Discursuri

DISCURS

Vorbitor: 
Ana Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene
Data: 
27.03.2017
Eveniment: 
Aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma „O UNIUNE TOT MAI STRÂNSĂ – Moștenirea Tratatelor de la Roma pentru Europa de astăzi”
Locaţia: 
Bucureşti, sediul MAE


Excelențele Voastre,
Doamnelor și Domnilor,
Dragi prieteni,

Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră, găzduind un eveniment special, organizat de Ambasada Italiei în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene la București și Ministerul Afacerilor Externe.

Salut participarea la acest eveniment a doamnelor Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România și Beatrice Vecchioni, însărcinat cu afaceri a.i. al Ambasadei Italiei din România. Mă bucură prezența domnului profesor Antonio Varsori de la Universitatea din Padova, un mare prieten al României, și a domnului profesor Cristian Pârvulescu, decanul Facultății de Științe Politice – SNSPA, precum și a reprezentanților Corpului Diplomatic acreditat în România.

Participarea dumneavoastră, stimați invitați, și a tuturor celor prezenți în această sală, la acest eveniment, ne asigură premisele unor discuții de substanță.

Apreciez implicarea și eforturile Ambasadei Italiei și ale Reprezentanței Comisiei Europene la București, care au făcut posibilă aducerea în România a expoziției pe care o găzduim la sediul Ministerului Afacerilor Externe, precum și organizarea acestei dezbateri. Mă bucur că ne aflăm în această sală care poartă numele unuia dintre cei mai activi susținători ai unei Europe unite – Grigore Gafencu – unul dintre protagoniștii Congresului Europei de la Haga din primăvara anului 1948, deşi se afla în exil, iar ţara sa natală de cealaltă parte a Cortinei de Fier.

Este cu atât mai îmbucurător că putem inaugura această conferință la doar două zile de la un moment aniversar deosebit - Summit-ul de la Roma care a marcat semnarea acum 60 de ani a Tratatelor fondatoare ale comunităţii europene.

Momentul de astăzi este unul special şi pentru faptul că această aniversare europeană coincide cu împlinirea primilor 10 ani de apartenență a României la Uniunea Europeană.

Au fost pentru noi ani de continuare a procesului de integrare, de maturizare a participării la mecanismul decizional european, de adaptare continuă la o realitate care a crescut în complexitate, şi, de ce nu, de descoperire a reflexelor și a capacității noastre de răspuns la evoluții de criză în plan comunitar.

România a căutat să demonstreze în toți acești ani că este un partener credibil și dedicat eforturilor europene, un partener care dorește și este în măsură să susțină demersurile de consolidare a proiectului european. Sunt conştientă de eforturile pe care le avem încă de făcut pentru a ne îndeplini întru totul responsabilităţile ce revin unei ţări de peste 20 de milioane de locuitori.

Doresc să reasigur, și cu acest prilej, că România va participa activ la orice proiect menit să întărească unitatea marii noastre familii europene. Nu ne putem imagina viitorul în afara Uniunii Europene. Numai într-o Europă unită putem asigura ţărilor noastre garanţia unui viitor sigur chiar dacă provocările care ne aşteaptă sunt pe măsură.

Mă bucur că cetățenii români înţeleg importanţa prezenței României în Uniune şi că rămân printre cei mai euro-entuziaști în toate sondajele de opinie realizate la nivel european. Încrederea românilor s-a situat constant peste media europeană şi acesta este cazul și în prezent (67%, față de 50% media europeană).[1]

Avem obligația să nu îi dezamăgim pe cei care cred în proiectul european și să îi convingem pe cei dezamăgiți că nu există alternativă la Uniunea Europeană. Dar acest lucru se poate face numai printr-o guvernare responsabilă, prin ameliorarea competitivităţii economice, prin îmbunătățirea șanselor pentru cei tineri, prin reducerea şomajului, prin măsuri care să îi facă pe cetățenii noștri să se simtă în siguranță, prin creșterea puterii de cumpărare, cu alte cuvinte prin măsuri concrete și mai puține lozinci. Niciun proiect politic, mai ales o construcție supranațională cum este Uniunea Europeană, nu poate avea succes pe termen lung fără legitimitatea în rândul statelor și societăților care o compun!

