Interviuri

INTERVIU

Vorbitor: 
Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
08.09.2016
Autor: 
REALITATEA TV


Rareş Bogdan - Bună seara, doamnelor şi domnilor! Din nou o seară specială aici, la REALITATEA TV, o seară în care vom vorbi despre trei chestiuni extrem de importante. Prima parte, politică externă, politica externă a României, cu ministrul afacerilor externe, domnul Lazăr Comănescu. O seară interesantă, o seară în care veţi vedea analişti economici, analişti de politică externă, dar, în primul rând, e destul de rar, nu îl vedeţi foarte des pe ministrul afacerilor externe într-un platou de televiziune; îl vedeţi, sigur, în vizite oficiale şi în seara asta aflăm mai multe despre politica externă a României şi cred că nu se potrivea mai bine decat astăzi să vorbim despre Transnistria şi despre Moldova. Dacă cineva ar fi aranjat această emisiune, ea este aranjată în urmă cu trei săptămani, o lună de zile am făcut invitaţia. Îi mulţumesc domnului ministru că a acceptat. Bună seara, bine aţi venit!

Lazăr Comănescu: Bună seara, domnule Rareş Bogdan, mulţumesc pentru invitaţie! Şi înainte de a începe, să spunem, dialogul, suntem în 8 septembrie, Naşterea Maicii Domnului, adică Sfanta Marie Mică, cum se zice în Ardeal şi daţi-mi voie să folosesc acest prilej pentru a adresa tuturor celor care poartă numele de Maria sau diminutive de la Maria sau de Marian sau Marius să le spun "La mulţi ani!" şi să îşi petreacă aşa cum doresc domniile lor ce a mai rămas din această zi.

Realizator: Foarte frumos gestul dumneavoastră, domnule ministru. La mulţi ani tuturor Măriilor, inclusiv mamei mele, permiteţi-mi să îi adresez.

Lazăr Comănescu: Vă rog să îi adresaţi urarea şi din partea mea.

Realizator: Vă mulţumesc frumos! Diplomat şi elegant, cum stă bine unui ministru al afacerilor externe şi unui diplomat de carieră. Domnule ministru, declaraţii extrem de dure venite de la Tiraspol, domnul Sevciuc sau este în campanie sau continuă campania începută cu mulţi ani în urmă, la zece ani de la referendum. Tiraspolul cere alipirea forţată, practic, peste Ucraina, de Federaţia Rusă. Cum este privit acest lucru din Bucureşti?

Lazăr Comănescu: Domnule Rareş Bogdan, înainte de a intra în emisiune am urmărit împreună aici nişte comentarii pe această temă şi înclin, nu am fost atent cine anume făcea ultimul comentariu - domnul Iulian Chifu - ceea ce a spus, mă asociez celor spuse de domnia sa, dar aş adăuga cateva lucruri.

Realizator: Vă rog.

