România și NATO

 

1. Scurt istoric

România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.

La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.

Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie. În 2019, România a aniversat 70 de ani de la înființarea NATO, respectiv 15 ani de la aderarea la Alianţa.

În perioada 2-4 aprilie 2008 România a găzduit Summit-ul NATO de la Bucureşti  care a reprezentat cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).

Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consilul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, la care au fost prezenţi Secretarul General al ONU, Preşedintele Comisiei Europene, Secretarul General al Consilului UE, directorul Băncii Mondiale, alături de preşedintele afgan Hamid Karzai şi înalţi oficiali din statele de contact (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania).

 

Delegaţia Permanentă a României la NATO asigură reprezentarea ţării noastre în cadrul Alianţei Nord Atlantice. 

 

2. Obiective România în NATO

Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

În acest sens, România are în vedere consolidarea profilului țării noastre în NATO, atât prin contribuții conceptuale, cât și operaționale.

  • Participarea la măsurile de consolidare a prezenței aliate avansate pe flancul estic

România găzduiește pe teritoriul său structuri multinaționale NATO – Unitatea NATO de Integrare a Forțelor/NFIUComandamentul multinațional de divizie sud-est/HQ MND SEBrigada multinaţională cadru/MN BDE, sub Comandamentul Multinațional al Brigăzii/MN BDE HQ.

De asemenea, România participă la măsurile de consolidare a prezenței aliate avansate în Polonia, activând în cadrul grupului de luptă condus de SUA.

  • Sistemul de apărare antirachetă

Misiune-cheie şi obiectiv strategic al Alianţei Nord-Atlantice, dezvoltarea arhitecturii Aliate de apărare antirachetă transpune deciziile luate la ultimele Summit-uri NATO, având la bază principiile indivizibilităţii securităţii, solidarităţii şi apărării întregului teritoriu aliat.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă reprezintă un succes al ţării noastre, care îşi consolidează, astfel, poziţia de aliat de încredere în cadrul NATO.

La Summit-ul NATO de la Varșovia a fost declarată capacitatea inițială operațională a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al NATOAcesta reprezintă un pas semnificativ în direcția unei BMD a NATO care oferă o capacitate mai avansată de apărare a populațiilor, teritoriilor și forțelor aliate în fața unui potențial atac cu rachete balistice. Decizia a fost posibilă prin transferarea acțiunilor de comandă și control (C2) ale sitului Aegis Ashore de la Deveselu către NATO, facilitatea găzduită de România reprezentând o parte semnificativă din această creștere a capacităților NATO în domeniu.

 

  • Participarea la misiuni și operații sub egida NATO

România a avut în mod constant contribuţii substanţiale la operaţiile şi misiunile NATO, în anumite teatre de operaţii implicându-se încă din perioada de pre-aderare. În prezent, România participă cu efective și mijloace militare la eforturilor comunităţii internaţionale şi ale NATO în cadrul: Misiunii Resolute Support (RSM) din Afganistan și NATO – Kosovo (KFOR).

 

  • Angajamentele privind cheltuielile pentru apărare

In 2014, pentru a asigura capacitatea  Alianţei de a răspunde în mod eficient provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, cu ocazia Summit-ului NATO din Ţara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment, care  vizează angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferenţele specifice fiecărui grup de aliaţi (cei care au deja acest nivel de finanţare îl vor menţine, ceilalţi vor stopa declinul bugetelor de apărare şi vor creşte gradual cheltuielile pentru apărare). În plus, angajamentul indică alocarea a cel puțin 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi îmbunătăţirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a trupelor în teatrele de operații.

Angajamentul are o semnificaţie deosebită pentru demonstrarea credibilităţii, unităţii şi solidarităţii aliate, în actualul context geostrategic, fiind reafirmat ulterior de către statele membre, la , inclusiv la Summit-ul NATO de la Bruxelles (iulie 2018).

În scopul garantării unui consens politic naţional privind finanţarea sectorului de apărare, la 13 ianuarie 2015 partidele parlamentare din România au semnat un acord privind alocarea, începând cu anul 2017, a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale şi menţinerea acestui nivel pentru următorii 10 ani. Acordul este important, atât prin prisma asigurării predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică de luptă modernă, precum şi pentru dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state, cât şi pentru planificarea pe termen mediu şi lung a apărării.

  •   Asistență pentru parteneri

România participă la eforturile de creștere a rezilienței și de sporire a capacităților de apărare pentru partenerii din estul și sudul Alianței. Suntem implicați în implementarea pachetelor de asistență stabilite de către Alianță pentru Georgia, Republica Moldova și Ucraina; am îndeplinit responsabilitățile de stat-coordonator pentru Fondul NATO de Sprijin pentru Apărarea Cibernetică a Ucrainei în prima fază a proiectului, încheiată în anul 2017; participăm la eforturile internaționale de combatere a terorismului.

Totodată, România a exercitat mai multe mandate de Ambasadă Punct de contact NATO (Contact Point Embassy - CPE) în două state, respectiv în Azerbaidjan (4 mandate succesive, în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2016) și în Georgia (două mandate succesive în perioada 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2016).

 

 

Actualizat iunie 2019