Strategia Europa 2020

Semestrul European


 

Toate statele membre s-au angajat să atingă obiectivele Strategiei Europa 2020, transpunându-le în obiective naționale și politici favorabile creșterii economice. Pentru a obține însă impactul dorit este necesar ca eforturile individuale să fie coordonate și concertate.

Prin urmare, la data de 12 mai 2010, Comisia Europeană a lansat Comunicarea Consolidarea coordonării politicilor economice, creând astfel Semestrul european, care semnifică, în esență, că UE și zona euro își vor coordona ex ante politicile economice și fiscal-bugetare, în concordanță cu Pactul de Stabilitate și Creștere și Strategia Europa 2020. Această coordonare vizează inclusiv procesul de elaborare a Programelor de Stabilitate sau de Convergență, a bugetelor naționale și a Programelor Naționale de Reformă. Anual, Comisia analizează în detaliu programele statelor membre în materie de reforme economice și structurale și le oferă recomandări pentru următoarele 12-18 luni.

Semestrul european este, cu alte cuvinte, o succesiune de evenimente, care începe în fiecare an cu publicarea de către Comisia Europeană a unui raport privind creșterea economică – Analiza Anuală a Creșterii, urmată de reuniunea Consiliului European de primăvară care stabilește care anume dintre prioritățile propuse de Comisia Europeană sunt acceptate de statele membre și de reuniunea Consiliul European de vară care stabilește recomandări specifice pentru fiecare stat membru și încheie astfel Semestrul european.

Semestrul european 2019 a debutat în data de 21 noiembrie 2018, prin publicarea de către Comisia Europeană a Pachetului de toamnă privind Semestrul european, care include Analiza Anuală a Creșterii 2019. Calendarul de derulare a Semestrului european 2019 este asemănător celui din 2018, urmărindu-se ca toate formațiunile relevante ale Consiliului și grupurile de lucru să acționeze într-o manieră coordonată și coerentă în direcția unei pregătiri temeinice a dezbaterilor Consiliului European privind Semestrul european.

În cadrul Semestrului european 2019, accentul este pus pe menținerea unui dialog deschis cu statele membre, concentrarea asupra implementării recomandărilor specifice de țară și creșterea asumării acestora la nivel național. În 2019, Comisia intenționează să asigure legături mai puternice și mai eficiente între reformele implementate în cadrul Semestrului european și finanțarea UE pentru perioada 2021-2027, în conformitate cu propunerile privind noul cadru financiar multianual. Obiectivul este de a asigura o mai mare sinergie și complementaritate între coordonarea politicilor economice și fondurile politicii de coeziune. Pentru a realiza acest lucru, documentele privind Semestrul european din 2019 (rapoartele de țară și recomandările specifice de țară) vor avea un accent mai puternic pe identificarea și prioritizarea nevoilor de investiții pentru a ghida viitoarele decizii de programare.

În acest context, se are în vedere intensificarea dialogului dintre Comisia Europeană și statele membre, atât prin derularea de misiuni tehnice, cât și prin intermediul reuniunilor bilaterale, în momente cheie ale Semestrului european: după publicarea Analizei Anuale a Creșterii 2019, înainte de emiterea rapoartelor de țară (martie 2019), de primirea programelor naționale de reformă (aprilie 2019) și de publicarea recomandărilor specifice de țară (mai 2019).


Elemente de context 

În perioada ianuarie – iunie 2011 a avut loc prima ediție a Semestrului european – Semestrul european 2011. La reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2012 s-a încheiat al doilea Semestru european – Semestrul european 2012, prin adoptarea oficială a recomandărilor specifice de țară pentru perioada 2012-2013.

Semestrul european 2013 s-a încheiat în data de 9 iulie 2013, prin andosarea de către Consiliul European de vară a recomandărilor specifice de țară 2013. Derularea Semestrului european 2013 s-a caracterizat, în primul rând, prin consolidarea dialogului și asigurarea unor contacte directe între Comisia Europeană și autoritățile naționale și prin abordarea echilibrată a aspectelor macro și microeconomice, precum și a celor legate de ocupare și incluziune.

