Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est

Prezentare generală

Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) este o structură de cooperare regională neinstituţionalizată. A fost conceput ca expresie a solidarităţii dintre statele din zonă.

Elementul definitoriu este reprezentat de faptul că SEECP este singurul forum din sud-estul Europei provenit şi gestionat de statele din regiune.

O altă particularitate a acestei iniţiative regionale constă în faptul că nu se folosesc denumirile statelor participante. La masa reuniunilor se folosesc steaguri, iar în documentele SEECP se menţionează numele oficialităţilor care au adoptat documentul.


Obiective

  1. întărirea stabilităţii, securităţii şi al relaţiilor de bună vecinătate;
  2. intensificarea cooperării multilaterale economice şi comerciale în zonă, cu accent pe cooperarea transfrontalieră, modernizarea infrastructurii în transporturi, comunicaţii şi energie, promovarea comerţului şi investiţilor;
  3. promovarea cooperării în domeniile umanitar, social şi cultural;
  4. cooperarea în domeniul justiţiei, în combaterea crimei organizate, traficului ilicit cu droguri şi arme, precum şi a terorismului. 

Documente fundamentale

Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est stă la baza funcţionării SEECP. Documentul a fost semnat la Bucureşti, la 12 februarie 2000. Anexa Cartei ce cuprinde aspectele procedurale a fost modificată în 2007, prin introducerea referirilor la înfiinţarea Consiliului Cooperării Regionale (RCC), braţul operaţional al SEECP.


Componenţă

Statele participante la SEECP: Albania, Bulgaria, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, România, Serbia, Turcia (ţări fondatoare), Bosnia şi Herţegovina (2001), Croaţia (2004), Republica Moldova (2006), Muntenegru (2007) şi Slovenia (2010).


Organisme principale/Mod de lucru

Coordonarea activităţilor SEECP este asigurată de Preşedinţia în exerciţiu (PiE), deţinută prin rotaţie de către statele participante, pe o durată de un an şi reprezentată de ministrul afacerilor externe.

Principalul for politic al SEECP este reuniunea anuală la cel mai înalt. Totodată, pe parcursul unei preşedinţii sunt organizate cel puţin două reuniuni ale miniştrilor de externe: una formală şi una informală. La nivel de lucru au loc întâlniri ale directorilor politici din ministerele de externe.

Cooperarea la nivel ministerial este foarte dinamică, pe lângă reuniunile miniştrilor de externe, se organizează, anual, întâlniri sectoriale (justiţie, afaceri interne, economie, energie etc.).

Cooperarea parlamentară se realizează prin întâlniri ale preşedinţilor parlamentelor statelor participante.

Reuniunile de nivel (summit şi ministeriale) se finalizează prin adoptarea unor declaraţii politice. Acestea sunt precedate, în cele mai multe cazuri, de reuniuni ale experţilor.

Troica este mecanismul care asigură continuitatea între preşedinţiile SEECP. Troica SEECP este formată din fosta, actuala şi viitoarea preşedinţie a Procesului. În prezent, Troica este formată din: România ca PiE (iunie 2013-iunie 2014), Fosta republica Iugoslavă a Macedoniei ca fostă PiE şi Albania, care va prelua preşedinţia în iunie 2014.

Obiectivul cheie a Președinției-în-exercițiu române a SEECP este reprezentat de sincronizarea acțiunilor desfășurate în cadrul acestui format de cooperare regională cu eforturile statelor regiunii de integrare europeană și euro-atlantică. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, România și-a focalizat Președinția pe acțiuni subscrise capitolelor de negociere de aderare 23 și 24.

Totodată, România a efectuat demersuri în vederea imprimării unei noi orientări a SEECP, care să fie definită prin eficienţă, reprezentativitate, abordare îndreptată spre viitor şi spre obţinerea de rezultate concrete în beneficiul regiunii ca întreg şi a fiecărui stat participant în parte.


Scurt istoric

SEECP a fost înfiinţat în 1996, la iniţiativa Bulgariei, care a dorit să pună bazele unei noi forme de cooperare, după apariţia noilor state pe teritoriul fostei Iugoslavii.

SEECP poate fi considerat continuatorul Înţelegerii Balcanice, iniţiatǎ de Nicolae Titulescu în perioada interbelică şi reluată după al doilea război mondial sub forma conferinţelor miniştrilor de externe la care participau Albania, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Turcia şi România.

Mandate recente ale PIE SEECP: România (2004–2005), Grecia (2005–2006), Croaţia(2006–2007), Bulgaria (2007-2008), R. Moldova (2008-2009), Turcia (2009-2010), Muntenegru (2010-2011), Serbia (2011-2012), Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei( 2012-2013).

 

Direcţia Balcanii de vest şi Cooperare Regională/ mai 2014