Interviuri

Interviul ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, acordat pentru DIGI 24

Vorbitor: 
Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
02.10.2016
Autor: 
DIGI 24


Realizatori: Claudiu Pândaru şi Florin Negruţiu 

Claudiu Pândaru: Bună ziua şi bun găsit la o nouă ediţie a emisiunii "În faţa ta". Invitatul din această duminică este ministrul de externe al României, domnul Lazăr Comănescu. Bun găsit, mulţumim că aţi acceptat invitaţia!

Lazăr Comănescu: Vă mulţumesc şi eu foarte, foarte mult, pentru invitaţia dumneavoastră, şi cu atât mai mult cu cât, asta nu pentru a vă face plăcere dumneavoastră, ci pentru că vin la o emisiune care eu cred că e urmărită cu interes real de un larg public.


Claudiu Pândaru: Vă mulţumim, să ştiţi însă că nu vă va scuti această laudă de întrebările mai acide sau directe.

Lazăr Comănescu: Nu întâmplător v-am spus că nu am făcut această afirmaţie ca să vă fac plăcere.


Realizator: Vă mulţumesc! Alături de noi, colegul Florin Negruţiu, ca în fiecare duminică.

Lazăr Comănescu: Bună ziua, domnule Negruţiu!


Realizator: Domnule Comănescu, începem direct cu un subiect la zi. Este vorba despre acel schimb de replici între ministerul pe care îl conduceţi şi Ambasada Rusiei, după ce Ambasada Rusiei la Bucureşti a făcut acea donaţie simbolică de 100 de euro, dar a şi însoţit donaţia cu un filmuleţ. Aţi văzut filmuleţul?

Lazăr Comănescu: Da.


Claudiu Pândaru: Cum vi se pare?

Lazăr Comănescu: Cred că reacţia Ministerului de Externe vorbeşte de la sine, în această privinţă, şi eu cred că a fost şi înţeleasă destul de bine, dacă aţi observat reacţia la reacţie din partea amicilor noştri.


Claudiu Pândaru: Amicilor noştri.

Lazăr Comănescu: Da. De la Ambasada Rusiei.


Claudiu Pândaru: Personal, dumneavoastră, când aţi văzut acea întregistrare, care a fost reacţia?

Lazăr Comănescu: Am spus-o şi o spun şi acum: eu cred că este de apreciat gestul de a te alătura unor eforturi care înseamnă o apreciere vizavi de valori culturale ale unei ţări, şi de a sprijini promovarea acestora. Deci, este un gest lăudabil. Mai puţin, cum spuneam, cum se spunea şi în precizările purtătorului de cuvânt de la noi de la minister, poate fi înţeleasă asocierea acestui gest lăudabil şi cu momente din istoria relaţiilor bilaterale care sunt cel puţin susceptibile de discuţii în contradictoriu. De aceea am spus-o şi văd că şi în reacţia Ambasadei Federaţiei Ruse acest lucru s-a însuşit. Acolo unde sunt domenii care ţin în mod deosebit de competenţa altor instanţe, este bine să le lăsăm pe acelea să se pronunţe. Mă refer la Comisia Comună de Istorie şi de studierea istoriei dintre cele două ţări.


Realizator: Între cele două ţări, pe lângă momentele fericite prezentate în film de către, aşa cum îi numiţi dumneavoastră, amicii noştri de la ambasadă, e în continuare într-o nerezolvare continuă problema Tezaurului.

Lazăr Comănescu: De aceea există acea comisie despre care vorbeam, are în atribuţii...


Claudiu Pândaru: Mai există?...

Lazăr Comănescu: Da, sigur că da.


Claudiu Pândaru: ... sau e doar pe hârtie?

Lazăr Comănescu: Există, şi anul în curs sau în cursul anului viitor, aproape sigur, se va reuni. Asta înseamnă că există de ambele părţi disponibilitatea de a se continua schimburile de opinii, de păreri, cu privire la tema în cauză, şi de a se găsi, pentru că asta până la urmă este finalitatea, de a se găsi o interpretare comună a ceea ce s-a întâmplat, de acolo sperăm noi derivând şi acţiuni în consecinţă.


Claudiu Pândaru: Care ar fi în opinia dumneavoastră acţiunile posibile?

Lazăr Comănescu: Haideţi să lăsăm să se ajungă la nişte concluzii şi în funcţie de acestea vom putea să fim mai exacţi.


Realizator: Şi o ultimă întrebare legată de Tezaur. Dumneavoastră credeţi că în următorul deceniu, spre exemplu, vreo bucăţică din acest Tezaur va ajunge înapoi la Bucureşti?

Lazăr Comănescu: Încă o dată, domnule Pândaru, haideţi să aşteptăm concluziile celor care au fost mandataţi, să spunem aşa, să dobândească şi să dobândim cu toţii o imagine cât mai exactă asupra situaţiei în sine.


Florin Negruţiu: Domnule ministru, când vorbiţi de gestul Ambasadei Rusiei ca despre un gest lăudabil, sunteţi ironic?

