Interviuri

Interviul ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, pentru Radio România Internațional

Vorbitor: 
Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe
Data: 
06.11.2017
Autor: 
Eugen Cojocariu, RRI


Realizator: Bun găsit, dragi ascultători. Invitatul special al emisiunii "Invitați la RRI" este domnul Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe al României. Domnule ministru Teodor Meleșcanu, vă mulțumim foarte mult pentru faptul că ați acceptat acest interviu, amplu sperăm noi, pentru Radio România Internațional, postul pentru străinătate al radiodifuzorului public. O primă întrebare: care sunt prioritățile mari de politică externă ale României pentru următoarea perioadă?

Teodor Meleșcanu: Pentru că intrăm într-o succesiune de aniversări și mandate cu responsabilitate sporită pe plan european și internațional, într-o lume extrem de complicată, cum poate nu am mai avut demult, aș vrea să încep prin a privi dinspre istoria recentă, pentru că anul acesta împlinim un deceniu de aparatenență la Uniunea Europeană și aproape un deceniu și jumătate în postura de aliat al NATO. Ne-am regăsit îm conectarea cu istoria mai profundă, apropo de celebrările legate de secolul  XX, în așezarea noastră naturală, aș zice, a familiei occidentale, europene și euroatlantice. Din postura noastră de prosperitate și siguranță fără precedent în istoria noastră, trebuie să ne asigurăm însă că rămânem strategic atașați centrului acestei comunități. Faptul că viitorul Europei se va profila probabil în următorii ani cât mai clar, pe un termen lung, este o provocare și o oportunitate pentru noi de a ne garanta și viitorul nostru în interesul cetățeanului român, a generațiilor viitoare. Cunoașteți obiectivele noastre prioritare într-un mod foarte concret: marele Centenar, președinția Consiliului Uniunii Europene în 2019, candidatura pentru un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate tot la alegerile din 2019 și obiectivul special - aderarea la OCDE. Astfel de repere strategice le vrem, așadar, proiectate în orizontul doritei, necesarei refondări a proiectului european.

O să încep cu Europa, pentru că e continentul în care trăim. Din punctul nostru de vedere, obligația de căpătâi este să ne dezvoltăm în direcția  unei convergențe și integrări solid și durabil aprofundate. Ne preocupă mai ales drepturile cetățenilor români în Uniunea Europeană, inclusiv în contextul Brexit, aderarea la Schengen, securitatea europeană în axa fndamnetală intern-extern, politica de coeziune, politica agricolă comună și aprofundarea pieței unice, finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, gesitonarea migrației, combaterea schimbărilor climatice, pilonul social și multe altele. Din perspectiva deschiderii externe acum a Uniunii Europene, suntem profund implicați în implementara strategiei gobale de politică externă și de securitate, cu accente specifice pe viitorul politicii de securitate și apărare, responsabilitatea pentru reziliența societăților noastre și a modelului nostru european, cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO, implementarea politicii de vecinătate revizuite, continuarea extinderii și menținerea orientării Balcanilor și a regiunii Mării Negre către azimutul european și profilarea mai clară, globală a Uniunii Europene într-un multilateralism eficient. Sigur că interesele noastre europene nu pot fi despărțite de interesele de securitate, în perspectiva transatlantică și globală. România este astăzi, nu doar un beneficiar al NATO, ci participă  relevant la deciderea și urmărirea obiectivelor aliate, fie că vorbim de consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO pe flancul estic, în echilibru și coerență între zonele nordică și sudică, de găzduire a sistemului de apărare antirachetă, de contribuțiile foarte serioase pe care le-am avut în Afganistan, de sprijinul pe care îl oferim pentru securitatea cibernetică a Ucrainei. Creșterea bugetului Apărării la 2% din  produsul intern brut în acest an ne-a întărit această credibilitate și pe plan  internațional. Avem de fixat și de certificat aceste capacități în perspectiva summit-ului NATO din 2018. În planul central al securității noastre naționale stă aprofundarea și extinderea Parteneriatului strategic cu SUA, a relației speciale cu SUA, cât și relațiile transatlantice în ansamblu care, în opinia noasră, trebuie să fie stâlpi cât mai solizi și stabili ai politicii noastre externe. În particular, recenta derulare a forumului de afaceri Trade Winds, Southeast Europe, ca misiune economică regională, indică un anumit progres concret și pe componenta economică a parteneriatului.

Aş dori să spun că am ales ca o miză personală a mandatului meu de ministru necesitatea reconsolidării printr-o orientare la 360 de grade a relaţiilor noastre în vecinătatea directă a României, văzută integrat şi strategic. Din această vecinătate Republica Moldova, sprijinirea viitorului european peste Prut, este, aş spune, prima obligaţie naturală în prezentul geopolitic şi de securitate ce impune menţinerea stabilităţii Republicii Moldova, consolidarea statului de drept şi a democraţiei, consolidarea modernizării în interesul orientat european al cetăţenilor acestui stat. Acum, din unghiul de relevanţă al diplomaţiei bilaterale ne propunem să acţionăm pe trei axe importante. Prima: cooperarea tot mai strânsă şi structurată cu statele Uniunii Europene vecine, Bulgaria, Ungaria, dar şi cu Republica Moldova, cum am spus, şi cu Ucraina. A doua axă: consolidarea relaţiilor cu statele parteneri strategici, sau parteneri speciali, inclusiv pe planul dezvoltării economice. Un loc special desigur îl are dialogul foarte bun cu Franţa şi Germania, dar şi cu Marea Britanie din perspectiva Brexit şi a intereselor comune şi de securitate care ne apropie, cum ar fi în cazul parteneriatului cu Polonia, cele cu Spania şi Italia. Şi cea de-a treia axă: aprofundarea dialogului bilateral cu celelalte state membre ale Uniunii Europene: Slovacia şi Cehia, Ţările Benelux, Statele Baltice, Austria ca deţinătoare a preşedinţiei semestriale anterioare, Finlanda şi Croaţia ca state parteneri ai României în trioul de preşedinţii, precum şi statele candidate şi partenere ale UE.

