Politici UE

Strategia Globală de Politică Externă şi de Securitate a Uniunii Europene

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate și Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, a fost mandatată de Consiliul European din iunie 2015 să elaboreze o nouă Strategie Globală de Politică Externă şi de Securitate a Uniunii Europene. Procesul de elaborare a Strategiei s-a încheiat în iunie 2016, iar documentul final a fost prezentat Consiliului European la reuniunea din 28 iunie 2016. Strategia Globală a UE constituie astfel cadrul director al acțiunii externe a Uniunii pe termen mediu și lung. Dialogul privind modalitățile de punere în practică a Strategiei, pe mai multe dimensiuni, a fost foarte intens de la pregătirea lansării oficiale a documentului și continuă permanent la nivelul instituțiilor europene și al statelor membre ale Uniunii Europene: https://europa.eu/globalstrategy/en/global-strategy-foreign-and-security-policy-european-union.

Precedenta Strategie a UE (A secure Europe in a better world) data din 2003, fiind adoptată în timpul mandatul Înaltului Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate Comună Javier Solana.

Procesul de reflecţie anterior prezentării Strategiei Globale a inclus şi organizarea unei serii de conferinţe de tip outreach de către statele membre UE, în cadrul cărora au fost abordate principalele teme relevante din perspectiva Strategiei. Aceste evenimente au oferit ocazia ca, alături de guvernele statelor membre, să își poată exprima pozițiile și reprezentanții mediul academic și ai think-tank-urilor de profil, în contextul în care procesul de elaborare a Strategiei s-a dorit a fi unul extins și incluziv.

Strategia pleacă de la premisa că în prezent UE se confruntă cu o serie de crize majore, care se manifestă atât în interior, cât şi dincolo de aceasta. Amenințările la adresa Uniunii au origini diferite, unele provin din vecinătate, dar altele au un caracter global. În viziunea Înaltului Reprezentant Mogherini, detaliată în preambulul Strategiei, în perioade marcate de provocări, o Uniune puternică este o Uniune care gândește strategic, împărtășește o viziune comună și acționează unitar. Pe baza acestor considerente este alcătuită și structura Strategiei Globale, axată pe cinci mari priorităţi: securitatea Uniunii; rezilienţa statelor şi a societăţilor de la estul şi sudul Uniunii; o abordare integrată a conflictelor; ordini regionale bazate pe cooperare; guvernanţa globală pentru secolul 21.

Începând cu septembrie 2016, sub coordonarea Înaltului Reprezentant/Vicepreședinte al Comisiei European, SEAE, COM și statele membre UE conlucrează strâns pentru punerea în practică a Strategiei Globale în toate domeniile de aplicabilitate. Cele mai multe progrese au fost înregistrate în procesele de implementare a Strategiei în domeniul Politicii de Vecinătate și al Politicii de Securitate și Apărare. Aceste evaluări s-au regăsit în cadrul rapoartelor succesive asupra implementării Strategiei Globale a UE.

Cel de-al treilea raport a fost prezentat la reuniunea CAE, în sesiune comună a miniștrilor de externe și ai apărării din statele membre (iunie 2019), și cuprinde o evaluare a celor trei ani de implementare de la prezentarea EUGS.

Raportul a fost elaborat și în logica încheierii mandatului Înaltului Reprezentant Federica Mogherini, la 31 octombrie 2019. În viziunea sa, EUGS a devenit o veritabilă busolă colectivă care ghidează acțiunea coerentă și coordonată a UE pe plan extern. Realizările notabile în implementarea Strategiei Globale vizează: pachetul securitate și apărare, în toate dimensiunile sale, reziliența statală și societală în Vecinătate, abordarea integrată a  crizelor și conflictelor externe, ordini regionale cooperante, guvernanța și multilateralismul bazat pe reguli, nexus-ul intern-extern. În viitor, mizele privesc asigurarea coerenței în procesul de implementare și deciziile de alocare a resurselor, pentru a asigura mijloacele necesare ambiției UE de actor global.

În domeniul securității și apărării, cel mai avansat din perspectiva implementării, sunt consemnate o serie de progrese de etapă în susținerea obiectivelor asumate de Uniune pe acest palier: consolidarea dimensiunii operaționale a angajamentului UE prin crearea Capacității de planificare și conducerea a misiunilor non-executive ale Uniunii (MPCC), lansarea și operaționalizarea unui pachet de inițiative, incluzând Fondul European pentru Apărare (EDF), Analiza coordonată anuală în domeniul apărării (CARD) și Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO); consolidarea dimensiunii civile a PSAC, inclusiv prin adoptarea Compactului civil PSAC; continuarea acțiunilor de implementare a inventarului de măsuri agreate pentru dezvoltarea cadrului de cooperare NATO-UE (au fost înregistrate progrese notabile în ceea ce privește mobilitatea militară, securitatea cibernetică, domeniul hibrid, comunicare strategică și desfășurarea de exerciții comune).

Suplimentar aspectelor de evaluare privind implementarea obiectivelor EUGS, o componentă importantă a vizat domeniul rezilienței. Comunicarea Comună a Comisiei și Înaltului Reprezentant privind reziliența, lansată în contextul primului Raport asupra implementării Strategiei Globale a Uniunii Europene (iunie 2017), a contribuit la definirea unei abordări strategice a rezilienței în cadrul acțiunii externe a Uniunii Europene, centrată pe optimizarea capacității de pregătire, anticipare și prevenție a situațiilor de criză. Parametrii acestui demers vizează, de asemenea, abordarea pe termen lung a vulnerabilităților existente la nivelul statele partenere. Noua abordare este structurată pe trei direcții de acțiune: extinderea asistenței pentru consolidarea rezilienței partenerilor; susținerea dialogului politic și a inițiativelor bilaterale; consolidarea rezilienței și a securității Uniunii.

România s-a implicat consistent în procesul de elaborare conceptuală a Strategiei, precum şi ulterior, în procesul de implementare, aspecte pe care Ministerul Afacerilor Externe este activ în continuare. Contribuţiile naţionale au fost construite pe baza intereselor, precum și a expertizei semnificative deținute, legate în principal de regiunea Mării Negre și de Vecinătatea Estică. Evenimente speciale de outreach regional pe tema elaborării, respectiv a implementării (cu accent pe rezilienţă), au fost astfel organizate de Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene (EUISS), cu Institutul Diplomatic Român (IDR), cu New Strategy Center (NSC)  şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI), în aprilie 2016 şi în martie 2017.

Continuarea acestor demersuri a avut loc pe durata exercitării mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene (1 ianuarie – 30 iunie 2019), întreg capitolul privind acţiunea externă a UE realizându-se ca o contribuţie a României la implementarea EUGS pe toate dimensiunile desprinse din aceasta.

Un accent aparte a fost plasat asupra abordării coordonate a dimensiunilor hibrid – rezilienţă – stratcom (HRS), în interconectările lor conceptuale, politice şi instituţionale la nivelul UE. Pentru mai multe detalii privind proiectul HRS, click aici.

Anterior şi pe durata Preşedinţiei Consiliului, România a încurajat continuarea implementării Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, cu precădere în domeniile securității și apărării, rezilienței, stabilizării și abordării integrate în gestionarea conflictelor și crizelor, cooperării regionale în regiunea Mării Negre, concomitent cu angajamentele față de consolidarea rolului Uniunii Europene într-o ordine internațională multilaterală bazată pe reguli.