Lazăr Comănescu: Nu! Câtuşi de puţin! Am spus-o, este vorba în fond şi la urma urmei, de sprijinirea unui demers în legătură cu una dintre marile personalităţi ale culturii mondiale.


Realizator: Am înţeles. Gestul acesta a fost interpretat de mulţi drept un act de propagandă al Rusiei şi al Ambasadei Rusiei la Bucureşti. Dumneavoastră consideraţi că este un act de propagandă?

Lazăr Comănescu: Consider că este un gest care merită apreciat.


Florin Negruţiu: Inclusiv contrafilmuleţul.

Lazăr Comănescu: Nu, eu mă refer la...


Florin Negruţiu: La donaţie.

Lazăr Comănescu: ... la donaţie. Despre, tocmai...


Florin Negruţiu: Şi filmuleţul respectiv este un gest de propagandă sau nu?

Lazăr Comănescu: ... tocmai despre componenta a doua a acestui mesaj, să îi spunem aşa, cum spuneam, ceea ce a spus serviciul purtătorului de la Ministerul de Externe, sper eu, vorbeşte de la sine şi cine vrea să înţeleagă înţelege foarte bine despre ce e vorba.


Florin Negruţiu: Apropo de comunicatul pe care l-aţi dat după acest filmuleţ, vă exprimaţi speranţa că Rusia va continua să ne sprijine în redescoperirea, dobândirea Patrimoniului Cultural românesc. Vă refereaţi la Tezaur, evident. Când spuneţi că această comisie mixtă se va reuni anul viitor, eu nu am înţeles până acum dacă România mai trage speranţe că acest Tezaur se va recupera sau nu. Altfel spus, până acum, partea rusă v-a dat vreun semnal că acest Tezaur există undeva? Sau el a fost pierdut în ultima sută de ani?

Lazăr Comănescu: Nu aş vrea să intru în detalii, dar faptul în sine, că, în primul rând, s-a convenit asupra constituirii unei asemenea comisii...


Florin Negruţiu: Comisia este veche.

Lazăr Comănescu: Este veche, dar, cum spuneam, faptul că îşi reia lucrările este un lucru care trebuie privit cu oarecare optimism.


Florin Negruţiu: Ambasadorul rus la Bucureşti, noul ambasador rus, domnul Valeri Kuzmin, spune despre tezaur că astfel de probleme, care datează de 100 de ani, nu ar trebui să afecteze dezvoltarea relaţiilor noastre. Este o exprimare de diplomat. Da? Vă rog să ne-o traduceţi pe înţelesul nostru. Mai tragem speranţe sau nu?

Lazăr Comănescu: Da, dar mai era, mi se pare, dacă îmi aduc eu bine aminte, se mai vorbea în acest comentariu, despre care dumneavoastră vorbiţi, despre faptul că, până la urmă, preponderent, prin abordarea unor asemenea chestiuni, este ceea ce vor spune istoricii.


Florin Negruţiu: Istorici, istoricii români au o versiune, istoricii ruşi, domnul Kuzmin este istoric la bază, spun altceva.

Lazăr Comănescu: De aceea se întâlnesc şi faptul că au convenit să se întâlnească din nou înseamnă că există loc pentru dialog şi, eventual, sper eu, ajungerea la nişte concluzii comune.


Florin Negruţiu: Şi o curiozitate, ca să nu uităm de unde am plecat: săptămâna aceasta se încheie subscripţia publică pentru "Cuminţenia Pământului", campanie care nu a reuşit să strângă şase milioane de euro de la populaţie. În condiţiile în care nu se strâng aceşti bani, ce face Guvernul României? Mai cumpără sculptura sau nu?

Lazăr Comănescu: Eu sunt convins că se va găsi o soluţie./asalar/avladucu


Claudiu Pândaru: Apropo, dvs personal aţi donat?

Lazăr Comănescu: Da.


Claudiu Pândaru: Pot să fiu indiscret şi să întreb şi cum, prin SMS sau cum aţi trimis?

Lazăr Comănescu: Nu, prin cardul meu propriu.


Florin Negruţiu: "Cuminţenia pământului" se va cumpăra, guvernul caută soluţii pentru a da întreaga sumă.

Lazăr Comănescu: V-am spus, eu sunt absolut convins că se vor găsi soluţii.

Claudiu Pândaru: Ne întoarcem puţin la discuţia legată de noul ambasador al Rusiei la Bucureşti. Tot într-o declaraţie publică, la puţin timp după ce a venit, vorbea despre scutul de la Devselu şi cerea garanţii că acesta nu va avea încărcătură nucleară la un moment dat într-o formă sau alta. Puteţi să-i daţi astfel de garanţii? E normal să le daţi?

Lazăr Comănescu: Eu înţeleg că din când, din anumite puncte, să le spunem, geografice, se mai ridică câte o întrebare, dar răspunsul este foarte clar: de la început, baza de la Deveselu este în strictă conformitate cu tratatele internaţionale în materie şi atâta timp cât în lumea asta acceptăm că un tratat odată însuşit, prevederile acelui tratat sunt foarte clare, a pune tot timpul sub semnul întrebării înseamnă a pune sub semnul întrebării principiul fundamental, pacta sunt servanda.