În vecinătatea răsăriteană ne interesează să avem ca parteneri state instituţional solide, reziliente, cu perspective de securitate şi de dezvoltare alese în mod liber. Ne interesează şi viitorul Balcanilor, care este în egală măsură o miză strategică pentru noi. Ne dorim ca România să se constituie ca un pivot al proiecţiilor strategice ale UE şi ale Alianţei, în aceste regiuni de proximitate. Iar cooperarea regională trebuie să susţină această bună vecinătate în cadrul nostru bilateral şi multilateral. Dau un singur exemplu, cum ar fi Strategia Dunării şi multe alte proiecte europene. În general ne preocupă din acest punct de vedere, şi este o prioritate, de dezvoltare a unei convergenţe europene în promovarea proiectelor regionale extinse, de conectivitate economică est-vest şi nord-sud, cu un efect multiplicator, îndeosebi în plan economic şi investiţional. Nu în ultimul rând în această gândire ţin foarte mult să subliniez că în 2018 România va găzdui Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, care urmăreşte stimularea potenţialului economic şi de interconectare a statelor din zona Mării Baltice, Adriatică şi Marea Neagră. În context, şi având în vedere obiectivele pe care le-am menţionat deja, vreau să mă refer şi la relaţiile de consultare pe care România le are pe teme specifice de interes pentru noi, cum ar fi Balcanii sau Vecinătatea Estică cu ţarile membre ale Grupului de la Vișegrad. Aşa cum ştiţi, încă din anul 2016, ţara noastră a fost invitată atunci când s-au discutat teme cum ar fi Balcanii sau Parteneriatul Estic şi am continuat această practică instituită de predecesorii noştri. Trebuie să spun şi un cuvânt despre importanţa aderării la OCDE. Apreciem că există şanse reale ca în săptămânile sau lunile următoare să avem o perspectivă clară de aderare ca rezultat al eforturilor instituţiilor româneşti şi a demersurilor diplomatice intense din ultima perioadă. Suntem, de asemenea, pe un curs de intensificare vizibilă a dialogurilor politice şi de explorare a oportunităţilor economice în zone cum ar fi Caucazul, Asia Centrală, în vecinătatea sudică a UE, în Orientul Mijlociu, în zona Americii Latine şi a Caraibelor.

În general vizăm o profilare mai clară a capacităţilor României de a juca, sigur, în complementarea matricei noastre profund eurocentrice, un rol dincolo de UE şi vecinătăţi, realizând mai clar mizele noastre globale, începând dinspre spaţiul euro-asiatic spre zona relevantă a Chinei, dar şi a Indiei, a Japoniei şi a Coreei de Sud, inclusiv în contacte cu un dialog mult mai viu cu ţările din regiunea Asia-Pacific, Africa, America Latină. Ne preocupăm, de asemenea, şi suntem contectaţi la multiple dosare internaţionale care sunt tot atâtea provocări de securitate în sens tradiţional al securităţii umane, de la dezbaterile din OSCE, a perspectivelor de întărire a securităţii şi cooperării în această zonă, evoluţiile din Peninsula Coreeană, combaterea terorismului, România participând la coaliţia anti-Daesh, dosarul sirian, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu. Vom continua să ne susţinem profilul specific de apărător al unui sistem internaţional ancorat în drept, principii şi reguli, în multilateralism, ca parte indispensabilă a soluţiilor menite să asigure pacea, stabilitatea, respectul pentru drepturile universale ale omului şi reducerea disparităţilor de dezvoltare. Un rol important din acest punct de vedere îl are şi asistenţa oficială pentru dezvoltare, un instrument special de contribuţii internaţionale, mai ales pentru un stat care este membru al UE. Ea va fi operaţionalizată începând cu data de 5 noiembrie şi ne aşteptăm ca această instituţie specializată, sub coordonarea strategică a Ministerului Afacerilor Externe, să fie unul din instrumentele care va contribui la sprijinirea ţărilor mai puţin dezvoltate. În fine, MAE are însă şi o altă obligaţie fundamentală care este o prioritate pentru noi şi care se referă la protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români din afara graniţelor. Avem acum la dispoziţie o platformă informatică integrată care deserveşte întreaga reţea consulară. Ne situăm, îndrăznesc să spun, cam în topul ţărilor din Europa din punct de vedere al sistemului tehnic pe care îl avem. De asemenea, ne preocupăm cu privire la activitatea rolului celulei de criză a MAE care s-a consacrat în ultima vreme cu confruntarea şi realizarea unor multiple situaţii de siguranţă care afectează şi vieţile cetățenilor noştri, cum ar fi atentatele teroriste, necesitatea repatrierilor din Siria şi din Fâşia Gaza. Iată, pe scurt, principalele priorităţi ale politicii noastre externe.

