Ministerul Afacerilor Externe

 
 

Prima Pagina

România şi Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)

 

Locul Procesului în ansamblul politicii externe a României

Implicarea activă a României în cadrul SEECP se pliază intereselor de consolidare a stabilităţii şi securităţii în regiune şi oferiri de sprijin tehnic concret pentru perspectiva europeană şi euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est. România a promovat constant SEECP ca principalul for politic de cooperare din acest areal, procesul fiind în prezent recunoscut de cei mai mulţi participanţi ca „vocea autentică a regiunii”.


Scurt istoric al implicării României în SEECP/relaţiilor României cu SEECP

România a asigurat trei mandate la conducerea SEECP: în perioada martie 1999 - martie 2000, aprilie 2004 – mai 2005 şi iulie 2013 – iunie 2014. În timpul primului mandat, a fost semnată Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate şi cooperare în Europa de Sud-Est (Bucureşti, 12 februarie 2000). Totodată, a fost desfăşurată o misiune de informare a SEECP, condusă de un diplomat român, ce a avut ca obiectiv problema refugiaţilor din Kosovo (septembrie 1999). Misiunea s-a finalizat printr-un set de concluzii adoptate de miniştrii de externe şi care aveau ca nucleu un apel la comunitatea internaţională pentru ajutorarea refugiaţilor şi crearea condiţiilor necesare revenirii acestora la casele lor.

În aceeaşi perioadă, SEECP a fost recunoscut pe plan internaţional, prin menţionarea expresă a acestei iniţiative în două documente importante ale NATO, şi respectiv UE (Declaraţia Consiliului Alianţei Nord-Alantice, Washington, aprilie 1999 şi înscrierea de către UE a SEECP pe lista participanţilor la PSESE, Köln şi Sarajevo, iunie-iulie 1999). 

Cel de-al doilea mandat al României s-a axat pe dimensiunea politică şi securitate: includerea R. Moldova în activităţile SEECP prin oferirea statutului de observator şi primirea R. Croaţia ca stat participant cu drepturi şi obligaţii depline.

Obiectivul cheie a celui de-al treilea mandat al României ca Preşedinţiei-în-Exerciţiu a SEECP a fost reprezentat de sincronizarea acţiunilor desfăşurate în cadrul acestui format de cooperare regională cu eforturile statelor regiunii de integrare europeană şi euro-atlantică, având în vedere că majoritatea acestora au intrat într-o etapă decisivă în relaţia cu instituţiile UE şi NATO. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, România şi-a focalizat atenţia pe acţiuni subscrise capitolelor de negociere de aderare 23 şi 24 (democratizare, consolidarea statului de drept, justiţie şi afaceri interne).

În acelaşi timp, România a întreprins demersuri susţinute în vederea imprimării unei noi orientări a SEECP, care să fie definită prin eficienţă, reprezentativitate, abordare îndreptată spre viitor şi spre obţinerea de rezultate concrete în beneficiul regiunii ca întreg şi a fiecărui stat participant în parte. În acest scop, în acest mandat de PiE al României au fost lansate lucrările Grupului de Lucru Ad-hoc privind Viitorul SEECP, format de reflecţie care a avut ca obiectiv formularea de recomandări privind modul ulterior de evoluţie a Procesului. De asemenea, ca urmare a Declaraţiei Summit-ului de la Bucureşti, Priştina a obţinut statutul de invitat permanent şi cu drepturi egale la toate reuniunile şi activităţile de sub egida SEECP, rezolvând astfel problema care a cauzat eşecul Summit-urilor din anii 2012 şi 2013 (Belgrad, respectiv Ohrid).

În ceea ce priveşte dimensiunea parlamentară a Procesului, în perioada 9-11 mai 2014, a avut loc Sesiunea inaugurală a Adunării Parlamentare a SEECP, eveniment cu o importanţă semnificativă, care a marcat trecerea la o nouă etapă, de instituţionalizare, a cooperării între cele 12 parlamente ale ţărilor participante la SEECP, prin transformarea Dimensiunii Parlamentare a SEECP într-o Adunare Parlamentară.

Totodată, a fost promovată consolidarea cooperării cu braţul operaţional al SEECP - respectiv Consiliul Cooperării Regionale (RCC) – în vederea utilizării instrumentelor acestuia din urmă pentru facilitarea transformării declaraţiilor şi deciziilor politice ale SEECP în acţiuni şi proiecte concrete.

 

Stadiul actual al participării României la SEECP

Spaţiul SEECP va continua să deţină o importanţă deosebită pentru obiectivele de politica externă a României, motivată în special de faptul că statele participante se află în vecinătatea imediată a României.

Deşi România nu mai face parte din Troica SEECP, ţara noastră menţine intenţia fermă de consolidare a cooperării regionale în cadrul Procesului, stare de fapt care este favorizată în prezent de deţinerea consecutivă a PiE de către trei state aliate şi partenere în cadrul UE şi NATO – Bulgaria, Croaţia, Slovenia.

România va continua abordarea care susţine apropierea statelor participante de aderarea la UE şi NATO. Totodată, în contextul recentelor provocări de securitate care afectează atât UE cât şi regiunea, ţara noastră va pleda pentru o atitudine pro-activă a participanţilor faţă de aceste ameninţări. 

 

Scurt istoric

SEECP a fost înfiinţat în 1996, la iniţiativa Bulgariei, care a intenţionat să pună bazele unui nou format de cooperare, care să acomodeze colaborarea între noile state apărute în Europa de Sud-Est.

SEECP poate fi considerat continuatorul Înţelegerii Balcanice, iniţiată de Nicolae Titulescu în perioada interbelică şi reluată după al doilea război mondial sub forma conferinţelor miniştrilor de externe la care participau România, Albania, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia şi Turcia.

Mandate recente de PiE a SEECP: Croaţia (2006-2007), Bulgaria (2007-2008), R. Moldova (2008-2009), Turcia (2009-2010), Muntenegru (2010-2011), Serbia (2011-2012), Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (2012-2013), România (2013-2014), Albania (2014-2015), Bulgaria (2015 – 2016). În prezent, Croaţia exercită PiE SEECP în perioada iunie 2016 – iulie 2017.

 

Direcţia Balcanii de Vest şi Cooperare Regională/aprilie 2017