Florin Negruţiu: Domnule ministru, cum aţi citit dvs ştirea, a apărut prin august, cum că SUA îşi mută arsenalul nuclear din Turcia în România, la Baza de la Deveselu?

Lazăr Comănescu: Trăim într-o perioadă în care informaţia şi modul de utilizare a informaţiei reprezintă un element în competiţia internaţională. Şi este important să conştientizăm faptul că asemenea informaţii sau informaţii de acest gen sunt utilizate şi pentru a genera, dacă vreţi, reacţii şi contrareacţii care nu fac altceva decât să dea apă la moară celor care generează asemenea ştiri şi informaţii.


Realizator: Ştirea a fost scrisă de un jurnalist bulgar de la Euractiv. Dvs spuneţi că este o dezinformare...

Lazăr Comănescu: Cu siguranţă.


Realizator: Care vine de unde?

Lazăr Comănescu: Din… după părerea mea, inclusiv capacitatea unora de a manipula informaţii şi a celora care o receptează şi o iau drept bună.


Realizator: Deci este falsă acea afirmaţie că anumite încărcături nucleare au ajuns sau vor ajunge la Deveselu.

Lazăr Comănescu: Sunt speculaţii şi nimic altceva.


Realizator: Despre tranzit al unor astfel de încărcături nucleare prin România ar trebui să afle publicul român?

Lazăr Comănescu: Regulile în materie sunt foarte clare şi nu cred că e cazul să comentăm. Încă o dată vă spun...mă rog, nu ştiu de câte ori va trebui să se repete de către partea, de către oficiali români, de către oficiali NATO, un lucru foarte simplu: scutul de la Deveselu este eminamente defensiv.


Realizator: Aţi înţeles cred că foarte bine întrebarea mea.

Lazăr Comănescu: Absolut.


Realizator: Vorbesc despre tranzit, adică România să fie folosită ca ţară de tranzit. Dacă astfel de încărcături ar trece pe teritoriul României, ar fi o informaţie publică sau nu?

Lazăr Comănescu: În general sunt reguli foarte bine stabilite cu privire la aceste aspecte.


Realizator: Nu aţi făcut un comentariu public, însă aţi făcut un gest diplomatic care în limbajul diplomaţiei internaţionale înseamnă ceva: l-aţi convocat la minister pe ambasadorul SUA, după ce a apărut în public acea fotografie în care Excelenţa Sa apărea ţinând steagul secuiesc.

Lazăr Comănescu: În primul rând este o informaţie inexactă: nu a existat o asemenea convocare.


Realizator: Nu a existat o asemenea convocare.

Lazăr Comănescu: Nu a existat.


Realizator: Dar un dialog?

Lazăr Comănescu: Dialog este cu totul altceva.


Realizator: Aţi vorbit la telefon?

Lazăr Comănescu: Da, am vorbit la telefon.


Realizator: Şi ce i-aţi spus?

Lazăr Comănescu: Păi ce am spus şi în comunicatul din reacţia MAE… și s-a înțeles foarte bine acest lucru.


Realizator: Aţi spus că astfel de imagini pot răni anumite sensibilităţi.

Lazăr Comănescu: Da, am spus că există în relaţiile dintre state, oriunde în lume, pot să existe teme, aspecte care la un moment dat, în anumite circumstanţe, pot să genereze anumite sensibilităţi. Şi acest lucru a fost...


Realizator: A fost o gafă a ambasadorului SUA?

Lazăr Comănescu: Reacţia dlui ambasador Klemm, cred că la Craiova, a clarificat foarte bine lucrurile.


Realizator: Nu mi s-a părut.

Lazăr Comănescu: Nu există pentru America, pentru domnia sa, decât două drapele: drapelul naţional al României și al Statelor Unite ale Americii. Și doi…


Realizator: Da, a avut această declaraţie. /.../credeţi că a fost o gafă?

Lazăr Comănescu: Eu cred că, aşa cum a spus domnia sa, a fost un gest de politeţe într-un context în care era, cum să vă spun, o situaţie care avea să se manifeste cu acest gen de politeţe.


Realizator: Putea să refuze acea fotografie?

Lazăr Comănescu: Întrebaţi-l pe domnia sa.


Realizator: Dvs aţi fi făcut lucrul ăsta?

Lazăr Comănescu: În condiţiile în care cunoşti foarte bine istoria, sensiblităţile, ţii seamă de ele.


Realizator: Deci nu aţi fi făcut aşa ceva.

Lazăr Comănescu: Aş ţine seamă de asemenea lucruri. Fiecare îşi asumă ceea ce face.


Realizator: În regulă. Aţi fost ambasador, sunteţi ministru de externe, diplomat - încerc să citesc printre rânduri, aşa cum am încercat să citesc printre rânduri şi comunicatul de după CSAT, unde înţeleg că aţi avut un punct de vedere legat de Republica Moldova, o informare; urmează o strategie din partea României pentru Republica Moldova. Puteţi să punctaţi câteva lucruri din această strategie?

