Discursuri

Discursul secretarului de stat Victor Micula în cadrul Subcomisiei APCE privind drepturile minorităților naționale

Vorbitor: 
Victor Micula, secretar de stat
Data: 
21.11.2017
Eveniment: 
Subcomisiea APCE privind drepturile minorităților naționale
Locaţia: 
Palatul Parlamentului

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Distinși invitați,

Mă bucur să mă aflu astăzi, alături de dumneavoastră, la reuniunea Subcomisiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei dedicată drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Mărturisesc că interesul meu față de acest subiect depășește limita preocupărilor oficiale. Ca om al cetății, consider că drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale sunt un concept fundamental dezvoltat și normat corespunzător după cel de-al doilea război mondial care a asigurat continentului nostru climatul de liniște și armonie care a permis apariția și dezvoltarea proiectului european. În calitate de diplomat de carieră și secretar de stat în cadrul MAE, reprezint o instituție fundamentală a statului român care a militat constant, cu tenacitate, pentru apărarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Efectul vizibil al acestor eforturi este faptul că, în acest moment politic, România este recunoscută ca exemplu pe plan european în ceea ce privește protejarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților, iar ”modelul românesc” este privit nu de puține ori drept exemplul de aplicare a documentelor internaționale în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Pentru statul român, premisa oricăror politici vizând protejarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale a fost și este respectul pentru diversitatea culturală și necesitatea dezvoltării și încurajării dialogului intercultural, acestea fiind, în realitate, fundamentul oricărei societăți moderne care permite crearea condițiilor pentru exprimarea, păstrarea și dezvoltarea identităților distincte. România a înțeles că diversitatea  reprezintă o valoare esențială a democrației.

De-a lungul timpului, autoritățile române au reușit să dezvolte, cu implicarea membrilor minorităților naționale ce locuiesc pe teritoriul său, un sistem de protecție a drepturilor acestora, care depășește normele consacrate prin documentele internaționale în domeniu. Acest sistem a contribuit semnificativ la protejarea și promovarea identității culturale, lingvistice sau religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale din România, fapt relevat pe deplin de evaluările diferitelor mecanisme de monitorizare, constituite în baza convențiilor relevante ale Consiliului Europei. Și, trebuie subliniat acest fapt, situația minorităților naționale din România a fost și rămâne un argument solid pentru demersurile de politică externă ale țării noastre în sprijinul românilor de peste hotare.

În acest spirit, interesul României pentru promovarea standardelor internaționale de protecție a minorităților la toți membrii minorității române care trăiesc în afara frontierelor nu are nici o motivație politică ascunsă și nu este parte a unei agende politice revizioniste sau revanșiste. În dialogul politic cu partenerii noștri este subliniat constant faptul că România dorește aplicarea principiului reciprocității în raport cu etnicii români, România dorind ca etnicii săi să se bucure de aceleași drepturi în materie de limbă, educație, cultură, precum persoanele aparținând diverselor minorități naționale care trăiesc pe teritoriul său; România nu cere pentru etnicii săi: drepturi colective sau autonomie teritorială pe criterii etnice. România, în calitate de stat înrudit, are interesul pentru conservarea identității lingvistice, culturale și religioase a persoanelor aparținând minorității române din statele învecinate, în deplină conformitate cu obligațiile internaționale asumate de statele respective, precum și în conformitate cu standardele internaționale relevante.

România își afirmă cu tărie condiția de stat înrudit în raport cu toate persoanele din țările din jur care își asumă apartenența la spiritualitatea românească, indiferent de etnonimul folosit în autoidentificare: român, aromân, vlah sau moldovean. Constatăm cu regret că se reinventează și vehiculează intens, în diverse cercuri politice și intelectuale, teorii privind existența ”moldovenilor” ca etnie distinctă de români, a ”vlahilor” sau aromânilor ca populații separate de filonul spiritual românesc. Răspunsul politic și diplomatic al României are la bază realitățile istorice și științifice care relevă că principiul autoidentificării, prevăzut de Convenția cadru pentru protecția minorităților și alte documente internaționale, nu trebuie aplicat astfel încât să conducă la crearea de noi „minorități” sau grupuri de populație (vlahi, moldoveni, aromâni), care să nu beneficieze de drepturile specifice persoanelor aparținând minorităților naționale și de sprijinul țării noastre în calitate de stat înrudit. În mod evident, situația acestor persoane este și va rămâne o preocupare majoră a diplomației românești.

Ne aflăm în fața unor momente cu profunde semnificații politice pentru statul român: marcarea Centenarului Marii Uniri și exercitarea de către țara noastră a președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019.

Un secol de existență a României întregite demonstrează justețea istorică a cauzei țării noastre și soliditatea principiilor care au stat la baza constituirii sale: egalitate, nediscriminare, participarea activă a persoanelor aparținând minorităților la viața social-politică și economică a României, ceea ce ne permite să acționăm pe plan internațional cu deplină responsabilitate și forță politică pentru întărirea politicilor dedicate persoanelor aparținând minorităților naționale.

Onorată audiență,

APCE ca for politic joacă un rol deosebit de important în promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. În fața provocărilor contemporane, generate de tendințele secesioniste care, la prima vedere, par a pune sub semnul întrebării chiar conceptul în sine de promovare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, trebuie să revenim la liniile directoare: drepturi individuale, nu concepte surogat precum autonomia teritorială pe criterii etnice sau drepturile colective, loialitate față de statul de cetățenie, acces neîngrădit la drepturi politice, culturale și educaționale pentru persoanele aparținând minorităților naționale, cooperarea loială și fără agende ascunse între statul de cetățenie și statul înrudit, predictibilitate. Aceste principii fundamentale vor fi întotdeauna apărate și promovate de diplomația românească.