Politici UE

Politica Externă și de Securitate Comună (PESC)

Continuatoare a Cooperării Politice Europene, Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) este introdusă prin tratatul de la Maastricht, fiind ulterior nuanțată și consolidată prin tratatele de la Amsterdam și Nisa, adăugându-i-se și o Politică de Securitate și Apărare Comună (PSAC).

Prin Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, UE dobândește noi instituții și modalități de eficientizare a gestionării provocărilor lumii contemporane, făcând posibilă consolidarea statutului de actor global, pentru promovarea mai eficientă și mai vizibilă a propriile valori și interese pe scena internațională. Caracterul pronunțat interguvernamental al PESC face din această politică rezultanta politicilor naționale ale statelor membre, asigurând solidaritatea și unitatea de poziție și acțiune în principalele dosare de pe agenda internațională.

Conform tratatelor, acțiunea UE pe scena internațională va fi ghidată de principiile asumate încă de la crearea sa, precum menținerea și consolidarea securității internaționale, întărirea cooperării pe plan internațional, promovarea democrației, a statului de drept și respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Strategia Globală pentru Politica Externă și de Securitate Comună a UE (EUGS), prezentată de ÎR/VP F. Mogherini în cadrul Consiliului European din luna iunie 2016, reprezintă documentul strategic care ghidează acțiunea externă a UE pe termen mediu și lung.

Instituții și actori PESC

Consiliul European (CE), format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE, identifică interesele strategice ale UE, determină obiectivele și definește orientările generale ale PESC.

Consiliul Uniunii Europene (CONS), format din miniștrii statelor membre, decide preponderent prin consens cu privire la acțiunile sau pozițiile în cadrul PESC.  

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Politică Externă și Securitate Comună, care este și vice-președinte al Comisiei, prezidează reuniunile lunare ale miniștrilor de externe din statele membre ale UE (Consiliile Afaceri Externe - CAE), poate reprezenta UE, alături de președintele CE, în relațiile cu statele terțe, și conduce serviciul diplomatic european (Serviciul European de Acțiune Externă - SEAE). Înaltul Reprezentant prezintă un raport anual către Parlamentul European privind principalele aspecte și linii de bază ale PESC.

Comitetul politic și de securitate (COPS) reprezintă formatul central pentru PESC și PSAC. Reprezentanții permanenți (ambasadori) COPS se reunesc de regulă de două ori pe săptămână, la Bruxelles, pentru a discuta problemele curente de politică și de securitate și pentru a monitoriza implementarea politicilor agreate de UE (prin CE și CAE). COPS exercită controlul politic și ghidarea strategică pentru misiunile și operațiile PSAC (civile și militare).

Grupurile de lucru ale CONS sunt constituite pe criterii de abordare geografică sau tematică a dosarelor PESC, au statut permanent sau format capitale și se reunesc la Bruxelles. Pe baza expertizei membrilor lor, grupurile și comitetele negociază printre altele pozițiile PESC, redactează avize sau recomandări pentru COPS.

Corespondenții europeni servesc drept puncte de contact în capitalele europene și facilitează obținerea unor poziții comune în materie de PESC.

Instrumente PESC

Deciziile adoptate de către CONS sunt fie poziții comune într-un dosar anume, obligatorii pentru SM, care le vor promova în cadrul multilateral internațional, fie acțiuni comune, făcând astfel posibilă mobilizarea resurselor materiale și financiare.

Declarațiile ÎR în numele UE sunt poziții publice pe teme specifice de actualitate, negociate în prealabil de către SM.

Demersurile scrise față de un guvern al unui stat terț, care pot fi discrete, confidențiale, sunt menite să obțină o conduită sau acțiune într-un dosar dat. Ele sunt întreprinse de regulă de către șeful Delegației UE din statul respectiv.

Dialogul politic cu state terțe și cu organizații internaționale reprezintă un alt mijloc prin care se promovează obiectivele PESC.

Tratatul de la Lisabona a făcut posibilă crearea unei rețele diplomatice a UE în statele terțe și pe lângă organizațiile internaționale. Astfel, UE dispune în acest moment de peste 140 de Delegații. În plus, prin cei opt Reprezentanții speciali ai UE (RSUE) sunt gestionate problematici sensibile sau zone geografice considerate de un interes special pentru UE.

Sancțiunile adoptate de UE ca răspuns la încălcarea dreptului internațional, a drepturilor omului sau a principiilor democratice, pot viza state terțe, entități non-statale sau persoane din state terțe. Acestea sunt aplicate conform prevederilor legale din tratate sau rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU.

Pentru România, Politica Externă și de Securitate Comună reprezintă un reper esențial în privința modalităților de proiectare a viziunii naționale cu privire la securitatea regională, marcat de continuitate strategică. România s-a manifestat activ în sprijinul PESC, chiar înainte de aderarea la UE, în tot acest timp urmărind cu prioritate valorizarea poziționării noastre ca stat de frontieră, prin conștientizarea la nivel european a riscurilor și oportunităților existente. România a promovat în permanență în cadrul PESC extinderea spațiului de prosperitate, democrație, securitate și predictibilitate în vecinătatea României.