Lazăr Comănescu: Da. În primul rând obiectivul fundamental este de a continua şi intensifica sprijinul pe care România l-a dat şi îl dă pentru continuarea procesului de reforme în Republica Moldova, pentru apropierea până la integrarea deplină a Repblicii Moldova în UE. Acesta este obiectivul principal şi asta înseamnă pe de o parte, în acţiunea bilaterală dintre noi şi Republica Moldova, promovarea de asemenea proiecte care să vină în sprijinul procesului de reformă, care să vină în sprijinul nevoilor cetăţenilor Republicii Moldova şi în al doilea rând promovarea în interiorul UE a unei abordări similare din partea UE.


Realizator: Scuzaţi-mă; această strategie va analiza inclusiv unirea celor două ţări, aşa cum sugerează preşedintele Klaus Iohannis?

Lazăr Comănescu: Comunicatul după reuniunea CSAT este foarte, foarte clar. E vorba de susţinerea cu toate puterile a demersului de aderare, de integrare, de apropiere a Republicii Moldova de UE până la integrarea deplină. Chestiuni care induc şi includ o dimensiune emoţională nu sunt cele care ne pot ajuta într-un asemenea obiectiv.


Realizator: Exact asta spunea şi preşedintele Iohannis, aţi citat din el. Spunea că unirea dintre cele două ţări nu trebuie să fie o temă populist-electoralistă, ci trebuie să fie supusă unei abordări serioase.

Lazăr Comănescu: Asta înseamnă în primul rând trebuie să se întrunească toate premisele pentru ca Republica Moldova să devină parte a UE.


Realizator: Dar această unire este o temă de actualitate?

Lazăr Comănescu: Într-o UE pe care noi o vrem tot mai puternică şi mai integrată, în ciuda unor probleme cu care UE se confruntă, frontierele au mult mai puţină importanţă.


Realizator: Da, dar Moldova este în momentul ăsta o ţară de graniţă între UE şi Rusia.

Lazăr Comănescu: De asta ne şi propunem să facem tot ce e posibil pentru ca ea să ajungă în UE.


Realizator: Şi atunci în condiţiile astea - sunt condiţii speciale, da? - inclusiv integrarea Moldovei în UE este posibilă într-un viitor mediu?

Lazăr Comănescu: Este posibilă. Este foarte greu acum să vă dau un orizont temporal, dar cu siguranţă este posibilă şi mai ales cu siguranţă, dacă se depun toate eforturile în materie, dacă reuşim dincolo de suportul şi susţinerea din partea României să avem şi suportul celorlalte state membre ale UE, şi eu cred că sunt premise pentru a se ajunge la o asemenea situaţie, acest obiectiv se va putea realiza. Nu îmi cereţi însă să vă spun orizontul temporal.


Realizator: Vorbiţi despre integrarea europeană.

Lazăr Comănescu: Acesta este lucrul cel mai important cel puţin în momentul de faţă.


Realizator: Sau despre unire?

Lazăr Comănescu: Vorbim despre integrarea europeană şi despre alte lucruri cred că fiecare lucru la timpul său.


Realizator: Deci dvs practic vedeţi, ca să înţeleg foarte bine - şi o să vă invit să fiţi totuşi mai clar şi mai direct dacă se poate - dvs vedeţi mai întâi o integrare în UE a Republicii Moldova, după care o analiză foarte clară legată de o unire propriu-zisă.

Lazăr Comănescu: Eu văd că obiectivul esenţial pe care noi trebuie să ni-l asumăm şi la care trebuie să contribuim cu toată puterea, așa cum spuneam, este să asigurăm că Republica Moldova rămâne în componenţa europeană a devenirii noastre.


|Realizator: Dle ministru, credeţi că românii şi moldovenii îşi mai doresc în acest moment unirea?

Lazăr Comănescu: Uitaţi-vă la sondaje și ajungeţi singur la concluzie.


Realizator: Bun. E o discuţie foarte interesantă, o să vă invităm însă să luăm o scurtă pauză de publicitate. Revenim în câteva minute.


Realizator: Revenim la emisiune. Invitatul din această duminică este ministrul de externe, dl Lazăr Comănescu. Discutam despre Republica Moldova. Preşedintele a anunţat şi o finanţare importantă, ăsta este termenul pe care înţeleg că l-a folosit, finanţare importantă. Despre ce sumă este vorba şi unde ar trebui să meargă banii?

Lazăr Comănescu: Păi după cum ştiţi, România s-a angajat deja să acorde un credit de 150 de milioane de euro, din care o primă tranşă a fost disponibilizată pe 24 august.


Realizator: Vorbim despre o altă tranşă sau despre un alt pachet financiar?

Lazăr Comănescu: În primul rând este vorba despre continuarea disponibilizării, pe măsură ce condiţiile care însoţesc eliberarea acestui credit sunt îndeplinite. Este vorba în primul rând despre crearea condiţiilor ca încă două tranşe să fie asigurate. În al doilea rând este vorba şi despre, aici credeți-mă că România are un rol foarte important din nou, este vorba şi despre atragerea unei asistenţe financiare substanţiale din partea UE şi a Fondului Monetar, după cum ştiţi, şi noi sperăm ca acest lucru să se confirme în a doua jumătate a acestei luni, pardon, a lunii următoare. Board-ul FMI ar urma să se pronunţe şi să ajungă la un acord formal între Republica Moldova şi FMI, iar pe de altă parte la nivelul CE se discută de asemenea - nu aş vrea să vă dau cifre în momentul de faţă - dar se discută despre furnizarea unei asistenţe semnificative.


