Conferinţe, declaraţii, briefinguri

Briefing de presă susținut de purtătorul de cuvânt al MAE, Ionuț Vâlcu, referitor la acțiunile întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe pentru organizarea alegerilor parlamentare din 11 decembrie, în străinătate

Data: 
07.12.2016

 

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Ionuţ Vâlcu: Bună ziua, tuturor! Vă mulţumim foarte mult că aţi dat curs invitaţiei noastre de astăzi.

Vă voi prezenta, pe scurt, acţiunile întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe pentru buna desfăşurare in străinătate a scrutinului din 11 decembrie 2016. Aşa cum ştiţi, la alegerile parlamentare de anul acesta vor fi organizate in străinătate 417 secţii de votare. Este cel mai mare număr de secţii de votare organizat vreodată in străinătate. Sunt cu 111 secţii de votare mai multe decât la alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 de secţii de votare mai multe decât la scrutinul pentru alegerile prezidenţiale din 2014. Din cele 417 secţii de votare propuse, 193 de secţii de votare vor fi organizate pe lângă ambasadele, consultatele şi institutele culturale ale României din străinătate, 217 secţii de votare reprezintă propunerile motivate de Ministerul Afacerilor Externe pentru a fi create in străinătate, iar şapte secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a celor puţin o sută de cetăţeni romani care s-au înscris în Registrul Electoral până la data de 14 septembrie 2016. Aceste şapte secţii de votare sunt - vi le şi enumăr, pentru că sunt puţine la număr -, este o secţie creată la Luton, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, patru secţii sunt create în Republica Moldova, la cererea a cel puţin o sută de cetăţeni români, în Carabetovca, Căuşeni, Bardar şi Soroca, şi două secţii de votare create în Spania, una la Tarancón şi cealaltă la Torrejón de Ardoz. 8.889 de cetăţeni români vor vota prin corespondenţă la scrutinul parlamentar din acest an. Este vorba despre acele persoane care s-au înscris în Registrul Electoral până la 14 septembrie 2016, cu opţiunea votului prin corespondenţă.

Având în vedere acest număr redus al alegătorilor din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă 47/2016, care a creat posibilitatea înfiinţării unor noi secţii de votare în afara celor solicitate, la solicitarea a cel puţin o sută de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. MAE a făcut propunerile pentru înfiinţarea secţiilor în străinătate, aprobate, apoi, de Autoritatea Electorală Permanentă, luând în considerare câteva criterii. În primul rând s-au luat în considerare datele statistice privind prezenţa la vot la scrutinele anterioare. În al doilea rând dinamica prezenţei cetăţenilor români în respectivele localităţi unde a făcut propuneri MAE pentru a deschide secţii de votare. Şi, trei, au fost luate în considerare acele localităţi în care în mod tradiţional s-au deschis secţii de votare la scrutinele anterioare. Pornind de la experienţele anterioare, demersurile MAE s-au concentrat pe adoptarea de măsuri referitoare la asigurarea fluidităţii procesului de votare şi preîntâmpinarea aglomeraţiei la secţiile de votare din străinătate. Cele mai multe secţii de votare vor fi organizate în Italia - vom avea 73 de secţii de votare. În Spania - 53 de secţii de votare, în Republica Moldova - 35 de secţii, SUA - 31 de secţii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 21 de secţii de votare, în Franţa vor fi 16 secţii de votare, în Germania – 15, în Belgia – 9, în Canada - 8. Asta ca să vă dau doar un exemplu despre numărul de secţii de votare care a fost mărit în ţările cu comunităţi mari româneşti. De asemenea, în localităţi în care la scrutinul din anul 2014 a fost un flux mare de votanţi vor fi înfiinţate mai multe secţii de votare. Spre exemplu, la Chişinău vom avea 12 secţii de votare, la Londra vom avea 8 secţii, la Bruxelles – 7, la Paris – 6, la Roma – 5, la Madrid, de asemenea, 5. Aveţi în vedere faptul că Roma şi Madridul, pe lângă secţiile din oraşul propriu-zis, au şi secţii în oraşele din jurul capitalelor respectivelor state.

