Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est

 

Prezentare generală

Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) este o structură de cooperare regională neinstituţionalizată. A fost conceput ca expresie a solidarităţii între statele din zonă după conflictele ce au marcat regiunea în prima jumătate a anilor 1990.

Elementul definitoriu este reprezentat de faptul că SEECP este singurul forum din sud-estul Europei provenit şi gestionat exclusiv de statele din interiorul regiunii.

O altă particularitate a acestei iniţiative regionale constă în faptul că nu se folosesc denumirile statelor participante. Reuniunile se organizează în format capitale, iar în documentele SEECP se menţionează doar numele oficialităţilor care au adoptat documentul.


Obiective

  1. întărirea stabilităţii, securităţii şi a relaţiilor de bună vecinătate;
  2. sprijinirea statelor din Balcanii Vest care nu sunt încă membre UE şi a Republicii Moldova, pe toate palierele, pentru avansarea pe calea integrării la UE şi NATO
  3. intensificarea cooperării multilaterale economice şi comerciale în zonă, cu accent pe cooperarea transfrontalieră, modernizarea infrastructurii de transporturi, comunicaţii şi energie, promovarea comerţului şi investiţilor între statele din regiune;
  4. promovarea cooperării în domeniile umanitar, social şi cultural;
  5. cooperarea în domeniul justiţiei, în combaterea crimei organizate şi a traficului ilicit cu droguri, arme şi persoane, precum şi a terorismului şi efectelor migraţiei. 

Documentele fondatoare

Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est stă la baza funcţionării SEECP. Documentul a fost semnat la Bucureşti, la 12 februarie 2000. Anexa Cartei, ce cuprinde aspectele procedurale a fost modificată în 2007, prin introducerea referirilor la înfiinţarea Consiliului Cooperării Regionale (RCC), braţul operaţional al SEECP. România este depozitarul Cartei.


Componenţă

Statele participante la SEECP sunt: Albania, Bulgaria, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, România, Serbia, Turcia (ţări fondatoare), Bosnia şi Herţegovina (2001), Croaţia (2004), Republica Moldova (2006), Muntenegru (2007) şi Slovenia (2010).

 

Organismele principale şi  modul de operare

Coordonarea activităţilor SEECP este asigurată de Preşedinţia-în-Exerciţiu (PiE), deţinută prin rotaţie de către statele participante, pe o durată de un an şi reprezentată de ministrul afacerilor externe al statului care asigură PiE.

Principalul for politic al SEECP este reuniunea anuală la nivel de şefi de state şi guverne – Summit-ul SEECP. Totodată, pe parcursul unei preşedinţii sunt organizate, în mod cutumiar, trei reuniuni ale miniştrilor de externe: una formală şi două informale. La nivel de lucru au loc întâlniri ale directorilor politici ai Procesului din ministerele de externe ale statelor participante.

Cooperarea la nivel ministerial este foarte dinamică, pe lângă reuniunile miniştrilor de externe, se organizează, anual, întâlniri sectoriale ale miniştrilor de resort în domenii precum justiţie, afaceri interne, economie, energie etc.

Cooperarea parlamentară se realizează în prezent prin intermediul Adunării Parlamentare a SEECP, for politic înfiinţat la 10 mai 2014, în timpul ultimului mandat al României în calitate de PiE a SEECP. Evenimentul organizat la Bucureşti, a marcat trecerea la o nouă etapă, de instituţionalizare, a cooperării între cele doisprezece parlamente ale ţărilor participante la SEECP prin transformarea Dimensiunii Parlamentare a Procesului într-o Adunare Parlamentară.

Reuniunile de nivel (summit şi ministeriale) se finalizează prin adoptarea unor declaraţii politice. Acestea sunt precedate, în cele mai multe cazuri, de reuniuni ale experţilor.

Troica este mecanismul care asigură continuitatea între preşedinţiile SEECP. Troica SEECP este formată din fosta, actuala şi viitoarea preşedinţie-în-exerciţiu a Procesului. În prezent, Troica este formată din: Bulgaria, ca fostă PiE (iulie 2015 – iunie 2016), Croaţia, actuala PiE (în perioada iulie 2016 – iunie 2017), şi Slovenia, care va prelua Preşedinţia-în-Exerciţiu în iulie 2017.

 

Balcanii de Vest si Cooperare Regională, aprilie 2017