acelaşi timp, este viaţa de zi cu zi a cetăţenilor care devine tot mai grea; sunt probleme de penurie alimentară, de medicamente şi multe altele.

Realizator: Este o discuţie care e avută în vedere şi când se raportează la eventuale sancţiuni pentru derapaje de la statul de drept. Am urmărit aceste chestiuni. Fiind la nivelul statelor membre, în momentul în care anumite guverne au anumite probleme să nu se ia măsuri care să taie fondurile europene de care beneficiază cetăţenii. Pare să fie aceeaşi preocupare. V-aş propune... Ştiu că a fost o agendă mai complexă legată de acest Consiliu...

Teodor Meleşcanu: A mai fost o temă foarte importantă care se referă la Orientul Apropiat, problema Palestinei. Pe lângă discuţia de la Consiliul Afaceri Externe, a fost şi un prânz de lucru cu o delegaţie a Ligii Statelor Arabe, ocazie cu care s-a discutat în mod foarte deschis despre perspectivele iniţierii unui proces de pace în Orientul Apropiat. Au fost reprezentate mai multe state, preşedintele Ligii, ministrul de externe al Iordaniei, secretarul general al Ligii, miniştrii de externe din Arabia Saudită, din Maroc, din Egipt şi alţi reprezentanţi ai ţărilor arabe. Discuţia a fost foarte deschisă şi a existat o preocupare foarte mare în legătură cu modul în care UE ar putea să se implice mai activ şi să contribuie la găsirea unor soluţii pentru o rezolvare a problemei palestiniene. Lucrul cel mai important pentru mine, din punctul nostru de vedere, nu al meu personal, ci din punctul de vedere al României, a fost foarte importantă sublinierea că ceea ce se doreşte este un plan de pace, o negociere care să pornească de la principiul existenţei a două state, israelian şi palestinian, care să trăiască în bună vecinătate, în pace şi securitate în zonă şi, în acelaşi timp, s-a discutat despre modalităţile prin care UE ar putea să implice şi alţi actori, în primul rând e vorba de SUA, dar şi de alte state ale cvartetului în care intră şi Rusia, în vederea găsirii unor soluţii de impulsionare a negocierilor pentru o pace durabilă în Orientul Apropiat. S-au discutat foarte multe teme specifice, nu pot să mă refer la toate, dar cadrul general pe care l-au avut discuţiile a fost legat de necesitatea promovării ideilor a existenţei a două state, de necesitatea purtării unor negocieri directe, de necesitatea unei colaborări mai strânse între Uniunea Europeană, Statele Unite şi alţi actori internaţionali pentru găsirea de soluţii acceptabile de către toate părţile.

Realizator: Domnule ministru, vorbeaţi la început de situaţia din Republica Moldova. E un context special generat, într-adevăr, şi de poziţia proeuropeană a acestui guvern, dar şi de redescoperirea apetitului pentru extindere, cel puţin către Balcanii de Vest, este prioritatea preşedinţiei rotative bulgare asumată, pentru că, iată, deja în aceste zile a început turneul balcanic al lui Jean-Claude Juncker, vine să dubleze mesajele pe care bulgarii le-au dat, pe care poate şi unii dintre europarlamentarii în dezbaterile de la Strasbourg din sesiunile anterioare le-au dat. Ce înseamnă pentru Republica Moldova un astfel de context, un interes redescoperit al Uniunii pentru această vocaţie de a aduce mai aproape cât mai mult, nu doar din periferie, pentru că Balcanii nu sunt neapărat o periferie din perspectiva Uniunii, dar a fost şi această permanentă grijă de a gestiona nu doar flancurile NATO în Europa, ci şi flancurile Uniunii Europene. Ce înseamnă acest mesaj pentru R.Moldova?

Teodor Meleşcanu: Pentru Republica Moldova mesajul cel mai important este dat de faptul că politica de extindere a Uniunii Europene, politica, după părerea mea, care a avut cele mai mari succese în istoria Uniunii Europene, trebuie să continue. Referirea la Balcanii de Vest, unde există, într-adevăr, o preocupare în mod real la ora actuală, inclusiv datorită preşedinţiei Consiliului asumată de către Bulgaria, datorită procesului de la Berlin promovat de către Germania, datorită ideilor foarte clare ale Comisiei prin preşedintele Juncker în legătură cu începerea unui proces de apropiere a ţărilor din Balcanii de Vest faţă de Uniunea Europeană, şi, în acelaşi timp, există un al doilea format, care se numeşte Parteneriatul Estic şi care se referă la relaţiile Uniunii Europene cu R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, cu alte state din estul Uniunii Europene.