În ceea ce priveşte pregătirile derulate de MAE pentru organizarea acestor alegeri, vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe abordează cu responsabilitate sarcinile care ii revin instituţiei pentru a acorda sprijinul logistic necesar atât Biroului Electoral de Circumscripţie pentru cetăţenii romani din străinătate, cat şi Biroului electoral pentru votul prin corespondenţă. Astfel, MAE asigură logistica secţiilor de votare din străinătate şi a expediat in acest sens toate materialele necesare votării. Pentru cele 417 secţii de votare înființate pentru alegătorii romani din străinătate au fost trimise deja 1.993.930 de buletine de vot, din care jumătate sunt pentru Senat şi jumătate pentru alegerea Camerei Deputaţilor, jumătate reprezentând 996.965 de buletine de vot. De asemenea, au fost trimise celelalte materiale necesare votării: timbrele autocolante, ştampilele cu menţiunea "Votat", ştampilele de control, plicuri transparente, tuşiere, tuş, formulare tipizate ş.a.m.d. Expedierea s-a finalizat deja la începutul săptămânii trecute, deci, înainte de Ziua Naţională. Numărul buletinelor de vot a fost stabilit ca urmare a estimărilor realizate de misiunile diplomatice, ţinând cont de prezenţa la vot de la procesele electorale anterioare şi de dispersia teritorială a comunităţilor romaneşti din străinătate.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a desemnat personal diplomatic şi administrativ din serviciul exterior şi a propus persoane din comunităţile de români din străinătate pentru a face parte din birourile secţiilor de votare din străinătate. Pentru a asigura numărul minim de trei membri pentru funcţionarea unui birou al unei secţii de votare din străinătate, MAE deja a desemnat trei persoane. Numărul maxim al membrilor unei secţii de votare din străinătate este de nouă persoane şi partidele vor numi reprezentanţi în aceste birouri. În cazul în care nu vor exista suficiente numiri din partea competitorilor electorali, Ministerul Afacerilor Externe va asigura cu acest minim de trei persoane funcţionarea secţiilor de votare din străinătate. Evident, trebuie să ştim cu suficient timp înainte că respectivele partide, că respectivele persoane desemnate de partide, nu vor participa în ziua votării în biroul electoral al secţiei de votare. Acest lucru este necesar pentru a asigura buna desfăşurare a procesului electoral, având în vedere că marea majoritate a cetăţenilor romani din străinătate votează pe liste suplimentare, ceea ce presupune completarea acestora de către membri biroului fiecărei secţii de votare în parte. S-a avut în vedere asigurarea capacităţii optime de procesare a votanţilor şi fluiditatea procesului de votare. Conform legii, birourile secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte şi reprezentanţii competitorilor electorali care participă la alegerile parlamentare. Toţi preşedinţii secţiilor de votare din străinătate sunt desemnaţi la propunerea MAE şi sunt operatori de calculator.

Aceste persoane au fost deja instruite de experţi ai Ministerului Afacerilor Externe, împreună cu reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente şi ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Pentru a folosi acest sistem de verificare a votului multiplu, de prevenire a votului multiplu, au avut loc deja mai multe sesiuni tehnice de instruire destinate membrilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare propuşi de către minister pentru a face parte din acest Corp al experţilor electorali din străinătate, pentru a îndeplini atribuţiile de operatori, care vor gestiona sistemul de monitorizare a prezenţei la vot şi prevenire a votului ilegal. Este vorba despre un sistem care a fost deja aplicat şi la alegerile locale din acest an şi a funcţionat foarte bine, iar în premieră acum va fi introdus şi pentru alegerile parlamentare, inclusiv in străinătate. În ceea ce priveşte instruirea acestui corp de experţi electorali, s-au desfăşurat sesiuni de instruire directe în capitalele statelor comunităţii romaneşti importante - şi aş menţiona aici Italia, Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Belgia, Austria, Republica Moldova -, iar în restul statelor, cele care sunt mai îndepărtate, s-au realizat instruiri prin intermediul videoconferinţelor. Aspectele abordate în cadrul instruirilor s-au referit, în principal, la gestionarea sistemului de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, condiţiile şi actele în baza cărora cetăţenii români îşi pot exercita dreptul de vot la o secţie din străinătate şi comunicarea cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 43 pentru străinătate. Şi, de asemenea, au fost abordate atribuţiile pe care le au preşedinţii secţiilor de votare din străinătate.