Semestrul european 2014 a demarat în luna noiembrie 2013 și s-a finalizat în luna iunie 2014, prin andosarea de către Consiliul European de vară (26-27 iunie 2014) a recomandărilor specifice de țară pentru 2014. Comparativ cu 2013, Semestrul european 2014 a fost primul Semestru european în cadrul căruia a fost evaluată distinct implementarea recomandărilor specifice de țară, ca parte a noului proces de evaluare a aplicării prevederilor pachetului legislativ „two-pack” de către statele membre din zona euro și de către cele aflate în continuare sub procedură de deficit excesiv. Semestrul european 2014 s-a remarcat și prin continuarea consolidării dialogului dintre Comisia Europeană și autoritățile naționale, dar și prin publicarea (la data de 5 martie 2014) de către Comisie a unui inventar al primilor patru ani de implementare efectivă a Strategiei Europa 2020 (Comunicarea Bilanțul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și anexele însoțitoare) și derularea unui amplu proces de consultare publică pe tema posibilei revizuiri a strategiei.

Semestrul european 2015 a demarat în noiembrie 2014, prin publicarea de către Comisia Europeană a Analizei Anuale a Creșterii 2015 și s-a finalizat la sfârșitul lunii iunie 2015, prin andosarea de către Consiliul European de vară din 25-26 iunie a recomandărilor specifice de țară pentru 2015.

Semestrul european 2015 a fost marcat de publicarea concluziilor Comisiei Europene privind posibila revizuire a Strategiei Europa 2020 (Comunicarea privind rezultatele consultării publice asupra Strategiei Europa 2020 pentru creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii), dar și de începerea unui proces de raționalizare a cadrului de coordonare, având ca scop creșterea asumării deciziilor la nivel politic și accelerarea implementării reformelor structurale.

În acest context, la data de 26 februarie 2015, Comisia Europeană a publicat, pentru dată în acest format, un pachet cuprinzător referitor la supravegherea economică în contextul Semestrului european 2015, care a inclus: o comunicare-cadru ce evaluează provocările legate de creșterea economică, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice; rapoarte de țară pentru toate statele membre, respectiv pentru zona euro; propuneri privind unele măsuri suplimentare care privesc anumite state membre, emise în baza Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice și a Pactului de Stabilitate și Creștere.

Publicarea timpurie a rapoartele de țară a avut drept scop promovarea unui dialog amplu cu statele membre, partenerii sociali, precum și ceilalți actori implicați, tocmai pentru a crește gradul de asumare și de responsabilitate și pentru a consemna înțelegerea comună a principalelor provocări viitoare.

Raportul de țară al României pentru 2015 a prezentat o evaluare aprofundată („in-depth review”) a economiei românești în contextul Analizei Anuale a Creșterii 2015, concluzionând că, deși au fost înregistrate progrese limitate în implementarea recomandărilor specifice de țară, pe baza programelor de asistență succesiv derulate în România, dezechilibrele macroeconomice privind contul curent și politica fiscală au fost reduse considerabil, iar stabilitatea sectorului financiar a fost menținută. Comisia Europeană a menționat că pentru crearea de noi surse de creștere pe termen mediu prin cercetare și inovare, România trebuie să facă pași îndrăzneți pentru crearea capacităților publice de cercetare, iar folosirea cât mai bună a fondurilor europene poate contribui în mod esențial la creșterea investițiilor, inovării și ocupării forței de muncă.

Semestrul european 2016 a introdus o abordare revizuită, pornind de la direcțiile de acțiune identificate în Comunicarea Comisiei privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii Economice și Monetare. Un element de noutate a fost acela că recomandările specifice pentru zona euro în ansamblul său au fost publicate în luna noiembrie 2015, împreună cu Analiza Anuală a Creșterii 2016, permițând astfel o abordare coerentă a provocărilor la nivelul zonei euro.

La 26 februarie 2016, Comisia Europeană a publicat rapoartele de țară, reprezentând o analiză asupra provocărilor economice și sociale cu care se confruntă statele membre. În 2016, pentru 18 state membre printre care și România, rapoartele au cuprins și rezultatele bilanțurilor aprofundate (analiza existenței, persistenței sau atenuarea dezechilibrelor macroeconomice cu care se confruntă statele respective). Raportul de țară al României pentru 2016 a inclus și o analiză suplimentară legată de guvernanța și mediul de afaceri, piața muncii, protecția socială, sănătatea sau educația. În martie 2016, Comisia confirma în Comunicarea privind Semestrul european 2016: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, că România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice.

Recomandările specifice de țară 2016 pentru România au fost formulate pe baza provocărilor identificate de Comisia Europeană în raportul de țară. Adoptarea formală a recomandărilor de către Consiliul UE, în iulie 2016, a marcat încheierea Semestrului european 2016.

