Delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră

Echipa României în procesul de la Haga

Echipa care a gestionat procesul de delimitare a platoului continental şi a zonelor economice exclusive cu Ucraina are două componente – una românească şi una străină, ceea ce corespunde modului în care sunt alcătuite în mod obişnuit aceste echipe în procedurile care au loc în faţa CIJ.

Conducerea Echipei a fost asigurată de componenta română, prin Agentul României în proces, care are responsabilitatea reprezentării ţării noastre în relaţia cu Curtea pe parcursul derulării procedurilor.

Agentul a fost numit la momentul sesizării CIJ, la 16 septembrie 2004. Regula este ca Agentul să fie un diplomat de rang înalt cu pregătire juridică în domeniul dreptului internaţional din ministerul de externe al statului parte la proceduri.

Rolul concret al Agentului este de a coordona pregătirea complexă a participării statului parte la proceduri – redactarea documentelor care conţin argumentele părţii ce trebuie depuse în cadrul fazei scrise şi selectarea şi transmiterea elementelor de probă care sunt anexate documentelor scrise, pregătirea fazei orale şi a pledoariilor (care sunt deschise de Agent, care expune şi concluziile, la finalul pledoariilor, ce conţin solicitarea soluţiei propuse de partea în cauză), precum şi a tuturor aspectelor organizatorice implicate de participarea la proces.

De regulă, Agentul este asistat în activitatea sa de unul sau doi co-agenţi, dintre care unul este, în mod obişnuit, ambasadorul statului parte la Haga (pentru raţiuni de contact operativ cu Grefa). De asemenea, de regulă, din echipă fac parte, pe lângă diplomaţi cu pregătire juridică ai statului respectiv şi alţi experţi guvernamentali (în funcţie de specificul şi aspectele tehnice ale cazului), şi consilieri/avocaţi internaţionali, specializaţi în procesele de la CIJ.


Componenta română a Echipei

Agentul României pentru procesul de la Haga este Bogdan Aurescu, director general în MAE român. Bogdan Aurescu este Agent pentru CIJ din 2004, de la sesizarea Curţii. A participat la negocierile desfăşurate pentru delimitarea spaţiilor maritime cu Ucraina anterior sesizării CIJ, în perioada 2001-2004, atât ca şef de delegaţie, ca adjunct al şefului de delegaţie, după ridicarea rangului acestuia la nivel de secretar de stat şi, în 2004, din nou ca şef de delegaţie. În perioada 2001-2004 au avut loc cele mai multe runde de negocieri desfăşurate între România şi Ucraina pe tema delimitării spaţiilor marine – 26 de runde (din totalul de 34): 16 la nivelul plenului delegaţiei şi 10 la nivel de experţi.

Bogdan Aurescu a fost, succesiv, director adjunct şi apoi director al Direcţiei Drept Internaţional şi Tratate, director de cabinet al ministrului afacerilor externe, director general pentru afaceri juridice, subsecretar de stat şi secretar de stat pentru afaceri europene în MAE român. A fost, de asemenea, Agentul guvernamental român pentru CEDO. Este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga şi membru supleant al Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei. Este doctor în drept [1] şi lector universitar la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti unde predă Drept internaţional public, Organizaţii şi relaţii internaţionale, Jurisdicţii internaţionale[2]. Este preşedintele Ramurii Române a International Law Association şi redactor-şef al Revistei Române de Drept Internaţional.

Co-agenţi pentru procesul de la Haga sunt Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice în MAE român şi Călin Fabian, ambasadorul României la Haga.

Cosmin Dinescu [3] a fost implicat din anul 2001 în negocierile desfăşurate pentru delimitarea spaţiilor maritime cu Ucraina, fiind şeful grupului de experţi al părţii române în negocierile menţionate. A fost, succesiv, şef de serviciu şi apoi director adjunct al Direcţiei Drept Internaţional şi Tratate, iar din 2004 este director general pentru afaceri juridice.