Aşa cum vă spuneam, ele nu sunt în concurenţă, pentru că în realitate ambele se subsumează aceluiaşi principiu fundamental, ideea extinderii Uniunii Europene de o manieră treptată şi care să fie bazată pe eforturile proprii ale fiecărei ţări candidate care doreşte să adere la Uniunea Europeană. Criteriile sunt aceleaşi, acţiunile sunt importante, acum sigur că e pe primul plan tema Balcanilor de Vest, dar vreau să vă aduc aminte că anul trecut, în toamnă, a fost un summit al Parteneriatului Estic în care a fost adoptată cel mai înalt nivel, la nivel de şefi de state şi de guverne, la care au fost adoptate 20 de obiective concrete care urmează să fie puse în aplicare de Uniunea Europeană în relaţiile cu ţările din Parteneriatul Estic şi care să ofere un orizont de timp, s-a stabilit anul 2020, pentru o evaluare a modului în care aceste obiective au reuşit să încurajeze apropierea acestor state de Uniunea Europeană. Aşa că nu sunt în concurenţă, de fapt, se potenţează reciproc cele două zone, care sunt zone extrem de importante. Noi trebuie să fim conştienţi de faptul că securitatea Uniunii Europene nu trebuie concepută ca o securitate a unei anumite zone din Europa care se închide între zidurile ei, pentru că, până la urmă, securitatea noastră depinde în cea mai mare măsură şi de vecinii noştri, de ţările din Balcani, de ţările din Parteneriatul Estic, de ţările riverane la Marea Neagră şi aşa mai departe. Deci, ideea fundamentală este aceea de a conjuga eforturile pentru a reuşi într-adevăr să sprijinim ţările care doresc să urmeze un parcurs proeuropean.

Realizator: Pentru Balcanii de Vest este un avantaj această succesiune din care şi România face parte, aş pune pe listă şi Austria, şi Croaţia, pe lângă Bulgaria, ţări care cunosc bine zona Balcanilor şi cunosc importanţa păcii în Balcani în general îndeaproape. România ce ar putea face pentru Republica Moldova într-o astfel de succesiune şi în special în cele şase luni în care ar deţine preşedinţia rotativă a Consiliului?

Teodor Meleşcanu: Fără îndoială că pentru noi una dintre priorităţi va fi sprijinul Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană şi vom folosi posibilităţile pe care le avem pentru a promova această idee. În ordinea lucrurilor, sigur că ce s-a discutat astăzi la Consiliul Afacerilor Externe este de fapt o mică cărămidă, o treaptă care merge pe ideea deschiderii unui orizont pentru Republica Moldova. De altfel, concluziile care au fost adoptate, cum vă spuneam, au fost foarte echilibrate şi rezonabile şi care au urmărit două idei: pe de o parte, implementarea măsurilor pe care Republica Moldova le-a adoptat deja şi continuarea acestui efort pe viitor, în perioada până la alegeri de către Guvernul Filip, după aceea urmând să vedem ce se va întâmpla. Aşa că eu cred că Republica Moldova va beneficia, sunt convins că va beneficia de sprijinul nu numai al României, care este principalul partener al R. Moldovei în eforturile sale proeuropene, dar şi de dezvoltare a relaţiiilor cu alte state din Uniunea Europeană.

Realizator: Pe final, v-aş întreba, domnule ministru, pentru că e un context delicat generat de situaţia şcolilor româneşti, a existat chiar un schimb de replici la un moment dat între România şi Rusia, care este situaţia în acest moment şi ce se poate face pentru normalizarea acestei situaţii?

Teodor Meleşcanu: Vă referiţi la Rusia sau la Ucraina?

Realizator: Ucraina, dar au existat anumite comentarii legate de anumite implicaţii în acel context.