Lazăr Comănescu: În primul rând, Republica Moldova este un stat independent, România este prima ţară care a recunoscut Republica Moldova ca stat independent. Este un stat membru al Naţiunilor Unite, este un stat membru al OSCE, participant la OSCE, este stat membru la multe organizaţii internaţionale, recunoscut ca atare în integralitatea sa. Sigur că da, există problema Transnistriei, dar pentru această problemă, după cum ştiţi foarte bine, există un format de negocieri, binecunoscutul format 5+2, în care participanţi sunt în calitate de părţi la aceste negocieri Rusia, Ucraina, Republica Moldova, OSCE şi ca observatori, SUA şi Uniunea Europeană. Recent, mă rog, în vara aceasta a avut loc după o întrerupere de doi ani de zile, o reuniune în acest format şi o reuniune în cadrul căreia toţi participanţii şi este important să reţinem cine sunt participanţii, fie că participanţi direcţi sau observatori, toti participanţii s-au pronunţat pentru continuarea eforturilor de a se găsi o soluţie la problema transnistreană, în condiţiile în care Moldova trebuie să rămană un stat integru, un stat suveran, în integralitatea sa teritorială. Deci acest lucru este foarte important de menţionat. În al doilea rand, am fost săptămana trecută, a avut loc o reuniune informală a miniştrilor de externe din statele participante la OSCE şi acest aspect a fost, de asemenea, foarte clar evidenţiat. Evident că asistăm în această perioadă la tot felul de poziţii exprimate de o persoană sau alta, de comentarii, de ştiri, mai mult sau mai puţin veridice. Ceea ce pot să vă spun, eu cred că, într-adevăr, această noutate, această ştire care a apărut în cursul zilei de astăzi ţine foarte mult de acest context, în care se vehiculează tot felul de informaţii şi în care, dacă vreţi, se testează anumite lucruri şi mai ales într-un context, cum se spunea deja în comentariul care se făcea înainte de intrarea noastră în emisiune, în contextul în care în Transnistria, în decembrie, vor avea loc, aşa cum bine s-a spus, aşa-zise alegeri prezidenţiale şi lucrurile acestea trebuie privite într-un asemenea context. Ceea ce este însă esenţial, după părerea mea, este faptul că Republica Moldova este un stat independent, este un stat în legătură cu care în privinţa problemelor cu care se confruntă, ele trebuie găsite şi confirmat acest lucru la nivelul la care v-am spus şi în cadrele în care v-am spus, pornindu-se de la necesitatea prezervării integrităţii teritoriale, suveranităţii Republicii Moldova. Cred că acest lucru este cel mai important şi repet, este vorba de o abordare care este însuşită, inclusiv de actorii la care m-am referit, în formatul 5+2.  E foarte important acest lucru.

Realizator: Această declaraţie a domnul Sevciuc, care sigur că poate fi tratată în registru electoral, dânsul stând extrem de prost în sondaje faţă de gruparea Tiraspol şi candidaţii acesteia, totuşi vine după aproape două luni de zile de la declaraţia unui foarte cunoscut ministru de externe şi un om pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi foarte bine, că a fost ambasador al României la Berlin, este vorba de domnul Steinmeier, care în urmă cu două luni a vorbit de un statut special pentru Transnistria, a fost primul oficial european care a vorbit de un  statut special pentru Transnistria şi poate de asta există o anumită teamă. Ce a vrut să spună domnul Steinmeier?

Lazăr Comănescu: Deci lucrurile trebuie privite nuanţat, discuţiile care se poartă sunt acelea de a se găsi o formulă asupra căreia Chişinăul să se înţeleagă cu cei de la Tiraspol, dar o soluţie care să însemne acordarea unor oportunităţi, unor răspunsuri la unele cerinţe specifice, dar în contextul, repet, al păstrării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în care Chişinăul este capitala Republicii Moldova, în integralitatea sa. Şi aş mai adăuga ceva, dincolo de acest lucru, şi cred că şi s-ar putea ca asemenea, să spunem aşa, demersuri precum cel despre care vorbim acum, să aibă legătură  şi cu următorul lucru: ştiţi că între Republica Moldova şi Uniunea Europeană există un acord de asociere şi de comerţ liber; după intrarea în vigoare a acestui acord, care se aplică şi întregii Republicii Moldova, se constată că în comunitatea de afaceri din provincia Transnistria există un interes crescand şi o percepţie crescandă asupra oportunităţilor pe care un asemenea acord între Republica Moldova, stat integru, şi Uniunea Europeană le are şi pentru această comunitate de afaceri. Şi s-ar putea ca lucrurile acestea să joace şi ele un anumit rol, dar repet, suntem într-un context în care Republica Moldova este un stat independent, actorii esenţiali în încercările acestea de a se găsi o soluţie la problema Transnistriei, inclusiv Federaţia Rusă, inclusiv Ucraina au această abordare: rezolvarea problemei transnistrene în contextul păstrării integralităţii teritoriale a Republicii Moldova. Iar România, ştiţi foarte bine, România, în ceea ce o priveşte, dincolo de faptul că, aşa cum spuneam, a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, este recunoscută în momentul de faţă ca un actor important, care este consultat cu privire la modul în care să evolueze relaţiile dintre Uniunea Europeană, comunitatea euro-atlantică şi Republica Moldova Şi v-o spun ca unul care a fost şi este implicat direct în aceste demersuri. Şi suntem consultaţi şi asta spune multe . Şi aţi văzut acordul la care s-a ajuns la nivel de staff-level agreement, cum îi spune, cu Fondul Monetar, faptul că în felul acesta, urmare pe de o parte a îndeplinirii unor condiţii pe care şi le-a asumat guvernul Republicii Moldova şi într-o strânsă conlucrare cu noi, cu Fondul Monetar, cu instituţiile de la Bruxelles, cu partenerii din Uniunea Europeană şi euro-atlantici, s-a putut, se recunoaşte, toţi aceştia au recunoscut că Moldova a făcut paşi importanţi în continuare, în ciuda unor semne de întrebare, pe bună dreptate, care erau la sfârşitul anului trecut, la începutul anului acestuia. Iată că Republica Moldova, Chişinăul a fost în măsură să demonstreze că poate acţiona şi acţionează.