Echipa tehnică a MAE implicată în pregătirea participării la procedurile din faţa CIJ este formată din 5 diplomaţi cu foarte bună pregătire juridică din cadrul Oficiului pentru Frontiere şi Delimitări Maritime (OFDM), o parte dintre aceştia fiind implicaţi şi în negocierile bilaterale cu Ucraina pe aceeaşi temă (Liviu Dumitru [4]Ioana Preda [5]Mirela Pascaru [6]Catrinel Brumar [7]Irina Niţă [8]). Oficiul a fost creat în anul 2005 în componenţa Direcţiei Generale Afaceri Juridice din MAE român, atât pentru gestionarea procesului de la CIJ, cât şi a altor aspecte care ţin de dreptul mării în relaţia cu statele vecine României în Marea Neagră, precum şi a problematicii de drept internaţional care priveşte frontierele României. Din cadrul echipei MAE menţionate face parte şi consilierul juridic al Ambasadei române la Haga, care este punctul de contact cu Grefa CIJ (fost director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru CEDO din MAE român şi co-agent al României la CEDO). Din echipa de la audieri au făcut parte şi Olivia Horvath, ofiţerul de presă al echipei, şi Rodica Vasile, expert al Direcţiei Tehnologia Informaţiei din MAE.

Media de vârstă a componentei MAE a Echipei române: 32 de ani.

Alături de echipa MAE, au fost asociaţi pregătirii procesului în cadrul componentei române a Echipei un număr de experţi care au asigurat serviciile de cartografie: lt. comandor (r) Octavian Buzatu, contra-amiral (r) Eugen Laurian şi căpitan Ovidiu Neghiu de la Direcţia Topografică a Ministerului Apărării şi doi experţi ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale: director general Gicu Boroşi şi director general adjunct Mihai German, care este şi membru în Comisia ONU pentru Limitele Platoului Continental.


Componenta străină a Echipei

Componenta străină a Echipei a fost formată din trei reputaţi profesori şi experţi în drept internaţional de la Universităţile din Paris, Cambridge şi Oxford, cu expertiză recunoscută în participarea la procesele din faţa CIJ, în special în materie de delimitări maritime, precum şi din doi experţi cu practică relevantă în procesele din faţa CIJ.

Cei trei profesori sunt James Crawford – Universitatea din Cambridge, Alain Pellet – Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense şi Vaughan Lowe – Universitatea din Oxford. Primii doi oferă consultanţă părţii române pe tema delimitării spaţiilor maritime cu Ucraina încă din anul 1999.

James Crawford, originar din Australia, este profesor de drept internaţional la Universitatea din Cambridge, anterior desfăşurându-şi activitatea academică în cadrul Facultăţii de Drept din Sidney, al cărei decan a fost între anii 1990 şi 1992. A fost directorul Centrului de Cercetare „Lauterpacht” în domeniul Dreptului Internaţional (centru ce funcţionează  în cadrul Universităţi Cambridge) şi, de asemenea, în perioada 1992-2001, membru al Comisiei ONU de Drept Internaţional (CDI), în cadrul căreia a fost Raportor Special pentru elaborarea proiectului CDI de Statut al Curţii Penale Internaţionale (adoptat în 1994) şi a Proiectului de Articole privind Răspunderea Internaţională a Statelor (adoptat în 2001), unul dintre cele mai importante subiecte pe agenda Comisiei. 

Este autorul a numeroase volume, articole şi studii în domeniul dreptului internaţional public, inclusiv în dreptul mării, drepturile omului, drept constituţional. Este co-editor al prestigiosului „Anuar Britanic de Drept Internaţional”.

Dincolo de prolifica sa activitate academică, profesorul Crawford este considerat unul dintre cei mai străluciţi practicieni în domeniul dreptului internaţional, acest aspect fiind demonstrat de numeroasele ocazii în care a fost solicitat să pledeze, în calitate de consilier al diverselor părţi implicate în dispute internaţionale, în faţa unor instanţe precum Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării (TIDM), Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), dar şi a unor diverse tribunale arbitrale, cum ar fi Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor privind Investiţiile (CIRDI), Tribunalul de Reclamaţii Iran-SUA, Comisia de Frontieră Etiopia/Eritreea, Comisia de Compensaţii Etiopia/Eritreea, alte tribunale arbitrale ad-hoc.