 

Realizator: Domnule ministru, după acest discurs extrem de elaborat şi documentat despre liniile directoare ale politicii externe româneşti, mi-aş permite să vă rog să punctăm câteva întrebări, câteva zone mai precise. Sunt 20 de ani de Parteneriat Strategic România – Statele Unite şi v-aş ruga să faceţi un scurt bilanţ.

Teodor Meleșcanu: Da. România şi SUA au aniversat 20 de ani, într-adevăr, de Parteneriat Strategic, la 11 iulie 2017 şi vreau să subliniez faptul că acest Parteneriat Strategic cu SUA a adus o contribuţie distincă la stimularea şi accelerarea reformelor interne ale României şi, de asemenea, a contribuit nemijlocit în procesul de aderare a României la NATO. Parteneriatul contribuie, totodată, la definirea profilului strategic al ţării noastre, astfel faptul că România găzduieşte pe teritoriul său facilitatea de la Deveselu, care este operaţională din 2016, reprezintă o contribuţie concretă a ambelor ţări, România şi SUA, la securitatea europeană. În acest context simbolic aniversar, anul 2017 marchează şi o consolidare a relaţiilor bilaterale, prin dialogul la nivel înalt dintre preşedintele României şi preşedintele SUA cu ocazia vizitei la Washington a şefului statului, în perioada 5-9 iunie a acestui an. Totodată vreau să menţionez că există şi un dialog întărit la nivelul membrilor Congresului din SUA, atât la Washington, cât şi la Bucureşti. Dau un singur exemplu: participarea unei numeroase delegaţii a Congresului din SUA la Adunarea Parlamentară a NATO din octombrie, găzduită la Bucureşti. În ceea ce priveşte dimensiunea economică a Parteneriatui Strategic, deşi ea nu şi-a atins potenţialul deplin, remarcăm o întărire sensibilă a acestuia. Un exemplu, în perioada ianuarie-august 2017, exporturile de bunuri din SUA către România au crescut cu 33%, iar cele din România către SUA cu 11%, balanţa comercială rămănâd însă favorabilă României. Vreau, de asemenea, să menţionez iniţiativa Departamentului Comerţului de Stat al SUA de a organiza cea de-a X-a ediţie a importantei acţiuni Trade Winds, care a cunoscut cea mai mare misiune comercială anuală a guvernului american şi care s-a desfăşurat în România, între 18 şi 20 octombrie, precum şi în alte patru state din Europa de Sud-Est - Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Serbia. Toate aceste lucruri au demonstrat importanţa pe care Administraţia SUA o acordă acestei regiuni şi în mod special ţării noastre. Vreau să precizez foarte clar că, din punctul nostru de vedere, SUA joacă un rol indiscutabil şi de neînlocuit în asigurarea atât a securităţii României, cât şi a securităţii Europei. Relaţia transatlantică pentru noi este fundamentală, atât pentru UE, cât şi pentru Statele Unite ale Americii.

 

Realizator: Domnule ministru, când credeţi că vor circula românii fără viză în SUA?

Teodor Meleșcanu: Este o întrebare foarte bună, la care ştiu că aşteaptă răspuns mulţi dintre ascultătorii dumneavoastră. Din punctul nostru de vedere această problematică a vizelor este una care face parte din preocupările noastre cele mai importante. Vreau să vă spun că România este unul din partenerii importanţi ai SUA şi în combaterea ameninţărilor globale asimetrice, şi pe probleme privind criminalitatea cibernetică, traficul ilegal de orice natură, şi în combaterea terorismului. Există, de asemenea, un bun nivel de cooperare cu SUA în materia schimbului de informaţii. Pentru noi, MAE va continua să utilizeze în continuare toate pârghiile, inclusiv demersurile politico-diplomatice, pe lângă Reprezentanţa Administraţiei şi a Congresului SUA, în vederea acordării cât mai curând posibil României în programul Visa Waiver. În acest scop ne-am angajat într-un dialog foarte susţinut la nivel tehnic şi politic, atât în cadrul bilateral cu autorităţile americane, cât şi trilateral împreună cu Comisia Europeană, toate având ca obiectiv asigurarea reciprocităţii depline în materie de exonerare a vizelor pentru cetăţenii români care se deplasează în Statele Unite. În acest context vreau să menţionez faptul că în iunie, anul acesta, Comisia Europeană şi Statele Unite au adoptat o declaraţie privind reciprocitatea vizelor, în care părţile se angajează să conlucreze pentru asistarea celor cinci state membre ale Uniunii Europene care nu sunt încă parte la viza Waiver, printre care este şi România, de a avansa mai rapid în îndeplinirea cerinţelor legislaţiei americane. Principala problemă pe care o avem nu este nici de ordin politic, nici de ordin diplomatic. Noi am dezvoltat încă din 2007 o colaborare intensă cu partea americană, pentru implementarea noilor criterii tehnice şi de securitate. Singurul criteriu pe care partea română îl mai are de rezolvat, în afară de faptul că toate celelalte criterii privind securitatea documentelor de călătorie, controlul la frontieră, imigraţie, sunt îndeplinite de către partea română, singurul criteriu pe care nu l-am atins este diminuarea ratei cererilor de respingere a vizelor depuse de cetăţenii români la consulatele americane. Ca să vă dau o cifră foarte clară, la ora actuală, cam 11% din cererile de viză sunt respinse. Pentru a putea intra în Programul Visa Waiver trebuie să ajungem sub pragul de 3% şi din acest punct de vedere am agreat împreună cu Ambasada SUA la Bucureşti lansarea unei noi campanii de informare publică destinate conştientizării cetăţenilor români cu privire la aspectele care pot conduce la refuzul acordării vizelor solicitate.