Teodor Meleşcanu: În mod evident, una dintre problemele care au apărut în Ucraina au fost legate de adoptarea unei legi a învăţământului care în art. 7 din lege pune anumite condiţii şi de fapt reduce accesul diverselor grupuri minoritare din Ucraina la educaţia în limba maternă. Sigur ca cei mai afectaţi sunt ruşii pentru că au o populaţie foarte importantă rusofonă în Ucraina, dar în acelaşi timp, sunt afectate şi alte minorităţi, minoritatea românească, în special din vestul Ucrainei, dar şi alte minorităţi, cum ar fi cea maghiară, cea bulgară sau greacă, deci există o problemă care nu se referă strict doar la Federaţia Rusă şi la rusofoni, ca să spun aşa, ci şi la alte minorităţi. Noi în ceea ce ne priveşte, am susţinut în permanenţă ideea că este necesar, pentru adoptarea unor prevederi legale privind educaţia în limbile minorităţilor naţionale, să fie consultate grupurile minoritare, pentru a vedea care sunt doleanţele lor şi să se ajungă până la urmă la un compromis care să permită, pe de o parte, realizarea unui principiu fundamental, şi anume că toate minorităţile dintr-o ţară trebuie să poată să cunoască limba oficială a ţării respective şi în acelaşi timp, să se asigure pentru aceste minorităţi posibilitatea lor de a fi educaţi în limba maternă.

Noi, cel puţin, am pornit întotdeauna de la un principiu foarte simplu în discuţiile cu Ucraina, şi anume că înţelegem foarte bine şi ni se pare că este foarte normal ca cetăţenii unui stat să cunoască limba oficială a statului respectiv, dar acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul scăderii ponderii educaţiei în limba maternă. De aceea, întotdeauna am mers pe ideea: da, trebuie păstrată programa şcolară în limbile minorităţilor, la care sigur că este nevoie să fie adăugate şi limba, literatura ucraineană şi alte materii care ar fi de interes. Suntem într-o discuţie care sperăm să ne conducă până la urmă la realizarea unei înţelegeri cu Ucraina pe legea privind educaţia românilor în Ucraina. Avem în vedere, în perioada imediat următoare, o întâlnire la nivel de experţi, o întâlnire la nivel de miniştri de externe, la nivel de miniştri ai educaţiei ş.a.m.d., dar acum am dori să punem foarte clar pe hârtie, începând cu obiectele de studiu, cu anii de studiu, cu profesorii care trebuie să predea în limba minorităţilor şi sperăm foarte mult că aceste lucruri vor evolua într-o manieră pozitivă. În niciun moment nu am condiţionat într-un fel sau nu am exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru dezvoltarea relaţiilor lor cu UE sau cu NATO, considerând că aceste relaţii sunt foarte utile şi în încurajarea autorităţilor ucrainene să adopte un cadru legal care să corespundă cât mai bine valorilor europene, pe care le promovează şi România.

Realizator: Domnule ministru, vă mulţumesc foarte mult. Deja sărbătorirea Centenarului în nord-estul Europei a început. Sunt cel puţin două ţări baltice care au beneficiat din plin de atenţia UE, a instituţiilor europene. O să urmărim îndeaproape şi poate şi cu ajutorul Ministerului de Externe să prezentăm şi modul în care partenerii noştri europeni se vor alătura românilor cu ocazia sărbătorii centenarului nostru.

Teodor Meleşcanu: Da. Nu vă ascund că una din temele importante pentru noi în ceea ce priveşte sărbătorirea Centenarului Marii Uniri este şi acela de a organiza acţiuni comune cu alte ţări care au câştigat Primul Război Mondial sau care au pierdut în Primul Război Mondial, contează mai puţin, şi să ne concentrăm pe ceea ce ar însemna viitorul nostru comun într-o Uniune Europeană care să fie puternică şi, în acelaşi timp, incluzivă pentru toţi cetăţenii europeni.

Din punctul nostru de vedere avem un proiect foarte mare, care se numeşte "Sezonul Încrucişat", cu Franţa, unde avem prevăzute o serie de acţiuni şi pe anul 2018, anul centenarului nostru, şi pe anul 2019, în ceea ce priveşte Franţa, şi sunt convins că avem un pilon foarte important pentru a avea împreună cu Franţa o activitate care să fie cu adevărat utilă pentru cetăţenii noştri, pentru viitorul nostru. Ne gândim şi la alte state, încercăm şi cu Germania, cu Austria, să vedem ce putem face ca acţiuni comune. Nu este vorba de a ne cufunda acum în istoria care a fost. E nevoie să înţelegem că trebuie să privim spre viitor şi acest lucru putem să-l facem mai bine în conlucrarea cu alte ţări decât numai prin emiterea semnalelor noastre în materie de centenar.

Realizator: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Înregistrarea interviului este disponibilă aici: https://www.facebook.com/CaleaEuropeana/videos/1567877119914019/?hc_ref=ARRQ9ddT9XewckmPY_J0H0MXVbhUe43ZeD9Pj3poQtTK0rkWAQUjJzr9gDaefE8NFwQ.