Realizator: Mă întorc...

Lazăr Comănescu: Iertaţi-mă, aş vrea să mai adaug că dincolo de această asistenţă macro evident că sunt şi alte forme de sprijin. Este vorba aici de realizarea unor proiecte în primul rând de infrastructură, pentru că dacă vorbim de interconectare şi de integrare fără o dezvoltare a unei infrastructuri care să lege puternic Republica Moldova de Europa, vorbim...


Realizator: Bine, aici mai avem noi mult de lucru în a lega România cu România.

Lazăr Comănescu: Da, şi asta e adevărat. Eu am mai spus şi cu alte ocazii: mie mi se pare că faptul că până acum nu am fost în măsură să avem o autostradă care să traverseze Carpaţii e o chestiune care ţine până la urmă de securitatea naţională.


Realizator: Lipsa acelei autostrăzi e o problemă de securitate naţională.

Lazăr Comănescu: Păi iertaţi-mă, dar uitaţi...


Realizator: Aţi ridicat-o în CSAT?

Lazăr Comănescu: Am spus-o public chestiunea aceasta.


Realizator: În CSAT se discută probleme de securitate naţională. Eu cred că aveţi dreptate aici şi românii vă dau dreptate şi telespectatorii şi-ar dori să avem mai multe autostrăzi.

Lazăr Comănescu: Vom vedea această autostradă. De altfel aţi văzut că colegul meu, ministrul transporturilor, a dat o dată şi eu cred că este credibil de data aceasta ce a spus, că până în 2021 autostrada Piteşti - Sibiu va fi gata.


Realizator: Ne întoarcem puţin la politică externă şi vorbeam despre acea informaţie publicată în spaţiul online legată de rachetele din Turcia care ar fi mers la Deveselu. E falsă, o spuneţi şi dvs. Mă interesează mai mult cum vă poziţionaţi faţă de Turcia. Credeţi că acum e un regim dictatorial care conduce Turcia?

Lazăr Comănescu: Domnule Pândaru, vreau să vă spun: am fost în vizită împreună cu omologul meu polonez, pe 25 august, la Ankara şi am avut discuţii extinse cu colegul nostru turc, Mevlut Cavușoglu, am avut o oră dacă nu mai bine discuţii cu preşedintele ţării, dl Erdogan şi nu vă ascund că în discuţiile pe care le-am avut cu ambii înalţi demnitari, dincolo de a vedea şi a înţelege la faţa locului ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, de ce şi ce acţiuni au urmat, ne-am exprimat şi preocuparea faţă de prezervarea şi funcţionarea adecvată a instituţiilor specifice unei democraţii, a valorilor democratice, drepturile omului şi aşa mai departe şi am fost asiguraţi în termeni foarte categorici că după acea perioadă care a generat emoţii foarte puternice în Turcia, autorităţile turce vor dovedi că angajamentele legate de promovarea acestor valori de care vorbeam, inclusiv vizavi de UE, vor fi respectate.


Realizator: Domnule ministru, totuşi în Turcia, vă întrerup o secundă, înţeleg că i-aţi îndemna să respecte valorile democratice. Dar totuşi în Turcia au fost daţi afară vreo 3.000 de judecători, câteva mii de profesori.

Lazăr Comănescu: Tocmai acest lucru... nu am vrut să detaliez dar când m-am referit la toate acele aspecte legate de funcţionarea instituţiilor, când vorbesc de funcţionarea instituţiilor, este evident că una dintre ele este justiţia cum funcţionează. S-au angajat pentru că lucrurile acestea, deci restricţiile acestea şi acele eliberări, să le spunem aşa, din diverse funcţii, ţin de existenţa, declararea stării de urgenţă pe teritoriul Turciei şi partenerii turci ne-au asigurat că această stare de urgenţă va fi ridicată într-un termen scurt, chiar vorbeau despre trei luni de zile.


Realizator: Şi vor fi reangajaţi judecătorii sau cum se va proceda?

Lazăr Comănescu: Lucrurile vor fi foarte atent monitorizate, însă ce vreau să vă spun, vă spun ceva care nu cred că poate fi ignorat. Cu această ocazie a acestei vizite am vizitat Parlamentul turc şi am văzut bombardamentele asupra acestei instituţii şi credeţi-mă că după ce vezi la faţa locului distrugerile care au avut loc acolo, nu că înţelegi sau că accepţi anumite măsuri de o drastitate rar întâlnită, dar cum spunea colagul turc nu e lipsit de importanţă să constatăm că există totuşi o manifestare foarte puternică în rândul opiniei publice pentru sprijinirea preşedintelui, guvernului turc, nu este lipsit de importanţă faptul că ce s-a întâmplat pe 15 cât a fost iulie a generat o stare emoţională foarte puternică.