 

Realizator: Domnule ministru, de 10 ani România este în Uniunea Europeană şi v-aş ruga să faceţi un scurt bilanţ cu plusuri şi cu minusuri.

Teodor Meleșcanu: Foarte scurt şi direct vreau să vă spun că bilanţul pentru aceşti ani este unul cert şi pozitiv din punctul de vedere al României, chiar dacă plusurile şi minusurile pot exista în orice evaluare. Doresc însă să vorbesc mai mult despre ceea ce ar trebui să reţinem din această experienţă, partea ei fundamental pozitivă pentru România şi pentru cetăţenii români. Aceştia ani au însemnat în România ani de continuare a procesului de integrare, de maturizare a participării la mecanismul decizional european. La 10 ani de apartenenţă la Uniunea Europenă transformările sunt uriaşe la nivelul societăţii româneşti. Aceşti ani au permis o dezvoltare fără precedent a României din toate punctele de vedere: consolidarea democraţiei, dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative şi mai ales prosperitate economică. Cetăţenii români îşi exercită astăzi drepturile şi libertăţile asociate cetăţeniei europene. Schimburile culturale, accesul la reţeaua de sisteme educaţional-europene pentru studenţi, sunt doar câteva exemple pe care le-aş menţiona din acest punct de vedere şi aş face o referire la Programul Erasmus, care este relativ binecunoscut şi care este o adevărată poveste de succes, care a oferit pentru milioane de tineri europeni oportunitatea de a participa la construcţia identităţii europene. Vreau să vă dau o cifră pentru că aprecierile pot să fie poate şi subiective. Cifra foarte clară este că din punct de vedere economic PIB-ul României aproape s-a dublat în aceşti 10 ani de apartenenţă la Uniune, iar aceasta în condiţiile în care Uniunea a fost confruntată în ultima perioadă cu o criză economică şi financiară destul de dificilă la nivelul Uniunii Europene. România îşi propune ca la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană să îşi dezvolte capacitatea de a utiliza de o manieră eficientă toate instrumentele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru a reduce diferenţele de dezvoltare între diferite regiuni şi a asigura un standard de viaţă mai ridicat pentru toţi cetăţenii. Politica de coeziune a fost un sprijin constant în programul de integrare europeană a României. Vorbind de minusuri acum, aş vrea să mă refer în primul rând la imposibilitatea de a ne bucura pe deplin de toate beneficiile sau de întregul instrumentar oferit de politicile Uniunii Europene, iar aici mă refer, spre exemplu, la aderarea noastră la Spațiul Schengen. Îndeplinim de ceva vreme deja toate criteriile tehnice necesare, dar lipsa de unanimitate la nivel politic ne-a împiedicat să atingem acest obiectiv. Din punctul meu de vedere, o decizie pozitivă în sensul acesta ar contribui la creşterea capacităţii Uniunii Europene de a răspunde mai bine provocărilor actuale de securitate, având în vedere şi expertiza substanţială adusă de România în acest domeniu. De asemenea, trebuie să spun, cu un oarecare regret, că e nevoie şi de o mai bună absorbţie şi gestionare a fondurilor europene, care ne pot oferi un sprijin considerabil în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a ţării noastre şi în sectoare cruciale, cum ar fi, de exemplu, cel al infrastructurii. Privind mai departe, în primul semestru 2019, România va prelua, pentru prima oară, preşedinţia rotativă a Consiliului UE, care reprezintă, pentru noi, o oportunitate de a ne consolida rolul la nivel european şi, mai ales, de a demonstra capacitatea noastră de a acţiona ca stat membru matur, facilitator de consens, în scopul avansării proiectului european, care, aşa cum vă spuneam, este una din temele importante pentru noi.

 

Realizator: Domnule ministru Meleşcanu, aminteaţi de Schengen şi v-aş întreba ce şanse sunt ca România să adere la Spaţiul Schengen?

