Strategia Europa 2020

Programul Naţional de Reformă

Pentru România, Programul Național de Reformă (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea reformelor structurale și a priorităților de dezvoltare care ghidează evoluția României până în anul 2020, în concordanță cu traiectoria de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Practic, PNR reprezintă obligația fiecărui stat membru UE de a translata la nivel național obiectivele Europa 2020.

În iulie 2010, Guvernul României a aprobat prin memorandum setul de valori finale ale țintelor naționale reflectate în PNR, în concordanță cu țintele europene stabilite odată cu adoptarea Strategiei Europa 2020, ținând cont de angajamentele financiare deja asumate și de specificul național.

În vederea implementării Strategiei Europa 2020 la nivel UE, România și-a asumat, la nivel național, următoarele ținte pentru anul 2020:

  1. rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani - 70%;
  2. nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare - 2% din PIB (1% surse publice și 1% surse private);
  3. atingerea obiectivului „20/20/20" în domeniul schimbărilor climatice și al energiei ­- 20/24/19;
  4. rata părăsirii timpurii a școlii – 11,3% și ponderea populației cu studii superioare și vârsta între 30 și 34 de ani – 26,7%;
  5. reducerea cu 580 de mii a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Pentru fiecare țintă națională, în cadrul PNR sunt stabilite măsuri/ direcții de acțiune pentru atingerea obiectivelor. PNR este elaborat pe baza contribuțiilor grupurilor de lucru constituite în acest scop.

PNR 2018 a fost realizat sub coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, cu aportul instituțiilor reprezentate în Grupul de lucru pentru Strategia Europa 2020, procesul urmând metodologia recomandată statelor membre de către Secretariatul General al Comisiei Europene.

În mod natural, PNR 2018 continuă o parte dintre reformele asumate prin programele anterioare - PNR 2017, PNR 2016PNR 2015, PNR 2014 și PNR 2011-2013 (Anexe PNR 2011-2013), în scopul îndeplinirii obiectivelor naționale asumate în cadrul Strategiei Europa 2020. Documentul strategic a fost elaborat ținând cont de documentele Comisiei Europene ce marchează jaloanele Semestrului European 2018, precum Analiza Anuală a Creșterii, Recomandările Specifice de Țară și Raportul de țară din 2018 privind România.  Sunt propuse și măsuri noi, conform Programului de Guvernare 2018-2020, în domenii precum politica fiscal-bugetară, investițiile publice, mediul de afaceri și competitivitatea (inclusiv domeniul transporturilor), mai buna utilizare a forței de muncă, creșterea calității vieții populației din mediul urban și rural, eficiența și accesibilitatea sistemului medical, asigurarea unei educații de calitate, continuarea reformei administrației publice, mediul, energia sau cercetarea și inovarea.

Astfel, PNR 2018 vizează stimularea competitivității și productivității, consolidarea coeziunii sociale și teritoriale, crearea de noi locuri de muncă - toate acestea urmărind reducerea decalajelor față de celelalte state membre ale UE. Asumarea reformelor structurale-cheie pentru economia și administrația națională va permite concertarea eforturilor și resurselor naționale în direcția modernizării societății românești, fiind de natură să susțină convergența economico-socială.

Pentru o mai bună promovare și asumare a priorităților naționale, autoritățile publice responsabile cu implementarea reformelor structurale sunt implicate într-un dialog permanent cu toți factorii interesați, mobilizându-i să contribuie la atingerea obiectivelor naționale. Procesul de consultare a părților interesate relevante asupra proiectului PNR 2018 a fost derulat în luna aprilie 2018, contribuțiile acestora fiind anexate documentului. În plus, pentru asigurarea unui cadru structurat de dialog, începând cu luna septembrie 2017, MAE, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, a realizat mai multe demersuri de consultare a părților interesate relevante: evenimentul public cu tema Semestrul European 2017. Recomandări specifice de țară și măsuri naționale de răspuns, cu sprijinul Institutului European din România; întrevederi ale ministrului delegat pentru afaceri europene cu reprezentanți la nivel înalt ai actorilor interesați; grupuri de lucru tematice, la nivel de expert, care au acoperit principalele domenii abordate în PNR (administrație publică, aspecte fiscal-bugetare și financiare; mediul de afaceri, competitivitate și cercetare – dezvoltare – inovare; ocupare, politici sociale, incluziune socială și educație; energie, mediu și schimbări climatice).

PNR 2018 a fost validat atât din punct de vedere tehnic (de către membrii Grupului de lucru pentru Strategia Europa 2020), cât și politic (prin avizarea documentului de toate instituțiile cu responsabilități în implementarea PNR 2018) fiind aprobat în ședința guvernului din 10 mai 2018.

Monitorizarea implementării acțiunilor incluse în PNR este asigurată periodic, pe baza Planului de acțiuni pentru implementarea PNR. Progresele înregistrate sunt examinate periodic, pe baza unor rapoarte de implementare, mecanismul de monitorizare a punerii în aplicare a PNR permițând focalizarea și armonizarea eforturilor naționale pentru asigurarea respectării angajamentelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020.

 

 

DSE, actualizat mai 2018