În ceea ce priveşte informarea cetăţenilor din afara ţării asupra modalităţilor de vot la alegerile parlamentare, vă pot spune că Ministerul Afacerilor Externe a derulat o campanie de informare încă de la începutul acestui an, pentru a-i informa pe cetăţenii români care locuiesc în străinătate cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului la vot pe care le atribuie noua legislaţie, inclusiv necesitatea de înscriere în Registrul Electoral pentru a vota ori prin corespondenţă, ori pentru a solicita deschiderea unei secţii de votare la cererea a minim o sută de alegători în localitatea de domiciliu sau reşedinţă din străinătate. Această etapă de înscriere în Registrul Electoral s-a încheiat pe 14 septembrie 2016, iar campania de informare vă pot spune că a inclus de la întâlniri cu presa, pe care le-am avut şi aici, la Bucureşti, dar şi la misiunile noastre din străinătate, cu presa locală de limba romană, s-au împărţit pliante informative, atât la ghişeele consulatelor, de cate ori un cetăţean român din străinătate solicită un serviciu consular, i se înmâna un astfel de pliant informativ sau au fost distribuite prin intermediul asociaţiilor, parohiilor româneşti din străinătate, tocmai pentru a veni în întâmpinarea cetăţeanului român cu informaţii necesare cu privire la desfăşurarea votului sau despre cum se pot înregistra în Registrul Electoral. De asemenea, campania de informare a avut şi o componentă online. Atât prin intermediul site-ului MAE, cât şi prin intermediul paginii de Facebook a Ministerului Afacerilor Externe, dar şi prin site-urile şi conturile de Facebook ale misiunilor noastre, au fost lansate mesaje către comunitatea românească din străinătate cu privire atât la înscrierea în Registrul Electoral, cât şi la cum se poate exercita dreptul de vot.

De asemenea, în etapa prezentă, campania noastră de comunicare se concentrează, în special, pe informarea cetăţenilor români cu privire la locaţiile secţiilor de vot, la actele necesare pentru exercitarea dreptului de vot în străinătate, la programul votării, pe care vi-l reamintesc, începe la ora 7:00 dimineaţa, ora locală din ţara de reşedinţă, şi se termină la ora 21:00 seara, ora locală din ţara de reşedinţă. Şi, de asemenea, ne concentrăm pe transmiterea altor recomandări, astfel încât procesul electoral să se deruleze în condiţii optime. Aceste informaţii, permanent actualizate, pot fi accesate pe paginile de internet şi de Facebook al Ministerului Afacerilor Externe. Cum bine ştiţi, Ministerul Afacerilor Externe deja a pus la dispoziţie un ghid al alegătorului român din străinătate şi, de asemenea, o hartă interactivă care poate fi accesată intrând pe site-ul web al Ministerului, o hartă interactivă a secţiilor de votare, astfel încât să permitem alegătorilor români din străinătate să îşi identifice cea mai apropiată secţie de votare de localitatea unde acesta şi-a stabilit reşedinţa sau domiciliul în străinătate. De asemenea, vă mai pot informa că există un serviciu pe care îl prestează Call-Center-ul Departamentului Consular. Toate apelurile care sunt primite de acest call-center cu privire la scrutinul din 11 decembrie, sunt preluate de colegii noştri de la call-center care le pot oferi sfaturi şi recomandări practice, administrative, despre ce acte trebuie să prezinte, orarul de vot şi aşa mai departe, locaţiile. Şi, de asemenea, le comunicăm şi instrucţiuni pentru acei cetăţeni romani, cei 8.889 de cetăţeni români care s-au înscris cu opţiunea 'vot prin corespondenţă', astfel încât aceştia să cunoască cum trebuie să voteze şi să trimită din timp plicul cu votul dumnealor, astfel încât până mâine, 8 decembrie, ora 24:00, să ajungă acel plic cu votul respectiv la Biroul Electoral pentru Votul prin Corespondenţă de la Bucureşti, acesta fiind deadline-ul pentru trimiterea, primirea voturilor la Bucureşti.

În ceea ce priveşte actele necesare votării pentru cetăţenii romani din afara ţării, doresc să profit de prezenţa dumneavoastră pentru a reaminti cine poate vota şi cu ce documente. Este important de menţionat faptul că la scrutinul din 11 decembrie 2016 îşi pot exercita dreptul de vot în străinătate doar cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Practic, în aceste alegeri, cum alegerile se organizează pe circumscripţii electorale, fiecare judeţ în Romania reprezintă o circumscripţie, pentru străinătate, toată străinătatea reprezintă o circumscripţie, Circumscripţia 43, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Prin urmare, doar aceia care pot demonstra că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la secţiile de votare deschise în străinătate. Şi aici intervine o mică diferenţiere între domiciliu şi reşedinţă. Domiciliul în străinătate îl au acei cetăţeni romani care deţin doar un paşaport romanesc, şi pe pagina a doua, cea de lângă pagina cu poza, la rubrica domiciliu scrie numele ţării de reşedinţă, fie ea Italia, Franţa şi aşa mai departe, iar acei cetăţeni care au domiciliul in străinătate nu mai posedă o carte de identitate românească. Este aşa-numitul paşaport CRDS, cetăţean român cu domiciliul în străinătate. Deci, aceştia pot vota doar pe baza paşaportului care atestă domiciliul in străinătate.

Pe de altă parte, există cetăţenii romani cu reşedinţa în străinătate, deci, care au in continuare domiciliul in Romania, dar au stabilită reşedinţa in străinătate. Aceştia au şi carte de identitate românească, şi paşaport, în unele cazuri, nu este obligatoriu, în special în Uniunea Europeană. Acum, aceştia care au reşedinţa în străinătate pot vota pe baza unui document de identitate romanesc valabil, fie el carte de identitate, fie el paşaport, şi pe baza unui document care atestă reşedinţa în străinătate. Lista documentelor care atestă reşedinţa în străinătate se poate găsi pe site-ul MAE, pentru fiecare ţară în parte. Avem publicată lista cu ce documente, de obicei sunt cărţile de sejur, mă rog, permisele de reşedinţă şi aşa mai departe. Dar, cum vă spuneam, este o listă exhaustivă. S-au luat în considerare mai multe documente, tocmai pentru a veni în sprijinul cetăţenilor romani, inclusiv permise de conducere şi aşa mai departe. Vă rugăm să vizitaţi site-ul nostru.

Este important de menţionat faptul că cetăţenii romani care locuiesc în Romania şi care în ziua alegerilor se află temporar în străinătate, ori în scop turistic, ori pentru că aceştia călătoresc în scop de afaceri, nu îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în străinătate. Conform legii, doar la secţia de votare din ţară aceştia pot vota, din circumscripţia unde au dumnealor domiciliul. Deci, turistul cetăţean român cu domiciliul în ţară, fără a avea reşedinţa în străinătate, nu poate să voteze în străinătate în ziua alegerilor. În schimb, turistul cetăţean român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate poate vota la orice secţie de votare din Circumscripţia Numărul 43, care înseamnă toată străinătatea. Spre exemplu, un cetăţean român cu domiciliul sau reşedinţa stabilită în Austria, care poate demonstra acest lucru cu documente, poate vota la o secţie de votare din Germania, spre exemplu. Toţi preşedinţii de secţie au fost deja instruiţi cu privire la specimenele de documente care atestă reşedinţa sau domiciliul în străinătate. De asemenea, cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma un tratament medical, de mai mult de 90 de zile, pot vota, de asemenea, în baza unui document de identitate romanesc sau a unui document emis ori avizat de o autoritate medicală pe plan local, care se consideră dovada de reşedinţă in străinătate.

În ceea ce priveşte cetăţenii care votează prin corespondenţă, cei 8.889, Poşta Romană a expediat deja materialele necesare votării către aceşti cetăţeni şi ei trebuie să trimită plicul cu buletinul de vot, pentru ca acesta să ajungă pană cel târziu mâine, 8 decembrie, ora 24:00, la sediul Biroului Electoral pentru Votul prin Corespondenţă. Dacă sunt cetăţeni romani care s-au înscris în Registrul Electoral cu opţiunea 'vot prin corespondenţă' şi care încă nu au primit documentele necesare pentru a-şi exprima votul prin această metodă, prin votul prin corespondenţă, trebuie de urgenţă să se adreseze Autorităţii Electorale Permanente, să informeze cu privire la faptul că nu au primit documentele necesare, astfel încât Autoritatea Electorală să realizeze modificarea în baza de date, pentru ca să le permită votul la o secţie de votare deschisă in străinătate. Rugămintea mea ar fi să ne ajutaţi în continuare să diseminăm aceste informaţii, tocmai pentru a ajunge la cat mai mulţi cetăţeni romani din străinătate. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie şi vă stau la dispoziţie pentru a vă răspunde la întrebări.

Reporter: Dacă ne puteţi spune, vă rog frumos, /.../ când se vor desigila voturile prin corespondenţă care vor fi /.../ până mâine?

Ionuţ Vâlcu: Voturile prin corespondenţă care sunt centralizate de Biroul Electoral pentru Votul prin Corespondenţă se vor deschide în ziua votării. După închiderea urnelor în România, atunci vor deschide şi ei şi vor număra voturile respective şi vor publica rezultatele.

Reporter: Dar au ajuns o parte din ele in Romania deja, o parte din voturile ce urmează să vină prin corespondenţă?

Ionuţ Vâlcu: Acest lucru vi-l poate confirma direct Biroul Electoral pentru Votul prin Corespondenţă. Ei sunt cei care centralizează şi primesc voturile respective. Având în vedere că suntem în 7 decembrie, iar până mâine este deadline-ul, presupun că au ajuns deja o parte dintre acestea.

Reporter: Şi o precizare, aţi spus, dar vreau să înţeleg exact: se poate vota în străinătate doar cu paşaportul, plus să demonstrezi domiciliul şi reşedinţa. Cu buletinul nu se poate vota?

Ionuţ Vâlcu: Am spus acest lucru. Se poate vota cu un document de identitate, pentru cei care au reşedinţa in străinătate, pot vota cu un document românesc de identitate valabil - paşaport sau carte de identitate, plus documentul, un singur document, care atestă reşedinţa în străinătate. Iar pentru a vedea documentele care atestă reşedinţa în străinătate vă invităm să vizitaţi site-ul MAE pentru a vedea lista, pe fiecare ţară în parte, care sunt acele documente.

Reporter: Două întrebări, adică o precizare: când aţi menţionat lista exhaustivă a documentelor care atestă reşedinţa, este nevoie de toate documentele sau de unul singur?

Ionuţ Vâlcu: Nu, este vorba doar de un singur document care să ateste reşedinţa în străinătate. Deci, cetăţenii români care au reşedinţa în străinătate prezintă un document românesc, buletin sau paşaport, şi un document care reşedinţa, unul singur, fie el titlu de sejur sau alt document, depinde de fiecare ţară cum se cheamă. Iar cei care au domiciliul în străinătate, cum vă spuneam, cei care au menţiunea în paşaport că locuiesc într-o ţară anume, în SUA, în Canada, sau în Spania, Franţa, este suficient să prezinte doar acel paşaport cu menţiunea domiciliului din străinătate.

Reporter: Şi cum comentează Ministerul de Externe recentele afirmaţii ale unor oficiali maghiari potrivit cărora relaţiile diplomatice dintre Romania şi Ungaria s-au deteriorat, începând cu anul 2012?

Ionuţ Vâlcu: Bun. Sigur, un astfel de mesaj, astfel de declaraţii nu sunt, aşa cum a precizat şi Ministerul Afacerilor Externe în răspunsul pe care l-a dat pe 1 decembrie, nu sunt în spiritul valorilor europene, pe care Romania le apără. Am transmis foarte clar pe canalele diplomatice părţii maghiare, inclusiv prin intermediul ambasadorului Ungariei la Bucureşti, dar şi ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, i-a transmis omologului său ungar acest lucru, în marja reuniunii ministeriale a NATO, care are loc zilele acestea la Bruxelles. Dacă aţi putut vedea cu toţii, ieri, ministrul de externe ungar a avut nişte declaraţii pe care le-a acordat pentru mass-media din Romania, prin care specifica faptul că Romania este un partener strategic al Ungariei. Ei bine, sperăm ca declaraţiile respective să se concretizeze şi să se reflecte şi prin fapte. Trebuie să privim mereu către secolul XXI şi în spiritul valorilor secolului XXI.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat la Ministerul de Externe sau în ce fel i-a fost transmis mesajul părţii romane? Mulţumesc.

Ionuţ Vâlcu: Cum vă spuneam, au fost transmise prin canalele diplomatice uzuale, ambasadorului direct i s-a transmis acest lucru, şi, cum vă spuneam, şi la nivel de miniştri a avut loc o discuţie, tocmai pe acest subiect. E foarte uşor să escaladezi o temă, însă e mai greu să construieşti. România rămâne în continuare angajată să construiască acest parteneriat strategic pe care îl are cu Ungaria.

Vă mulţumesc foarte mult şi sperăm să contăm în continuare pe sprijinul dumneavoastră pentru transmiterea acestor informaţii referitoare la scrutinul din 11 decembrie. Mulţumesc foarte mult!

 

Înregistrarea video a briefingului de presă este disponibilă aici: http://www.mae.ro