Realizator: Staţi o secundă, că nu au legătură între ele drepturile omului şi faptul că Parlamentul va părea bombardat...

Lazăr Comănescu: Au avut legătură pentru că chestiunea....


Realizator: Cei 3.000 de judecători au tras în Parlament?

Lazăr Comănescu: Nu, deci ce vreau să spun este următorul lucru: a avut legătură în generarea unei stări de spirit în populaţia Turciei, foarte puternic anti anumiţi factori şi forţe şi sigur, e discutabil, aşa cum am spus şi am atras atenţia şi noi când am fost acolo dar şi la nivel de Uniunea Europeană că ne-am reîntâlnit miniştri cu toţii şi am discutat despre evoluţiile din Turcia, am atras atenţia asupra acestui fapt că este extrem de important, Turcia rămâne un partener cheie pentru Uniunea Europeană, un aliat esenţial în cadrul alianţei, dar că este extrem de important să se revină la o funcţionare în conformitate cu regulile democraţiei instituţiilor şi în general ale mecanismelor din această ţară.


Florin Negruţiu: Vreau să ştiu un singur lucru pe subiectul ăsta, din punctul dumneavoastră de vedere, punctul de vedere al României, al Ministerului Afacerilor Externe, Erdogan este un dictator sau un lider legitim ales de poporul turc?

Lazăr Comănescu: Este un preşedinte ales de poporul turc.


Florin Negruţiu: Deci varianta doi. Cu asta, aş vrea să trec...

Realizator: O singură întrebare, pentru că dacă mai ţii minte, Florin, ambasada Turciei după acele zile a avut o cerere uşor ciudată, legată de nişte şcoli din România care ar fi fost fondate de cel pe care autorităţile din Turcia îl consideră vinovat. Au mai insistat pe tema aia?

Lazăr Comănescu: Vreau să vă spun că nu numai ambasadorul turc a venit atunci cu asemenea solicitări, aceste chestiuni au fost invocate şi în discuţiile cu interlocutorii despre care v-am vorbit la Ankara, am spus foarte clar, în România şi lucrul acesta a fost reţinut ca atare, vă asigur, în România toate instituţiile de învăţământ din România îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia românească. Şi orice ieşire din modul de comportament conform cu legislaţia românească nu poate să aibă loc în România.


Realizator: Deci le-aţi transmis că nu vreţi să faceţi ca turcii.

Lazăr Comănescu: Nu, am transmis foarte clar că în România nu am constatat că există situaţii care să iasă din afara reglementărilor legale româneşti în materie.

Florin Negruţiu: În CSAT aţi discutat despre reluarea relaţiilor economice cu ţările din Orientul Mijlociu. Aş vrea să vă întreb dacă există în acest moment o nemulţumire legată de performanţa ataşaţilor comerciali din ambasadele româneşti în străinătate?

Lazăr Comănescu: Nu, eu aş... Daţi-mi voie nu o introducere, dar un comentariu un pic mai cuprinzător: după cum aţi constatat şi la reuniunea anuală a diplomaţiei române, am insistat şi mă bucur că acest lucru a fost achiesat de către toţi şi cu ocazia primirii ambasadorilor români de către preşedintele României şi în intervenţia primului ministru şi a multora dintre colegii mei din guvern, s-a achiesat asupra unei importanţe mult mai mari care trebuie să se dea dimensiunii economice a diplomaţiei româneşti.


Realizator: Asta am văzut.

Lazăr Comănescu: Asta e o chestiune pe care vreau să o... În al doilea rând, acum o spun eu, este evident că e nevoie de o revigorare a, dacă vreţi, a activităţii noastre dedicate acestui obiectiv şi asta duce la întrebarea dumneavoastră.


Florin Negruţiu: Când spuneţi de revigorare înseamnă înlocuirea actualilor ataşaţi comerciali cu alţii mai buni, mai competenţi?

Lazăr Comănescu: Inclusiv asta.


Florin Negruţiu: Pentru că iată ce spune vicepremierul Costin Borc, referindu-se la ataşaţii comerciali din ambasade: “au fost trimişi oameni în reţeaua externă doar pentru că erau neamuri, prieteni, fraţi şi au fost alese destinaţiile pentru a satisface interesele mai degrabă turistice.”

Lazăr Comănescu: Deci eu pot să vă spun următorul lucru: este o nevoie de o reîmprospătare substanţială a resurselor umane alocate promovării intereselor economice externe ale României.


Florin Negruţiu: Și ce faceţi?

Lazăr Comănescu: Păi asta facem. Împreună cu Costin Borc.


Florin Negruţiu: Câţi aţi schimbat?

Lazăr Comănescu: În primul rând, reconfigurăm reţeaua de reprezentare externă, în sensul de a defini mult mai bine ceea ce se cheamă rolul consilierului economic al ambasadorului, al ambasadei şi a ceea ce se cheamă promovare comercială clasică. Acest lucru este în momentul de faţă în plin proces de realizare. Odată ce acest cadru se definitivează şi se va face - în cursul lunii viitoare probabil că vom avea acest lucru-, se va trece la partea a doua, cum umplem căsuţele? Şi eu vă asigur că nu vor mai trece oamenii care merg pe principiile despre care dumneavoastră aţi vorbit.