Teodor Meleșcanu: În primul rând, vreau să spun că aderarea la Spaţiul Schengen rămâne pentru noi un obiectiv politic important al României. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem şi consecinţele pe care criza migraţiei din 2015 sau a atacurilor teroriste le-au avut în unele state europene. Ceea ce, în ultima perioadă, a determinat iniţierea unor măsuri de consolidare a Spaţiului Schengen şi a securităţii interne a UE. În calitate de stat membru care aplică deja o parte consistentă a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen, România se implică activ în toate negocierile şi discuţiile pe această temă, la nivelul Consiliului, inclusiv prin prisma rolului esenţial pe care ţara noastră îl are în arhitectura de securitate a UE. Subliniez, însă, faptul că acest rol al României nu este doar o viziune a noastră, privitoare la contribuţia noastră la asigurarea securităţii UE, ci este şi recunoscut unanim şi uneori reiterat chiar recent şi de către comunitatea europeană, ceea ce întăreşte argumentele noastre privind valoarea adăugată certă pe care o poate aduce în calitate de stat membru, cu drepturi depline, a Spaţiului Schengen. În paralel cu obiectivul politic al aderării în Spaţiul Schengen, România continuă demersurile pentru o abordare unitară a securităţii interne a UE, prin acordarea accesului pentru România la o parte cât mai cuprinzătoare a acquis-ul Schengen. Vreau să dau un exemplu: în Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne din 12 octombrie anul acesta a fost adoptată decizia privind punerea în aplicare a anumitor dispoziţii ale acquis-ului Schengen referitoare la sistemul de informaţii privind vizele în România şi Bulgaria. Această decizie va permite creşterea interoperabilităţii bazelor de date naţionale şi va permite operaţionalizarea noilor instrumente de securitate şi la frontierele externe ale României, asigurând o convergenţă factuală, de fapt, cu prevederile acquis-ului Schengen. Deci, din punct de vedere tehnic, respectând toate criteriile, sperăm să avem şi consensul politic pentru intrarea noastră în acest sistem.

 

Realizator: Domnule ministru, Republica Moldova este o prioritate şi v-aş ruga să ne vorbiţi despre stadiul relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, ca şi despre sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Teodor Meleșcanu: Sigur, consolidarea relaţiei noastre cu Republica Moldova este o prioritate a politicii externe a României. Aş vrea să vă spun că, numai în anul acesta, s-a desfăşurat o serie de acţiuni care se circumscriu ideilor de dialog politic şi de sprijn al României pentru Republica Moldova. Vreau să dau câteva exemple: întâlnirea preşedintelui României cu primul ministru al Republicii Moldova, Pavel Filip, la Adunarea Generală a ONU, şedinţa comună a guvernelor României şi a Republicii Moldova la Piatra Neamţ, pe 23 martie, cea de-a patra reuniune a Comisiei interguvernamentale România-Republica Moldova pentru integrare europeană, pe 19 mai, vizita de lucru efectuată la Chişinău de prim-ministrul României, Mihai Tudose, prilej cu care a avut loc şi ceremonia oficială de donare de către Guvernul României a 96 de microbuze pentru transportul şcolar. La astea adăugăm întâlnirile dintre miniştrii de externe, despre care nu intenţionez să vorbesc prea mult, pentru că au fost cel puţin şase întâlniri în cursul acestui an. În acelaşi timp, aş vrea să menţionez şi vizita pe zona parlamentară a preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, tot în 28 septembrie, cât şi cea de-a 10-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică între România şi Republica Moldova, pe 11 şi 12 octombrie.

Avem un portofoliu consistent, aş spune, de proiecte în atenţie care au un fir comun, o idee comună, racordarea Republicii Moldova la Europa sub raport energetic al infrastructurii, al instituţiilor, dar şi al valorilor. Continuăm să investim masiv în modernizarea Republicii Moldova, în bunăstarea cetăţenilor ei şi sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova. La sfârşitul lunii septembrie am eliberat şi ultimele tranşe din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat în baza unui acord privind asistenţa financiară rambursabilă dintre România şi Republica Moldova ceea ce a contribuit în mod foarte serios la asigurarea stabilităţii financiare a Republicii Moldova, acţionând consecvent în acelaşi timp şi pentru mobilizarea sprijinului Uniunii Europene în favoarea Republicii Moldova. Cea de-a 11 reuniune a grupului pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova, un mecanism ministerial, sigur cu caracter informal care a fost lansat în ianuarie 2010, la iniţiativa României şi cu sprijinul Franţei, am urmărit în permanenţă creşterea vizibilităţii Republicii Moldova pe agenda europeană. România a susţinut aprobarea, de asemenea, la 4 iulie de către Parlamentul European a deciziei privind acordarea condiţionată de asistenţă macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro din partea UE. Dar opţiunea noastră pentru integrarea europeană a Republicii Moldova se concentrează în primul rând pe ideea de a aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate, siguranţă şi stabilitate a cetăţenilor Republicii Moldova. Am avut şi vom avea în centrul abordării noastre cetăţenii Republicii Moldova, nu persoane, sprijinim în R. Moldova instituţiile. România va fi şi pe mai departe un partener solid în promovarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova. La toate acestea aş vrea să adaug şi asistenţa acordată bilateral Republicii Moldova prin mecanismul asistenţei oficiale pentru dezvoltare, care este gestionat de Ministerul Afacerilor Externe. Ca să vă dau un exemplu, în perioada 2009 - 2015 România a acordat Republicii Moldova asistenţă în valoare de aproximativ 122 de milioane de euro în domeniile: educaţie, agricultură, societate civilă, sănătate, întărirea capacităţii administrative, buna guvernanţă şi statul de drept. Aş aminti cu această ocazie doar câteva dintre proiectele mai importante care au fost finanţate prin ODA a Ministerului de Externe român şi anume: finanţarea cu suma de 2,8 milioane de euro pentru renovarea şi reconstrucţia a trei obiective majore în domeniul culturii: Muzeul Naţional de Artă din Chişinău, Sala cu Orgă şi Teatrul Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul. Este o dovadă foarte clară a sprijinului concret pe care îl acordăm pe lângă sprijinul politic.