Referitor la tema propriu-zisă a dezbaterii – „O Uniune tot mai strânsă. Moștenirea Tratatelor europene pentru Europa de astăzi”, aceasta este un îndemn, o provocare în contextul dezbaterii actuale pe tema viitorului Europei, privind nevoia de reformă a Uniunii şi, evident, negocierile complexe referitoare la Brexit.

Este o temă care ne reamintește originile şi progresele înregistrate de Uniune, dar care privește și spre viitor, spre generațiile viitoare de europeni și prin urmare ne pune în faţa propriei responsabilităţi: responsabilitatea de a avea curaj și de a nu ceda în faţa euro-scepticismului, responsabilitatea de a lua decizii cu impact pe termen lung.

Ne bucură faptul că Declarația de la Roma adoptată la 25 martie a reafirmat validitatea Uniunii Europene ca proiect de viitor, unitar şi indivizibil, pentru noi toți. Prin apelul la unitate, coeziune şi solidaritate europeană, Declarația de la Roma reflectă astfel viziunea ambițioasă care i-a animat pe părinții fondatori și la care trebuie să apelăm în continuare pentru a reînnoi forța de atracție a construcției europene. 

,,Toate drumurile duc la Roma” își reconfirmă înțelesul în aceste zile şi mă bucur că Italia, stat fondator al Uniunii, susține şi astăzi o viziune ambițioasă cu privire la Europa, pe măsura tradiției lăsate de Altiero Spinelli și Alcide de Gasperi. În acest proces de refondare a Uniunii, România contează pe cooperarea cu Italia, partener strategic al ţării noastre. Relaţiile noastre depăşesc însă cu mult cadrul instituţional, contactele inter-umane româno-italiene deosebit de intense fiind un element important în dezvoltarea solidarităţii europene.

Nu întâmplător, Italia găzduieşte una dintre cele mai importante comunităţi româneşti, iar relaţia dintre ţările noastre este una de prietenie, de colaborare şi cooperare.

Îndrăznesc să spun că parteneriatul care unește țările noastre este un adevarat exemplu de solidaritate între două țări europene.

Doamnelor şi domnilor,

Deși uneori, în familia europeană, viziunile şi metodele diferă, obiectivele noastre converg: cu toţii ne dorim un viitor stabil, prosper, construit pe repere solide, cu toţii ne dorim o Europă cât mai democratică, o Europă ale cărei politici şi măsuri răspund aşteptărilor cetăţenilor, o Europă cât mai integrată, o Europă ce protejează diversitatea culturală, o Europă puternică în lume, un actor global. 

Acțiunea României se va derula, în continuare, în baza acestor coordonate. Subliniez că aceasta este și logica în care ne pregătim intens pentru preluarea viitorului mandat de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru 2019. Suntem în fața unui test de maturitate, pe care ne dorim să îl trecem cu bine și de aceea, ne pregătim din timp, intens și organizat. 

Pe lângă pregătirile de ordin tehnic, logistic, resurse umane, derulăm un amplu proces de consultare internă astfel încât să asigurăm o agendă a viitoarei Președinții axată pe temele importante și de interes comun. Pot să vă asigur că România va acționa de o manieră imparțială și constructivă, pentru a identifica soluții consensuale pe dosarele care se vor afla pe agenda sa. 

Viziunea care trebuie să definească acțiunea noastră pe toate aceste ,,șantiere de lucru” trebuie să fie una pragmatică, echilibrată și cu deschidere către identificarea de soluții comune în fața provocărilor comune. Nu trebuie să uităm că, în ultimă instanță, destinatarii principali ai politicilor, proiectelor și ideilor aflate în dezbatere sunt cetățenii europeni.