Florin Negruţiu: Ştiţi la ce mă uit, mă uit la comunicatul INS-ului, care spune că pe primele 5 luni deficitul comercial a crescut cu 46,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, da? Asta este într-un fel şi vina ambasadelor României de a promova interesele comerciale ale României în exterior sau nu sunteţi de acord cu mine?

Lazăr Comănescu: Formaţia mea de bază este de economist. S-a indus undeva aşa în timp la noi ideea că un deficit comercial înseamnă ceva negativ. Nu întotdeauna! Că dacă deficitele acelea comerciale rezultă din importuri de bunuri şi echipamente pentru investiţii care îţi generează produse pentru export, peste anul următor sau anii viitori, e...


Florin Negruţiu: Deci dumneavoastră spuneţi că această balanţă se va reechilibra la anul? Sau în a doua parte a anului?

Lazăr Comănescu: Eu sper că aşa va fi, eu acum am vorbit despre o abordare de principiu ca să evităm să inducem ideea că un deficit comercial înseamnă neapărat o problemă serioasă pentru economie. Uitaţi-vă la americani! La americani deficitul comercial este uriaş. Nu asta e problema. Problema este în ce măsură prin importuri că aici e marea problemă, în ce măsură importurile acestea sunt importuri pentru investiţii sau pentru consum? În măsura în care acele importuri despre care vorbeşte şi INS-ul sunt generate de importuri de bunuri de consum, atunci sunt de acord că este vorba de un prost management al comerţului exterior al României.


Realizator: Care va fi azimutul pe care îl fixaţi acestor ataşaţi comerciali ai României, spre ce trebuie să se orienteze?

Lazăr Comănescu: În primul rând, rolul acestora este să furnizeze factorilor decidenți din România, suficiente date şi evaluări şi informaţii care să permită elaborarea unor politici pe termen mediu şi lung, raporturile economice ale României cu o ţară, ţara de destinaţie.


Realizator: Nu fac asta acum?

Lazăr Comănescu: Vă mărturisesc că foarte puţin. Eu vă spun acuma din experienţa mea de ambasador, în care, nu o luaţi ca pe o chestiune lipsită de modestie, dar în care a trebuit să pun de multe ori creionul propriu şi să scriu şi să mă duc...


Florin Negruţiu: Înţeleg că dumneavoastră ca ministru sunteţi destul de nemulţumit de activitatea ambasadelor noastre?

Lazăr Comănescu: Nu, eu nu spun că sunt nemulţumit de ambasade.


Claudiu Pândaru: ... în această zonă economică.

Lazăr Comănescu: Ah da, da, pe tema asta, am spus-o şi nu am nici un fel de ezitare. De aia vorbesc despre nevoia unei regândiri. Am vorbit în termeni foarte răspicaţi despre nevoia unei regândiri a modului de reprezentare economică externă a României...


Claudiu Pândaru: Bun!

Lazăr Comănescu: ... inclusiv în domeniul resurselor umane şi poate în primul rând.


Claudiu Pândaru: Ca să tragem linie, deci luna viitoare veţi...

Lazăr Comănescu: Vom avea în primul rând cadrul.


Claudiu Pândaru: ... da afară unii şi veţi aduce alţii.

Lazăr Comănescu: Vom încerca să asigurăm omul potrivit la locul potrivit.


Claudiu Pândaru: Haideţi să trecem la un alt subiect, pentru că suntem pe finalul emisiunii şi aş vrea să mai atacăm şi alte teme. Vorbim despre refugiaţi. Aţi fost la Adunarea Generală a ONU pe tema refugiaţilor, subiectul discutat de altfel şi în CSAT. Sunt reuniuni importante, în care liderii mondiali se aşează la masă şi încearcă să găsească politici. Rezultatele însă, atunci când ne uităm la părerea opiniei publice, lipsesc. Nu se vede concreteţe.

Lazăr Comănescu: Domnule Pândaru, ca să încerc să fiu cât mai succint posibil, pentru că este o temă care e susceptibilă de a necesita un timp mult mai lung pentru a, să spunem aşa, în primul rând, a avea o imagine foarte clară despre acest fenomen, absolut de acord cu dumneavoastră. Au fost, aş zice eu, foarte multe reuniuni, ca să nu spun prea multe reuniuni, comparând numărul de reuniuni cu rezultatele obţinute dedicate acestei teme, fie că e vorba de abordare la scară globală sau la scară mai, geografic mai limitată, recte în cazul Uniunii Europene. Problema este că în bună măsură lucrurile s-au tratat, hai să le spunem aşa, pornindu-se mai degrabă de la...


Claudiu Pândaru: De la efecte.