Menţionăm, cu titlu de exemplu, câteva dintre cele mai importante cazuri în care James Crawford a fost implicat în calitate de consilier:

  • Cazul privind Timorul de Est (Portugalia v. Australia) – consilier pentru Australia (în faţa CIJ);
  • Cazul privind rezervele de fosfaţi din Nauru (Nauru vAustralia) – consilier pentru Nauru (în faţa CIJ);
  • Disputa teritorială dintre Libia şi Ciad – consilier pentru Libia (în faţa CIJ);
  • Avizul consultativ cu privire la Legalitatea folosirii de către un stat a armelor nucleare într-un conflict armat – consilier pentru Insulele Solomon (în faţa CIJ);
  • Incidentul aerian din 3 iulie 1988 (Iran v. SUA) – consilier pentru Iran (în faţa CIJ);
  • Cazul privind frontiera terestră şi maritimă între Camerun şi Nigeria – consilier pentru Nigeria (în faţa CIJ);
  • Cazul privind platformele petroliere (Iran v. SUA) – consilier pentru Iran (în faţa CIJ);
  • Disputa privind proiectul Gabcikovo-Nagymaros (Ungaria/Slovacia) – consilier pentru Ungaria (în faţa CIJ);
  • Cazul privind suveranitatea asupra insulelor Sipadan şi Ligitan (Malaysia vIndonezia) – consilier pentru Malaysia (în faţa CIJ);
  • Cazul privind suveranitatea asupra insulelor Pedra Branca, Middle Rocks şi South Ledge (Malaysia /Singapore) – consilier pentru Malaysia (în faţa CIJ);
  • Cazul privind activităţile armate în teritoriul Republicii Congo (RD Congo v. Ruanda) – consilier pentru Ruanda (în faţa CIJ);
  • Cazul privind legalitatea folosirii forţei (R F Iugoslavia v. Canada) – consilier pentru Canada (în faţa CIJ);
  •  Cazul privind aplicarea Convenţiei pentru prevenirea şi pedepsirea infracţiunii de genocid (Croaţia v. Iugoslavia) – consilier pentru Croaţia (în faţa CIJ);
  • Avizul consultativ cu privire la consecinţele juridice ale construirii unui zid în teritoriile palestiniene ocupate – consilier pentru Palestina (în faţa CIJ);
  • Disputa privind drepturile de navigaţie şi conexe (Costa Rica v. Nicaragua) – consilier pentru Costa Rica (în faţa CIJ);
  • Cazul privind tonul cu aripioare albastre (Australia şi Noua Zeelandă v. Japonia) – consilier pentru Australia (în faţa TIDM);
  • Cazul Volga (Rusia v. Australia) – consilier pentru Australia (în faţa TIDM);
  • Cazul privind extinderile teritoriale ale Singapore în Strâmtoarea Johor – consilier pentru Malaysia (în faţa TIDM);
  • Cazul de delimitare maritimă între Barbados şi Trinidad-şi-Tobago – consilier pentru Trinidad-şi-Tobago (în faţa unui tribunal arbitral constituit în conformitate cu Convenţia ONU privind dreptul mării)

Totodată, James Crawford a îndeplinit mai multe mandate de judecător (în cadrul Tribunalului Administrativ al OECD – începând cu 1993, fiind, ulterior, numit din nou, în 1996, 1999 şi 2002) sau arbitru internaţional, printre cele mai relevante speţe arbitrale în care a fost implicat în această calitate putându-se menţiona: Delimitarea maritimă dintre Newfoundland şi Nova Scotia – membru al tribunalului arbitral; Dabhol Power Company v. Statul Maharashtra – preşedinte al tribunalului arbitral; Larsen vRegatul Hawai – preşedinte al tribunalului arbitral constitutit sub egida Curţii Permanente de Arbitraj; Mondev Internatinal Ltd v. SUA – membru al tribunalului arbitral constitutit sub egida CIRDI; Cazul privind Uzina MOX (Republica Irlanda v. Regatul Unit) – arbitru numit de partea irlandeză; EnCana Corporation v. Guvernul Republicii Ecuador – preşedinte al tribunalului arbitral.