Semestrul european 2017 a debutat în data de 16 noiembrie 2016, prin publicarea de către Comisia Europeană a Pachetului de toamnă privind Semestrul european, care a inclus Analiza Anuală a Creșterii 2017.

În conformitate cu Foaia de parcurs, rapoartele de țară au fost publicate de Comisia Europeană la 22 februarie 2017. Raportul de țară al României din 2017 a prezentat o evaluare a situației economiei românești în contextul priorităților de acțiune identificate în Analiza Anuală a Creșterii 2017.

Referitor la punerea în aplicare a măsurilor de răspuns la recomandările specifice de țară din 2016, analiza Comisiei a relevat că România a înregistrat progrese substanțiale în consolidarea serviciului public de ocupare și îmbunătățirea guvernanței corporative și unele progrese privind educația, sănătatea și transporturile, dar și privind îmbunătățirea accesului la serviciile publice integrate și diversificarea activităților economice în zonele rurale. În schimb, Comisia a considerat că progresele au fost limitate în ceea ce privește consolidarea stabilității financiare și respectarea obligațiilor fiscale, reforma administrației publice, prioritizarea investițiilor publice și salariul minim, iar legat de reforma pensiilor și consolidarea credibilității cadrului fiscal, a constat că nu s-au înregistrat progrese.

Semestrul european 2017 s-a încheiat la 11 iulie 2017, prin adoptarea formală, cu ocazia reuniunii Consiliului ECOFIN, a Recomandărilor specifice de țară 2017.

Publicarea de către Comisia Europeană, în data de 22 noiembrie 2017, a Pachetului de toamnă privind Semestrul european, care a inclus Analiza Anuală a Creșterii 2018 a marcat debutul Semestrului european 2018. Conform calendarul de derulare a Semestrului european 2018, accentul a fost pus pe continuarea simplificării procesului de coordonare ex-ante a politicilor economice și fiscal-bugetare, aprofundarea dialogului cu statele membre și concentrarea asupra implementării recomandărilor specifice de țară.

La data de 7 martie 2018, Comisia Europeană a publicat rapoartele de țară, reprezentând analiza anuală detaliată a provocărilor economice și sociale cu care se confruntă statele membre. Ca elemente de noutate în cadrul rapoartelor din 2018, Comisia a introdus evaluarea progresul punerii în aplicare a recomandărilor specifice de țară din perspectivă multianuală și monitorizarea performanțelor în conformitate cu Pilonul European al Drepturilor Sociale.

Raportul de țară al României pentru 2018 a evaluat situația economiei românești în contextul priorităților identificate în Analiza Anuală a Creșterii 2018, fără a include un bilanț aprofundat având în vedere că România era încadrată în categoria statelor membre fără dezechilibre macroeconomice.

Cu referire la recomandările specifice de țară, din perspectivă multianuală, Comisia a apreciat că România a înregistrat cel puțin unele progrese pentru 68% dintre recomandările adresate începând cu anul 2013, în timp ce progrese limitate sau niciun progres au fost înregistrate în cazul a 32% dintre recomandări. În ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de răspuns la recomandările din 2017, analiza Comisiei a relevat că România a înregistrat unele progrese în privința combaterii muncii nedeclarate, reducerii plăților informale din sănătate și în aplicarea strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice. În schimb, progresele au fost limitate în ceea ce privește consolidarea conformării fiscale și îmbunătățirea colectării impozitelor, activarea forței de muncă, îmbunătățirea accesului la un învățământ de calitate, trecerea la îngrijirea medicală ambulatorie, prioritizarea investițiilor publice, adoptarea legislației menite să asigure un corp al funcționarilor publici profesionist și independent. Comisia a apreciat că nu s-au înregistrat progrese legate de cadrul fiscal-bugetar, modul de stabilire a salariului minim și egalizarea vârstei de pensionare.

În ceea ce privește obiectivele naționale Europa 2020, Comisia a constat că obiectivul național privind reducerea populației expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a fost deja atins și că România a înregistrat performanțe bune în legătură cu rata de ocupare a forței de muncă, emisiile de gaze cu efect de seră, energia din resurse regenerabile și învățământul terțiar. În schimb, obiectivele privind investițiile în cercetare – dezvoltare și părăsirea timpurie a școlii au rămân la distanță față de țintele asumate.

 DSE, actualizat martie 2019