 

Realizator: Domnule ministru, cu voia dumneavoastră m-aş îndepărta de Republica Moldova şi aş merge către o problemă gravă a prezentului, lupta antiterorism în UE. Ce-i de făcut pentru diminuarea ameninţărilor teroriste şi pentru a scădea numărul de victime nevinovate?

Teodor Meleșcanu: În ultima perioadă, datorită ameninţărilor şi a atacurilor teroriste care au avut loc şi în ţările UE s-a hotărât dotarea cu o serie de instrumente puternice şi eficiente care, cred eu, contribuie în mod semnificativ la reducerea ameninţării teroriste. În primul rând a fost adoptată strategia globală de securitate a UE, care a pornit de la ideea aprofundării legăturii între politicile interne şi externe. Terorismul şi extremismul violent în mod evident au un caracter transfrontalier, de aceea este absolut necesară implicarea statelor partenere în combaterea acestor fenomene. Eforturile UE în state terţe implică programe eficiente şi adaptate de susţinere a dezvoltării şi creării de instituţii puternice. Utilizarea unei abordări integrate, care subliniază conexiunea dintre securitate şi dezvoltare este instrumentul cel mai adecvat pentru combaterea terorismului. La această viziune se adaugă şi conceptul de uniune a concertării, ce susţine ideea unei politici externe europene de succes care nu poate fi obţinută altfel decât prin acţiunea comună a Uniunii cu integrarea tuturor domeniilor de acţiune a instituţiilor şi statelor membre. România în cadrul european susţine promovarea unor măsuri specifice pentru combaterea fenomenului radicalizării online, precum şi a extremismului violent sau a finanţării terorismului, în principal prin schimbul de informaţii între statele membre.

Sigur, din fericire, în România, până în prezent, nu au loc manifestări ale acestui fenomen pe plan naţional, deşi, după cum ştiţi, aproape în toate atacurile teroriste derulate în Europa, începând cu atacul de la Madrid în 2004 şi terminându-se cu cel de la Barcelona din această vară, au existat, din păcate, şi victime care sunt cetăţeni români. Lipsa acestei ameninţări acasă nu înseamnă, însă, că România nu este implicată în lupta împotriva terorismului. Astfel, în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, facem parte dintr-un efort integrat de combatere a terorismului, într-o combatere comprehensivă şi care pune respectarea drepturilor fundamentale la baza tuturor acţiunilor derulate.

 

Realizator: Domnule ministru, aş vrea să revenim asupra unei alte probleme importante grave: criza refugiaţilor şi v-aş ruga să sintetizaţi pentru RRI care este abordarea României în acest domeniu.

Teodor Meleșcanu: România a decis să adere, din spirit de solidaritate, cu toate măsurile care au fost iniţiate la nivel european şi care au urmărit o getionare mai eficientă a migraţiei. Contribuţia noastră la aceste măsuri constă în exprimarea spiritului de solidaritate şi se pot rezuma astfel: relocarea de solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, în baza deciziilor adoptate în 2015, implicarea şi sprijinirea activităţilor Uniunii Europene de profil - mă refer la Poliţia de Frontieră, Paza de Coastă, biroul de sprijin în domeniul azilului, participarea la procesul de relocare în afara Uniunii Europene pentru diminuarea presiunii migratorii, contribuţia la protecţia frontierelor europene ale Uniunii Europene. Dincolo de aceste măsuri concrete, România a susţinut, încă de la începutul crizei din 2015, necesitatea unei abordări a cauzelor profunde ale migraţiei, pentru a se ajunge la o soluţie durabilă a acestui fenomen complex, care nu putem să ştim cât timp va dura. Un alt rezultat important pentru România este faptul că la recentul Consiliu European a fost reafirmată necesitatea menţinerii atenţiei cu privire la evoluţiile pe toate rutele migratorii, nu numai prin cele consacrate prin Balcani şi prin Marea Egee. Din această perspectivă, pentru România este importantă continuarea implementării Declaraţiei Uniunea Europeană - Turcia din martie 2016, care permite controlul migraţiei pe ruta balcanică. Deşi s-au adoptat numeroase măsuri, subiectul rămâne o prioritate, şi astăzi, la nivel european. România va continua să participe la eforturile comune de gestionare a migraţiei şi va pleda pentru soluţii eficiente şi consensuale care să ţină cont de modul în care fiecare stat membru poate contribui în funcţie de capacităţile sale naţionale de primire şi integrare.

 

Realizator: Unul dintre atuurile României a fost şi este faptul că suntem o ţară exportatoare regională de securitate.