Alain Pellet este francez, profesor de drept internaţional în cadrul Universităţii Paris Ouest Nanterre – La Défense, în perioada 1991-2001 fiind şi Director al Centrului de Drept Internaţional de la Nanterre, ce funcţionează în cadrul acesteia, precum şi director al programului de studii post-universitare în drept internaţional şi dreptul european al relaţiilor economice internaţionale. A mai fost profesor la Institutul de Studii Politice şi la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Politice a Universităţii Paris-Nord. A fost consultant al Comisiei Badinter de Arbitraj a Conferinţei Internaţionale pentru fosta Iugoslavie (1991-1993). A fost membru al Sub-Comisiei ONU pentru Prevenirea Discriminării şi Protecţia Minorităţilor (1983-1991). Este arbitru la Curtea Europeană de Conciliere şi Arbitraj a OSCE din 2001. Pentru activitatea desfăşurată, i-au fost acordate mai multe distincţii internaţionale (fiind, printre altele, Cavaler al Legiunii de Onoare). Este doctor honoris causa a trei universităţi.

Din 1990, este membru al Comisiei ONU de Drept Internaţional, al cărei preşedinte a fost în perioada 1997-1998. În cadrul Comisiei, este, din 1994, Raportor Special pentru tema „Rezervelor la tratate”, unul dintre cele mai dezbătute subiecte pe agenda Comisiei.

Este, de asemenea, autorul a numeroase şi foarte cunoscute volume, al multor studii şi analize în domeniul dreptului internaţional, precum şi a numeroase articole de specialitate, publicate în cele mai prestigioase reviste din domeniu.

Profesorul Pellet este unul dintre cei mai activi practicieni în domeniul dreptului internaţional, fiind implicat, în calitate de arbitru, consilier şi avocat în mai multe proceduri arbitrale la CIRDI, precum şi consilier în majoritatea disputelor supuse recent soluţionării Curţii Internaţionale de Justiţie (în peste 30 de cazuri). Între acestea, menţionăm, cu titlu de exemplu:

  • Cazul privind anumite aspecte ale asistenţei reciproce în materie penală (Djibouti v. Franţa) – consilier pentru Franţa;
  • Cazul privind suveranitatea asupra insulelor Pedra Branca, Middle Rocks şi South Ledge (Malaysia /Singapore) – consilier pentru Singapore;
  • Disputa teritorială şi maritimă (Nicaragua v. Columbia) – consilier pentru Nicaragua;
  • Cazul privind proiectul Gabcikovo-Nagymaros (Ungaria/Slovacia) – consilier pentru Slovacia;
  • Disputa teritorială şi maritimă în Marea Caraibelor între Nicaragua şi Honduras (Nicaragua v. Honduras)– consilier pentru Nicaragua;
  • Cazul privind aplicarea Convenţiei privind prevenirea şi pedepsirea infracţiunii de genocid (Bosnia şi Herţegovina v. Iugoslavia) – consilier pentru Bosnia şi Herţegovina;
  • Disputa privind frontiera (Benin/Niger) – consilier pentru Benin;
  • Cazul privind legalitatea folosirii forţei (Serbia şi Muntenegru vFranţa) – consilier pentru Franţa;
  • Cazul privind suveranitatea asupra insulelor Sipadan şi Ligitan (Malaysia vIndonezia) – consilier pentru Indonezia;
  • Cazul privind frontiera terestră şi maritimă între Camerun şi Nigeria (Camerun v. Nigeria) – consilier pentru Camerun;
  • Cazul privind platformele petroliere (Iran v. SUA) – consilier pentru Iran;
  • Cazul privind Timorul de Est (Portugalia v. Australia) – consilier pentru Australia;
  • Cazul privind incidentul aerian (Pakistan v. India) – consilier pentru India.  

Oferă, totodată, consultanţă mai multor organizaţii internaţionale în domeniul dreptului internaţional.


Vaughan Lowe este britanic, profesor de drept internaţional, inclusiv dreptul mării şi soluţionarea diferendelor internaţionale, în cadrul Universităţii din Oxford şi fellow la All Souls College, Oxford. A mai predat la Universităţile din Cambridge, Cardiff şi Manchester, precum şi în Statele Unite la Duke Law School şi Tulane Law School. Este Consilier juridic al Reginei (Queen’s Counsel[9] şi membru asociat al Institutului de Drept Internaţional.

Profesorul Lowe este unul dintre cei mai cunoscuţi autori de drept internaţional, fiind cotat ca un specialist de marcă în domeniul dreptului mării şi al soluţionării diferendelor. El este, de altfel, co-editor al prestigiosului Anuar Britanic de Drept Internaţional şi redactor al seriei de Monografii Oxford de Drept Internaţional, precum şi membru al colegiului editorial a numeroase reviste de prestigiu în domeniul dreptului internaţional. A publicat numeroase volume de drept internaţional şi foarte multe articole şi studii de specialitate.

Ca practician, este preşedintele Tribunalului European al Energiei Atomice şi a fost preşedinte sau membru al mai multor tribunale arbitrale. Dintre acesta menţionăm Tribunalul arbitral constituit în conformitate cu Convenţia ONU privind dreptul mării care a soluţionat  Cazul de delimitare maritimă între Barbados şi Trinidad-şi-Tobago, unde a fost unul dintre cei cinci arbitrii. A participat în calitate de consilier şi avocat în multiple proceduri jurisdicţionale internaţionale, în faţa unor tribunale arbitrale, la CIRDI, TIDM, CIJ, CEDO. Între acestea, menţionăm, cu titlu de exemplu:

  • Cazul Bayview vMexic, tribunal arbitral CIRDI, preşedinte al tribunalului;
  • Cazul Sistem vRepublica Kârgâză, tribunal arbitral CIRDI, preşedinte al tribunalului;
  • Avizul consultativ cu privire la consecinţele juridice ale construirii unui zid în teritoriile palestiniene ocupate – consilier pentru Palestina (în faţa CIJ);
  • Cazul privind extinderile teritoriale ale Singapore în Strâmtoarea Johor – consilier pentru Singapore (în faţa TIDM);
  • Cazul privind Uzina MOX (Republica Irlanda v. Regatul Unit) – (tribunal arbitral constituit în conformitate cu Convenţia ONU privind dreptul mării) arbitru numit de partea irlandeză;
  • Cazul privind Uzina MOX (Republica Irlanda v. Regatul Unit) – consilier pentru Irlanda (în faţa TIDM);
  • Cazul Azinas v. Cipru, Marea Cameră a CEDO – consilier pentru Cipru;
  • Cazurile Lauder v. Republica Cehă (CME v. Republica Cehă) – tribunale arbitrale ad-hoc – consilier pentru Republica Cehă;
  • Cazul privind tonul cu aripioare albastre (Australia şi Noua Zeelandă v. Japonia) – consilier pentru Japonia
  • Cazul privind trecerea prin Strâmtoarea Great Belt (Finlanda v. Danemarca) – consilier pentru Finlanda (în faţa CIJ)
  • Cazul privind interpretarea hotărârii CIJ în cazul Avena şi alţi cetăţeni mexicani (Mexic v. SUA) – consilier pentru SUA (în faţa CIJ).

Ceilalţi doi experţi sunt Daniel Müller şi Simon Olleson.

Daniel Müller este cercetător la Centrul de Drept Internaţional din Nanterre, Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense. A fost consilier şi asistent în numeroase cazuri în faţa CIJ: Cazul privind anumite bunuri (Liechtensteien v. Germania) – consilier pentru Liechtenstein, Diferendul de frontieră (Benin / Niger) – consilier pentru Niger, Cazul privind suveranitatea asupra insulelor Pedra Branca, Middle Rocks şi South Ledge (Malaysia /Singapore) – consilier pentru Singapore, Ahmadou Sadiou Diallo (Republica Guineea v. R. D. Congo) – consilier pentru Guineea, Diferendul privind drepturile de navigaţie şi drepturile conexe (Costa Rica v. Nicaragua) – consilier pentru Nicaragua, Fabricile de hârtie pe fluviul Uruguay (Argentina v. Uruguay) – consilier pentru Argentina. A fost de asemenea consilier în cazuri în proceduri arbitrale în faţa CIRDI, UNCITRAL, Tribunalul de Reclamaţii Iran-SUA, Comisia ONU de Despăgubiri.

