România în Consiliul Europei

Stadiul actual al participării României la Consiliul Europei

România a aderat la Consiliul Europei (CoE) la data de 7 octombrie 1993, când a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CoE (Viena, 1993). Decizia de invitare a României de a deveni membru al Organizaţiei a fost adoptată de Comitetul de Miniştri (CM) al CoE, la data de 4 octombrie 1993, prin rezoluţia nr. 37/1993 a CM al CoE. Aderarea la CoE, a constituit o etapă necesară în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

În prezent, România dispune de un important capital politic şi instituţional în cadrul Consiliului Europei, reprezentat de suma eforturilor factorilor politici şi a instituţiilor statului român (parlament, guvern, justiţie, autorităţi locale) de a promova aplicarea acquis-ului Consiliului Europei în societatea românească, în plan juridic, instituţional şi societal.

Recunoscând rolul fundamental al instrumentelor Organizaţiei de la Strasbourg, România a devenit parte la 105 convenţii ale Consiliului Europei şi a semnat alte 16, dintre care cele mai importante sunt:

  • Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului (20 iunie 1994) şi cele 14 protocoale adiţionale;
  • Protocolul 14 bis la Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, instrument conceput pentru eficientizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului (14 septembrie 2009);
  • Carta autonomiei locale (17 noiembrie 1997);
  • Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante, precum şi cele două protocoale adiţionale la această convenţie (4 octombrie 1994);
  • Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (11 mai 1995), România fiind prima ţară care a ratificat această convenţie);
  • Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare (ratificată la data de 29 ianuarie 2008);
  • Carta socială europeană (revizuită) (7 mai 1999);
  • Codul European al Securităţii Sociale (va intra în vigoare la 10 octombrie 2010); 
  • Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1977 (ratificată la 2 mai 1997);
  • Convenţia europeană de asistenţă judiciară reciprocă în materie penală şi Protocolul adiţional la aceasta (ratificate, la 9 decembrie 1998);
  • Convenţia Consiliului Europei pentru combaterea traficului de fiinţe umane (ratificată la 21 august 2006);
  • Convenţia Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului (ratificată la data de 21 februarie 2007);
  • Convenţia Consiliului Europei privind adopţiile (revizuită) (4 martie 2009).

 

În perioada noiembrie 2005-mai 2006, România a deţinut Preşedinţia Comitetului Miniştrilor, urmărind cu prioritate următoarele obiective:

  • promovarea standardelor democratice şi ale bunei guvernări;
  • întărirea protecţiei generale a drepturilor omului în Europa, inclusiv în zone în care sistemele existente nu sunt încă eficiente;
  • dezvoltarea unor societăţi inclusive, prin promovarea diversităţii şi a dialogului între religii şi culturi;
  • întărirea eficienţei şi a coerenţei arhitecturii instituţiilor europene.

februarie 2016