Lecțiile crizei economice și financiare care ne-a afectat în ultimii ani, diversele provocări, inclusiv criza refugiatilor, Brexit-ul și criza de încredere pe care o resimțim în plan european, ne-au reconfirmat faptul că divizați, acționând pe mai multe voci, nu putem face față problemelor cu care ne confruntăm. De asemenea, o Uniune Europeană divizată nu este un actor credibil. Trebuie să rămânem uniți, altfel riscăm ca acele tendințe eurosceptice, radicale și xenofobe care s-au amplificat în ultimii ani să influențeze din ce în ce mai mult agenda politică europeană.

Sperăm, în acest context, că procesele electorale importante pentru care anumite țări europene se pregătesc să fie trecute cu bine și să confirme o voce majoritar europeană în rândul electoratului.

Victoria forțelor politice pro-europene din Olanda ne dă un semnal de speranță și încredere că forțe populiste pot fi contracarate prin argumente și printr-un efort comun al forțelor politice responsabile.  

Curente de tip xenofob, eurosceptic și radical sunt marginale în România, iar majoritatea publicului manifestă încredere în UE. Acest fapt nu ne degrevează, însă, de responsabilitatea unor acțiuni menite să contribuie la mai buna diseminare a valorilor europene și la eforturi axate pe rezultate şi soluţii concrete la probleme reale ale cetățenilor. Evenimente ca cel de azi, sau ca evenimentele de consultare publică ce vor continua în Pregătirea Președinției României la Consiliul UE din 2019, au rolul de a contribui la acest obiectiv, la mai buna informare a publicului.
 

Excelențele voastre,
Stimați invitați,

Dezbaterile cu privire la viitorul Uniunii Europene vor continua, așadar, și se vor intensifica pe parcursul următoarelor luni.

Desigur, există o multitudine de idei, de scenarii și de abordări privind viitorul proiectului european. Unele sunt mai ambițioase din perspectiva prezervării solidarității și coeziunii UE, altele sugerează alternative de avansare diferențiată a integrării.

Pentru noi este însă clar că dorim să acționăm în cadrul oferit de Tratatele de la Roma. Avem un cadru juridic solid și cuprinzător și considerăm că acesta nu poate fi repus în discuție, mai ales în actuala conjunctură europeană și internațională. Ne putem folosi însă mai bine de prevederile actuale, cu respectarea lor și a rolului fiecărui actor instituțional în cadrul acestui proces. 

Ne dorim abordări care să privilegieze coeziunea, solidaritatea și abordările convergente în jurul unor interese comune. De aceea considerăm că tot ceea ce ar putea antrena o adâncire a faliilor intraeuropene, a clivajelor de orice tip (Nord-Sud, Est-Vest, vechi state membre versus noi state membre, euro și non-euro etc.) trebuie evitat și prevenit. Scenariul evoluției Europei cu mai multe viteze antrenează aceste riscuri. Nu ni le putem asuma, nici susține, cu atât mai mult acum, când vorbim de un parcurs pe termen mediu și lung în evoluția proiectului nostru european.

Nu putem obține soluții benefice pentru Uniune dacă acționăm disparat, în formate concurente. Susținem de aceea continuitatea și predictibilitatea în promovarea obiectivelor politice, a mizelor cu anvergură și a politicilor care au asigurat durabilitatea construcției europene. Consolidarea pieței interne, în baza celor patru libertăți constitutive ale acesteia, extinderea spațiului Schengen și a zonei euro, politica de vecinătate pe ambele dimensiuni (estică și sudică), extinderea, politica regională și de coeziune, securitatea internă și externă a Uniunii cu toate componentele sale – toate acestea sunt emblematice, în viziunea României, pentru avansarea construcției europene.