Simon Olleson este membru al Baroului Angliei. Este sau a fost cercetător la Centrul de Cercetare „Lauterpacht” în domeniul Dreptului Internaţional din cadrul Universităţii din Cambridge şi la Institutul Britanic de Drept Internaţional şi Comparat. A fost consilier în mai multe cazuri arbitrale şi în faţa Curţii Inter-Americane a Drepturilor Omului. A fost lector la Trinity College, Gonville and Caius College, King’s College, Cambridge. A fost consilier pe probleme de drept internaţional pentru Misiunea Permanentă a Austriei la ONU, New York (2000-2001). Este autor al mai multor studii şi articole în domeniul dreptului internaţional publicate în reviste de prestigiu în domeniu.

 

[1] Doctor în drept (Summa cum laude) din 2003. Absolvent al Facultăţii de Drept şi, respectiv, al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, al Institutului Franco-Român de Dreptul Afacerilor şi Cooperare Internaţională „N. Titulescu – H. Capitant”, al Colegiului Naţional de Apărare din Bucureşti.

[2] Este autor sau co-autor a 13 volume în domeniul dreptului internaţional şi a câteva zeci de articole publicate în reviste româneşti şi străine, cum ar fi „Revista Română de Drept Internaţional”, „Analele Universităţii din Bucureşti-Seria Drept”, „Annuaire Français de Droit International”, „The International Journal of Marine and Coastal Law”, „Helsinki Monitor. Security and Human Rights”, „European Yearbook of Minority Issues”, „Revue Hellenique de Droit International”, „Chinese Journal of International Law”.

[3] Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE-Bucureşti, al Academiei Diplomatice din Bucureşti, Master în Antropologie socială şi dezvoltare comunitară - Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti. Este doctorand în drept internaţional la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.

[4] Liviu Dumitru este şeful OFDM. Este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Cursuri de pregătire la ENA (Franţa) şi la Centrul de Cercetare privind Frontierele Internaţionale (International Boundary Research Unit), Universitatea din Durham (Marea Britanie). Este reprezentantul MAE în Comisia Mixtă de Frontieră România-Ucraina şi în Comisia Mixtă de Frontieră România-Serbia. A participat din 2003 la negocierile cu Ucraina pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat şi pentru delimitarea spaţiilor maritime şi la negocierea mai multor acorduri privind tematica frontierei cu alte state vecine.

[5] Ioana Preda este secretar III în cadrul OFDM. Este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, a Academiei Diplomatice din Bucureşti, a Academiei privind Politica şi Dreptul Oceanelor din Rodos, Grecia. A participat din 2000 la negocierile cu Ucraina pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat şi pentru delimitarea spaţiilor maritime şi la negocierea mai multor acorduri privind tematica frontierei cu alte state vecine.

[6] Mirela Pascaru este secretar III în cadrul OFDM. Este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi a Colegiului Juridic Franco-Român de Studii Europene. Master în Drept Comunitar, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti. Absolventă a Academiei privind Politica şi Dreptul Oceanelor din Rodos. Expertiză în relaţia cu instanţele internaţionale, activând trei ani (2003-2006) în Direcţia Agentului Guvernamental pentru CEDO. În perioada 2006-2007 a fost consilierul juridic al Ambasadei române la Haga, punct de contact cu Grefa CIJ.

[7] Catrinel Brumar este secretar III în cadrul OFDM. Este lector univ. (drept internaţional, protecţia internaţională a drepturilor omului, Universitatea „N. Titulescu”, Bucureşti) şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii. Este doctorand în drept internaţional la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi a Colegiului Juridic Franco-Român de Studii Europene. Expertiză în relaţia cu instanţele internaţionale, activând trei ani (2004-2007) în Direcţia Agentului Guvernamental pentru CEDO, inclusiv ca director a.i..

[8] Irina Niţă este secretar III, consilierul juridic al Ambasadei române la Haga, punct de contact cu Grefa CIJ. Este doctorand în drept internaţional la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi a Colegiului Juridic Franco-Român de Studii Europene. Cursuri de pregătire la Academia Diplomatică din Viena. Expertiză în relaţia cu instanţele internaţionale, activând ca şef serviciu în Direcţia Drept Internaţional şi Tratate din MAE, apoi ca director-adjunct şi, ulterior, director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru CEDO din MAE român şi co-agent al României la CEDO.

[9] Titlu conferit de suverana Regatului Unit celor mai renumiţi jurişti pledanţi.