EXPO Yeosu 2012

Istoricul participării României la expoziţii mondiale în perioada 1867-1937

România la Expoziţia universală Paris 1867

Comisarul general al Principatelor Române pentru Expoziţia universală de la Paris 1867, a fost Alexandru Odobescu, care a încredinţat construcţia Pavilionului României arhitectului francez Ambroise Baudry. Edificiul a avut drept model principal Biserica Episcopală de la Curtea de Argeş; diferenţele arhitectonice faţă de modelul original au fost însă semnificative. A fost remarcat faptul că Pavilionul Principatelor a fost expresia tipică a unei arhitecturi aflate la confluenţa a două lumi extrem de diferite, Orientul si Bizanţul.

 

România la Expoziţia universală Paris 1889

În fruntea Comisiei Române pentru Expoziţia universală Paris 1889 s-a aflat prinţul George Bibescu. Cele două Pavilioane naţionale au fost realizate după planurile arhitectului Ion Mincu, respectiv restaurantul şi Pavilionul degustării vinului, care se constituiau în elemente de arhitectură rustică românească. Pavilionul degustării vinului era construit din trunchiuri de lemn de brad suprapuse, cu acoperiş de paie şi semăna – într-o oarecare măsură - cu o casă ţărănească românească. Restaurantul era asemănător unei cabane, cu turnuri şi ziduri proprii, cu streaşină, prispă, lambriuri şi grinzi de lemn detaşate de corpul propriu –zis al construcţiei.

 

România la Expoziţia universală Paris 1900

In vederea organizării participării României la Expoziţia universală Paris 1900, a fost numit un Comisar general în persoana lui Dimitrie Ollanescu, care a încercat să realizeze o mediere între sobrietatea tradiţiei bizantine (Pavilionul regal central) şi amintirea unei vieţi nobiliare apuse (restaurantul). România a amenajat la această Expoziţie patru Pavilioane :

- Pavilionul central, realizat de arhitectul francez Camiele Formige,

- Restaurantul, care înfăţişa o casă ţărănească cu pridvor,

- Chioşcul Tutunului, executat după planurile arhitectului Petre Antonescu, care a proiectat un edificiu în forma străvechilor fântâni monumentale romaneşti,

- al patrulea Pavilion prezenta la intrare un derek monumental iar corpul principal avea forma unui rezervor de petrol pe suprafaţa căruia erau înscrise numele celor mai importante staţiuni de extracţie din România.

 

România la Expoziţia universală Bruxelles 1905

Participarea României la Expoziţia de la Bruxelles a fost organizată de un Comitet în fruntea căruia s-a aflat Eugen Mavrodi. Comitetul a decis construirea unui Pavilion pe Cheiul Motiva. Edificiul a fost proiectat de arhitectul Grigore Cerchez, în spiritul arhitecturii civile din Ţara Româneasca de la sfârşitul secolului 17 şi începutul secolului 18. Pavilionul semăna cu o casă boierească; la parterul semiîngropat fusese amplasat un restaurant cu specific românesc, iar la etaj au fost amplasate vitrine cu produse petroliere, grafice, hărţi şi fotografii cu centre de exploatare a petrolului. Alături de produsele petroliere, Pavilionul mai găzduia câteva standuri cu obiecte ale industriei casnice ţărăneşti.

 

România la Expoziţia universală de la Gand, Belgia 1913

România a participat la Expoziţia universală de la Gand cu un stand decorat cu motive ale artei naţionale, cuprinzând exponatele a 55 de producători sau colecţionari români, acoperind o suprafaţă de 380 mp. Organizarea participării României la această Expoziţie a fost încredinţată lui C. V. Correni.

 

România la Expoziţia universală Barcelona 1929

Pavilionul României a fost amplasat pe terasa cea mai înaltă a Expoziţiei, în vecinătatea Pavilionului Spaniol şi a Pavilionului Italian. Pavilionul era constituit din două săli construite în întregime din lemn. Acoperişul era susţinut de o colonadă înconjurată de plante şi flori. Elementele exterioare ale edificiului, coloane, ferestre etc. au fost ornate cu sculpturi înfăţişând motive populare româneşti. Interiorul Pavilionului era de o deosebită simplitate, cu mari suprafeţe acoperite cu pânză de culoare gri, pentru a da relief obiectelor expuse pe o suprafaţă de aproximativ 400 mp. Diferitele secţiuni ale Pavilionului ofereau vizitatorilor o imagine a trecutului poporului român, a bogăţiilor ţării şi a activităţii intelectuale din România sub toate aspectele.

Pavilionul a fost executat după planurile arhitectului Duiliu Marcu. Comitetul roman constituit pentru această Expoziţie cuprindea nume ale unor personalităţi româneşti de prestigiu: Profesor D. Gusti, I.M. Sadoveanu, Profesor Al. Tzigara-Samurcas si alţii.

 

România la Expoziţia universală de la Bruxelles 1935

Participarea României la această Expoziţie a fost pusă sub patronajul Regelui Carol II. Comisar general pentru această Expoziţie a fost numit Cezar Popescu iar arhitectul Pavilionului României a fost Constantin Mosinschi. În cadrul Pavilionului au fost organizate secţiuni pentru agricultură, transporturi, produse textile şi artă veche, religioasă şi ţărănească.

 

România la Expoziţia universală Paris 1937

Comisarul general al României pentru această Expoziţie a fost Dimitrie Gusti. Pavilionul naţional al României a fost opera arhitectului Duiliu Marcu, arhitect apropiat Regelui Carol II. Construit în stil sobru, din marmură de Ruschiţa, Pavilionul prezenta o faţadă cu arcade, iar intrarea principală era străjuită de un arc înalt de 22 m. Frescele din interior, ca şi decoraţia, reproduceau în diferite variante istoria naţională. În gradină se găseau câteva basoreliefuri evocând începuturile şi originea poporului român. În încăperile Pavilionului erau expuse personaje ale basmelor romaneşti precum şi o serie de fotografii ale bisericilor din lemn din Maramureş. În holul de onoare a fost amplasată statuia în mărime naturală a Regelui Carol II. Subsolul a fost conceput ca un adevărat muzeu al vânătorii şi turismului. La parter a fost instalată secţiunea economică iar etajul al treilea a fost rezervat galeriei de artă.

„Popor aflat la răscruce de drumuri, Românii au totuşi o civilizaţie proprie cu profunde rădăcini într-o naţiune de ţărani şi o strălucitoare efervescenţă citadină. Rezultat al timpului şi cercetărilor neobosite, multiplele forme ale acestei civilizaţii, creatoare de noi valori, vor decora Pavilionul nostru cu infinita lor varietate. Toate realizările practice, derivate din bogăţiile noastre se vor însoţi cu operele de artă, colective sau individuale şi cu manifestarea unei energii mereu tinere şi reînnoite. Astfel, Pavilionul nostru va da, sper, o imagine fidelă a aportului specific românesc la opera creatoare a umanităţii.”[1]



[1] Dimitrie Gusti,Comisarul general al Pavilionului României, Discurs la inaugurarea pavilionului