Teodor Meleșcanu: Din acest punct de vedere, România a fost constant un contributor important la asigurarea securităţii şi stabilităţii regionle, euroatlantice şi internaţionale. După cum ştiţi, începând cu anul 2017, România a luat decizia de alocare a 2% din PIB pentru apărare, conform angajamentului asumat la summitul NATO din Ţara Galilor din 2014. În acelaşi timp, ţara noastră găzduieşte elementele sistemului de apărare antirachetă, proiect de importanţă strategică pentru Alianţă. Participăm, totodată, şi la măsurile de consolidare a prezenţei înaintate a NATO pe flancul estic atât în regiunea Mării Negre, cât şi în Polonia. Aş vrea să adaug la aceste lucruri şi faptul că România are o participare consistentă în misiunile şi operaţiile NATO şi Uniunii Europene de gestionare a crizelor şi se implică direct în eforturile internaţionale de combatere a terorismului. Astfel, suntem unul dintre principalii contributori la misiunea NATO din Afganistan şi la misiunile Uniunii Europene din Ucraina şi Georgia, dar suntem prezenţi, alături de alte state membre ale Uniunii şi în Somalia sau Mali. Contribuţia noastră nu se limitează însă doar la măsurile militare. Continuăm să acordăm un sprijin activ partenerilor noştri din afara Alianţei atât în plan bilateral, cât şi în acdrul NATO şi Uniunii Europene. Georgia, Republica Moldova, Ucraina, ţările din Balcanii de Vest sunt câteva din statele cu care lucrăm îndeaproape, oferindu-le asistenţă în diverse domenii relevante pentru consolidarea capacităţilor lor de apărare şi securitate. Sunt câteva exemple concrete care ilustrează însă că rolul României în planul securităţii şi apărării este cu adevărat semnificativ şi cuprinzător. În actualul context internaţional marcat de deteriorarea generală a situaţiei, de o anumită impredictibilitate şi de globalizare a ameninţărilor, acest rol are în vedere interesul nostru fundamental de a contribui la asigurarea păcii şi stabilităţii regionale euroatlantice şi internaţionale.

 

Realizator: Domnule ministru, în continuarea interviului aş vrea să punctăm, dacă-mi permiteţi, asupra relaţiilor României cu două state foarte importante. Prima întrebare ar fi: mai este posibilă aderarea Turciei la UE?

Teodor Meleșcanu: Din punctul nostru de vedere, vă spun în mod foarte deschis că România consideră că actualul cadru de cooperare pe care îl reprezintă negocierile de aderare în baza criteriilor existente, continuă să fie cel mai potrivit mijloc pentru abordarea relaţiei între UE şi Turcia şi pentru viitorul european al Turciei. Şi noi şi alte state membre ale UE avem suficiente raţiuni care ne îndreptăţesc să apreciem că o astfel de abordare trebuie să prevaleze. Deşi există anumite idei în legătură cu viitorul negocierilor, vreau să spun că la ultimul Consiliu European a existat o mare majoritate de state membre care îşi doresc să păstreze uşa deschisă Turciei, un partener cheie pentru UE şi stat membru al NATO în acelaşi timp. Noi rămânem angajaţi într-o abordare constructivă şi echilibrată în interesul relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Turcia, pentru stabilitatea şi securitatea continentului european şi a regiunii extinse a Mării Negre. Suntem favorabili menţinerii dialogului cu Ankara şi continuării mecanismelor existente şi susţinem parcursul european al Turciei, cu respectarea, sigur, a standardelor şi valorilor prevăzute de acquis-ul comunitar. Păstrarea deschisă a tuturor canalelor de comunicare şi a contactelor diplomatice cu Turcia, din punctul nostru de vedere, este răspunsul cel mai potrivit în acest context. Cooperarea cu Turcia rămâne, însă, crucială şi în abordarea numeroaselor provocări cu care este confruntată Uniunea Europeană: gestionarea migraţiei, de exemplu, stabilitatea regională, aprovizionarea cu energie şi altele. Cu titlu, de exemplu, vreau să subliniez importanţa acordului dintre Uniunea Europeană şi Turcia, din 2016, având în vedere constribuţia semnificativă a acestui acord, în contextul fluxurilor migratorii pe ruta Mediteranei centrale şi diminuarea numărului de migranţii. Ne exprimăm speranţa că perioada dificilă în relaţiile Uniunea Europeană-Turcia va putea fi depăşită, în beneficiul ambelor părţi.

 

Realizator: Domnule ministru Meleşcanu, a doua întrebare pe bilateral este despre relaţiile Bucureşti-Moscova. Care este stadiul acestor relaţii România-Rusia în acest moment?

Teodor Meleșcanu: Vreau să spun de la bun început că România doreşte relaţii pragmatice şi predictibile cu Federaţia Rusă, care să ţină seama de interesele legitime ale ambelor state şi să fie fundamentate pe normele şi principiile generale ale dreptului internaţional şi pe reciprocitate. Această dorinţă nu poate fi, însă, materializată făcând abstraţie de lucruri care s-au întâmplat, printre ultimele, anexarea ilegală a Crimeii sau de situaţia din estul Ucrainei. Suntem preocupaţi de acumularea foarte serioasă de forţe armate şi armamente ruseşti la frontiera noastră de est. Uniunea Europeană a răspuns acestor evoluţii prin adoptarea de sancţiuni, la care ţara noastră s-a asociat şi pe care le sprijină. Pe linie NATO, continuăm să sprijinim abordarea dublă promovată la nivelul aliat în ceea ce priveşte Rusia, care este bazată, pe de-o parte, pe apărare şi descurajare puternică, iar pe de altă parte pe disponibilitatea la dialog pragmatic, pe bază de reciprocitate. Este o abordare principială adoptată la nivelul aliat în 2014, care reflectă parametrii generali ai poziţionării Alianţei, în contextul în care climatul de securitate pe flancul de est, care s-a deteriorat în mod îngrijorător în ultimii ani, culminând cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea şi conflictul din estul Ucrainei. În acest cadru, pe care noi trebuie să îl respectăm ca ţară membră a UE şi a NATO, suntem, în acelaşi timp, deschişi unui dialog pe teme specifice. Am avut consultări anul acesta pe teme de neproliferare în a doua parte a acestui an. În zilele următoare, în perioada următoare, vom avea şi o nouă sesiune a Comisiei de istorie şi cu privire la tezaurul României şi, din punctul nostru de vedere, aşa cum vă spuneam, există deschidere, în condiţiile foarte clare pe care le implică parteneriatul nostru pe care îl avem cu Uniunea Europeană şi cu NATO.