O Uniune lipsită de aceste axe de dezvoltare este de neconceput, așa cum nu ne putem imagina o piață internă în cadrul căreia să opereze diverse forme de îngrădire a liberei circulații. Avem experiența relativ recentă a anilor de dinaintea Cortinei de Fier, când deplasarea într-un alt stat din Europa constituia o adevărată provocare.

Astăzi putem călători liber în UE, putem studia, lucra sau investi pe o piață competitivă, iar acestea sunt aspecte concrete, intrate în cotidian, care derivă din statutul de țară membră UE, şi care trebuie prezervate.

Uniunea Europeană reprezintă, în sine, un proiect evolutiv. Noile realităţi, atât de la nivelul statelor membre, cât şi de la nivel global, impun o dezbatere onestă, deschisă şi cuprinzătoare cu privire la viitorul proiectului european. Această dezbatere, însă, trebuie concentrată spre identificarea celei mai bune variante de dezvoltare şi întărire a proiectului european, şi implicit a tuturor statelor membre care îl constituie, şi în niciun caz spre repunerea în discuţie principiilor fundamentale pe care proiectul european a fost clădit.

Niciun proces de reformă a UE nu trebuie să aducă atingere valorilor şi libertăţilor sale fundamentale. Totuşi, aici este riscul cel mai mare al unei reforme axată pe „avansarea” în formate restrânse: afectarea drepturilor unei părţi a cetăţenilor UE. Crearea de bariere artificiale nu poate genera decât blocaj și ineficiență într-un climat extern în care UE este nevoită să își consolideze poziția de actor important pe plan internațional.

La 10 ani de apartenenţă la UE transformările sunt uriaşe la nivelul societății românești, în plan economic, social, administrativ și al calităţii vieţii cetăţenilor români. Cetăţenii români își exercită astăzi drepturile și libertățile asociate cetățeniei europene.

Ne dorim ca aceste drepturi şi libertăți fundamentale să fie respectate pe deplin – acesta este unul dintre obiectivele pe care guvernul le va urmări și în continuare cu prioritate în plan european, mai ales pe fondul procesului Brexit.  

Ne propunem ca, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România să îşi dezvolte capacitatea de a utiliza de o manieră eficientă toate instrumentele puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a reduce diferențele de dezvoltare între diferitele regiuni și asigurarea unui standard de viață mai ridicat pentru toți cetățenii.

De asemenea, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru ca provocările recente, atât în ceea ce privește presiunea migrației cât și amenințarea teroristă, să nu afecteze ireversibil funcționarea spațiului Schengen și a interesului comun de consolidare și extindere a acestui spațiu. Viața de astăzi a cetățenilor europeni nu poate fi concepută în absența acestui spațiu fără frontiere interne, la a cărui securitate contribuie din plin și România. 

Susținem reducerea decalajelor între diferite regiuni din UE prin promovarea, în continuare, a acelor politici care aduc plus-valoare, precum coeziunea și dezvoltarea regională. Politica de coeziune și politica agricolă comună reprezintă adevărați vectori de dezvoltare, care fac posibilă realizarea priorităților europene la nivelul întregii Uniuni. România va rămâne un promotor ferm a demersurilor destinate coeziunii și eliminării decalajelor în cadrul UE.


Dragi prieteni,

Viitorul UE depinde de capacitatea noastră de a fi creativi, de a găsi soluții ambițioase care să asigure premise solide de dezvoltare proiectului european.

Acum, la 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, este momentul redinamizării construcției europene și găsirii soluțiilor la problemele aflate pe agenda europeană.

Împreună avem capacitatea de a depăși obstacolele şi de a participa la modelarea în bine a viitorului nostru. Europa unită este cheia reușitei noastre.

Vă mulțumesc!

 

[1] Încrederea românilor în UE este în prezent de 52%, peste media comunitară de 36%. La momentul aderării era de 67%, față de 50% media europeană.

 

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice