Politici UE

Strategia Globală de Politică Externă şi de Securitate a Uniunii Europene

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate și Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, a fost mandatată de Consiliul European din iunie 2015 să elaboreze o nouă Strategie Globală de Politică Externă şi de Securitate a Uniunii Europene.  Procesul de elaborare a Strategiei s-a încheiat în iunie 2016, iar documentul final a fost prezentat Consiliului European la reuniunea din 28 iunie 2016. Strategia Globală a UE constituie astfel cadrul director al acţiunii externe a Uniunii pe termen mediu și lung. În prezent, are loc un dialog la nivelul instituțiilor europene și al statelor membre privind modalitățile de punere în practică a Strategiei, pe mai multe dimensiuni.

Precedenta Strategie a UE (A secure Europe in a better world) data din 2003, fiind adoptată în timpul mandatul Înaltului Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate Comună Javier Solana.

Procesul de reflecţie anterior prezentării Strategiei Globale (în iunie 2016) a inclus şi organizarea unei serii de conferinţe de tip outreach de către statele membre UE, în cadrul cărora au fost abordate principalele teme relevante din perspectiva Strategiei. Aceste evenimente au oferit ocazia ca, alături de guvernele statelor membre, să își poată exprima pozițiile și reprezentanții mediul academic și ai think-tank-urilor de profil, în contextul în care procesul de elaborare a Strategiei s-a dorit a fi unul extins și incluziv.

Contribuția României a fost construită pe baza intereselor, precum și a expertizei semnificative deținute, legate în principal de regiunea Mării Negre și de Vecinătatea Estică. Astfel, la 5 aprilie 2016, Ministerul Afacerilor Externe a organizat conferinţa „Regiunea Mării Negre – pentru un viitor mai sigur”, în colaborare cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI), New Strategy Center (NSC) şi cu sprijinul Institutul de Studii de Securitate al UE (EUISS). Concluziile reuniunii au ajutat la reflectarea în textul final al Strategiei a unor aspecte de interes deosebit pentru partea română, mai ales a situației din regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv includerea unor referiri la conflictele prelungite din această zonă.

Strategia pleacă de la premisa că în prezent UE se confruntă cu o serie de crize majore, care se manifestă atât în interior, cât şi dincolo de aceasta. Amenințările la adresa Uniunii au origini diferite, unele provin din vecinătate, dar altele au un caracter global. În acest context, obiectivul UE este de a deveni mai puternică şi de a-şi asuma un rol important la nivel internaţional, prin promovarea intereselor, principiilor şi priorităţilor comune. Interesul primordial în materie de politică externă a Uniunii este cel de soluţionare paşnică a disputelor/conflictelor, precum şi de asigurare a unei ordini mondiale fundamentate pe reguli general acceptate. În viziunea Înaltului Reprezentant Mogherini, detaliată în preambulul Strategiei, în perioade marcate de provocări, o Uniune puternică este o Uniune care gândește strategic, împărtășește o viziune comună și acționează unitar.

Pe baza acestor considerente este alcătuită și structura Strategiei Globale. Astfel, acţiunea UE este orientată spre cinci mari priorităţi: securitatea Uniunii; rezilienţa statelor şi a societăţilor de la estul şi sudul Uniunii; o abordare integrată a conflictelor; ordini regionale bazate pe cooperare; guvernanţa globală pentru secolul 21.