 

Realizator: Aş lărgi din nou aria de discuţie şi v-aş întreba în ce zone consideraţi că este insuficient prezentă România în domeniul diplomatic şi economic şi ce măsuri aveţi în vedere?

Teodor Meleșcanu: Aşa cum vă spuneam, una dintre ambiţiile noastre la Ministerul Afacerilor Externe este de a avea o nouă abordare în materie de relaţii economice. Principala problemă pe care o avem, şi o spun foarte deschis, este dialogul dintre instituţiile publice şi mediul de afaceri. Onest, vorbind, trebuie să consolidăm încrederea reciprocă în serioziotatea şi complementaritatea intereselor noastre. Trebuie să venim mai clar în întâmpinarea intereselor firmelor româneşti pe pieţele externe, prin sprijinirea lor în extinderea prezenţei şi adaptarea afacerilor în sectoare şi arii geografice cu oportunităţi. Un deziderat foarte actual este diversificarea schimburilor spre ţări şi regiuni unde în trecut produsele şi serviciile noastre au avut succes sau unde mai există anumite nişe sectoriale. De aceea, derulăm demersuri diplomatice intense în completarea componentei economice, în special în America Latină, Orientul Mijlociu, Caucaz, Asia Centrală, Asia de Sud-Est şi Africa. Pe aceste spaţii este în curs un exerciţiu de evaluare a nevoilor şi priorităţilor noastre de reprezentare şi investiţie politică pe măsura ţintelor economice şi a priorităţilor globale mai largi despre care vă vorbeam anterior. Vrem să stimulăm o mai mare apetenţă a firmelor autohtone spre operaţiuni pe pieţele externe, ponderea în economia României şi a companiilor cu astfel de activităţi fiind încă redusă comparativ cu alte ţări europene. Trebuie să traducem tendinţa ecomomică pozitiv şi măsurile decise de guvern pentru sprijinirea mediului de afaceri român, de exemplu, viitorul fond suveran de investţii, crearea unei bănci române de dezvoltare, programele de susţinere a exporturilor şi de start-up într-o consolidare a capitalului românesc în orientarea spre ramuri de înalt tehnologie şi într-o evoluţie a mentalităţii antreprenoriale spre creşterea prezenţei şi a investiţiilor în alte ţări. În aceste direcţii, Ministerul Afacerilor Externe conlucrează îndeaproape nu doar cu mediul privat, aşa cum v-am spus, ci şi cu celelalte instituţii publice. În primul rând, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prin intermediul consolidării reţelei de reprezentare economică externă, dar şi prin relaţiile pe care le avem cu Camera de Comerţ şi Industrie a României.

 

Realizator: În finalul emisiunii, domnule ministru Teodor Meleşcanu, v-aş ruga să reiteraţi poziţia Romaniei faţă de o criză în curs, criza din Catalonia.

Teodor Meleșcanu: Vreau să vă spun clar că această declaraţie uniltaterală de independenţă a Cataloniei este lipsită de fundament juridic şi nu poate produce niciun fel de consecinţe juridice. MAE român, aşa cum ştiţi, a formulat constant declaraţii în favoarea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Spaniei. În acest context, menţionez că aşa-numitul referendum din Catalonia a fost organizat în mod ilegal, obiectul său, declararea independenţei, încălcând ordinea constituţională a Spaniei în forma în care acesta a fost agreat de poporul spaniol în 1978. Având în vedere toate evenimentele care s-au întâmplat din 27 octombrie, doresc să reiterez foarte clar poziţia exprimată de Ministerul Afacerilor Externe: respingem cu fermitate şi irevocabil declaraţia unilaterală de independenţă a Cataloniei. Spania este un aliat important şi un partener strategic al ţării noastre, reflecţie care se vede în relaţiile noastre bilaterale, cât şi în cadrul Uniunii Europene şi la nivel internaţional. Sperăm că situaţia generată în Catalonia va reveni în cel mai scurt timp în parametrii ordinii constituţionale spaniole.

 

Realizator: Domnule ministru Teodor Meleşcanu, vă mulţumim mult în numele ascultătorilor noştri de peste hotare.

Teodor Meleșcanu: Vă mulţumesc pentru invitaţie şi sper să ne mai vedem şi cu alte ocazii.

 

Înregistrarea interviului este disponibilă aici: http://www.rri.ro/ro_ro/invitati_la_rri_teodor_melescanu_ministrul_afacerilor_externe_al_romaniei-2571653.

 

* * *