Lazăr Comănescu: ... efecte şi nu de la cauze. E îmbucurător că în ultimul timp şi dacă, probabil că aţi văzut declaraţia adoptată la summitul de la New York, dar şi ce s-a tot discutat la nivel de consilii europene care au avut loc în decursul a aproape doi ani de zile, că s-a trecut treptat, treptat de la aceste abordări cantitative, efecte ş.a.m.d. aritmetice şi acum se discută despre originile, cauzele profunde ale fenomenului refugiaţilor şi fenomenului migraţiei, pentru că totuşi sunt două chestiuni diferite şi constatăm că atunci când vorbim despre fluxurile acestea mari de mişcări de oameni, preponderente rămân în continuare şi semnificativ preponderente fluxurile, migraţia economică din zone subdezvoltate.


Claudiu Pândaru: Domnule ministru.

Lazăr Comănescu: Este absolută nevoie de schimbarea politicii de cooperare pentru dezvoltare, în sensul target-ării, în sensul trimiterii asistenţei acolo unde este nevoie de ea, crearea de locuri de muncă, fie că mergem pe sistemul SME - intreprinderi mici şi mijlocii, mai ales în ţările subsahariene, fie în alte, dar nu până acum.


Claudiu Pândaru: Dar acum Europa are o altă problemă cu migraţia venită dintr-o zonă de conflict. Discutăm de cu totul altceva.

Lazăr Comănescu: Da... în zona de conflict, revin la, da, acolo este, problema este de cauzele conflictului, şi aici sunt câteva lucruri. Evident că e foarte important să combatem terorismul şi să luptăm pe câmpul de luptă cu ei, dar este la fel de important, dacă nu şi mai important dacă vrem soluţie pe termen lung: unu, să vedem de unde dispun aceşti, aceste forţe teroriste de resurse financiare, de echipamente şi vom vedea că lucrurile se complică mai mult, pentru că acolo ne confruntăm cu interese competitive între factori din zonă, dar şi din afara zonei. Dacă înţelegem acest lucru şi lumea se aşează la masă pentru a aborda în sistem coprehensiv geneza acestui fenomen, se va găsi mai uşor şi calea de rezolvare.


Claudiu Pândaru: Bun, suntem pe finalul emisiunii, domnule ministru. Acum discutăm şi puţin despre România şi fenomenul migraţiei. Până acum ne-au ocolit migranţii, ba chiar câţiva la începutul valului au ajuns din întâmplare, au trecut graniţa şi erau acele ştiri, probabil că le-aţi văzut şi dumneavoastră, plângeau aflând că sunt în România. Nu prea suntem o ţintă preferată. Preşedintele Iohannis spunea la Deutsche Welle că România va accepta oricât de mulţi refugiaţi vor dori să vină.

Lazăr Comănescu: Da... funcţie de capacităţile de care dispunem şi de altfel este foarte clar. Vedeţi ce a însemnat abordarea aceasta cantitativă. Primele discuţii care au avut loc acum un an şi ceva, aproape doi ani, au fost cum să se distribuie vreo 60.000 de refugiaţi.


Claudiu Pândaru: Şi de ce capacităţi dispune România în momentul ăsta?

Lazăr Comănescu: Dacă datele de care îmi aduc aminte bine, aşa cum ni le-au furnizat colegi de la Ministerul de Interne, cred că undeva între 3 şi 4.000.


Claudiu Pândaru: 3 şi 4.000 şi există vreun plan de a mări această capacitate?

Lazăr Comănescu: Există, cum să vă spun, preocuparea pentru a putea să facem faţă. Dar aici vreau să vă spun ceva, apropo de faptul că unii au plâns, ba chiar plângeau că vin în România. Lucrurile sunt ceva mai diferite, domnule Pândaru. În ce sens? Este realitatea că marea majoritate, ca să nu spun cvasitotalitatea migranţilor care şi-au făcut opţiuni să vină într-o relocare, resettlement ş.a.m.d. au două destinaţii: Germania şi...


Claudiu Pândaru: Suedia.

Lazăr Comănescu: ... Suedia. Deci şi alte ţări, adică... ce pot să vă spun este următorul lucru şi asta este în avantajul nostru, o spun foarte categoric. S-a constatat în acest proces - da? - că frontierele României, care sunt frontiere externe ale Uniunii Europene, sunt frontiere sigure şi nu întâmplător, şi asta şi într-un context pe care acum, şi e foarte bine că se întâmplă acest lucru, se discută foarte serios ca o direcţie prioritară de acţiune la nivelul Uniunii Europene protecţia frontierelor externe. Şi din această perspectivă, eu am mai spus-o, România în interiorul spaţiului Schengen este un factor de consolidare a frontierelor externe ale Uniunii Europene şi acest lucru este tot mai mult acceptat de către interlocutorii noştri.


Claudiu Pândaru: Încă o discuţie foarte interesantă, poate continua, din păcate am depăşit deja timpul alocat Florin, îţi mulţumesc pentru că ai fost. Domnule ministru, vă mulţumesc pentru discuţie. Doamnelor, domnilor, ne revedem săptămâna viitoare!

Lazăr Comănescu: Eu vă mulţumesc! Mi-a făcut plăcere să fiu cu dumneavoastră!


Înregistrarea video, o puteti gasi AICI.