Realizator: Dvs aţi făcut o recomandare foarte interesantă ambasadorilor, şi sunteţi un om cu mare experienţă, şi nu ştiu dacă v-aţi referit doar la ambasadorii noştri sau v-aţi referit la toţi ambasadorii, despre cunoaşterea istoriei: cât de important este pentru un ambasador să cunoască istoria ţării în care se află. Întrebarea mea este foarte directă şi sper ca răspunsul dvs să fie cât se poate de direct şi de elaborat de asemenea: ambasadorul Pettit, al Statelor Unite la Chişinău, cunoaşte istoria Moldovei?

Lazăr Comănescu: Domnule Rareş Bogdan, eu cred că, reluând, v-aţi referit la o afirmaţie pe care am făcut-o în cadrul unei conferinţe comune de presă cu secretarul general al NATO, era chiar în ziua în care se aflase despre... şi n-am spus-o întâmplător, pentru că, cum să vă spun...

Realizator: Mie mi-a plăcut declaraţia dvs.

Lazăr Comănescu: ...nu ştiu dacă cineva sau altcineva cunoaşte sau nu suficient istorie. Ce pot să vă spun este următorul lucru: cred că este loc pentru toţi dintre noi să cunoaştem cât mai în profunzime istoria. Pentru că istoria ne învaţă în primul rând să înţelegem lumea cum evoluează în timp, să înţelegem unde sunt chestiuni de sensibilitate care pot să aibă un rol stimulator, dar pot să genereze şi semne de întrebare. Şi de aceea este foarte bine să cunoaştem istoria şi sensibilităţile... Avem multe exemple şi în Europa despre asemenea sensibilităţi, dar tot în Europa avem suficiente exemple de capacitatea de a depăşi sensibilităţi deosebit de puternice atunci când ceea ce ne animă este să mergem înainte impreună. Din această perspectivă, vreau să vă spun un singur lucru. În ceea ce priveşte sprijinirea eforturilor de apropiere a Republicii Moldova până la aderarea deplină sperăm noi, în UE, de integrare şi de transformări democratice am beneficiat şi beneficiem de o cooperare foarte strânsă, inclusiv şi în mod deosebit cu Statele Unite ale Americii. Şi în luna mai, când am fost împreună cu primul ministru la Washington, aş vrea să reamintesc că am semnat cu conducerea USAID un memorandum de cooperare în privinţa asistenţei pentru dezvoltare, cu obiectiv principal, între altele, şi în primul rând, dar nu numai, de a conlucra împreună România şi Statele Unite ale Americii pentru realizarea de programe în spriijnul Republicii Moldova pentru a se realiza asemenea obiective. Aceasta este poziţia Statelor Unite ale Americii. Şi cred că comunicatul pe care Ambasada SUA de aici de la Bucureşti l-a dat imediat...

Realizator: A fost cu totul altceva. Ambasada SUA de la Bucureşti s-a dovedit cu totul altceva faţă de Ambasada SUA de la Chişinău.

Lazăr Comănescu: Bun. Şi cu asta revin la ideea, cunoaşterea cât mai profundă şi înţelegerea istoriei sunt ambele extrem de importante pentru orice diplomat.

Realizator: Vă mulţumesc. Răspunsul dvs a fost cât de se poate de clar pentru un diplomat şi pentru ministrul de externe, pentru mine şi cred că pentru telespectatorii noştri care sunt extrem de inteligenţi, mult mai inteligenţi decât ai altor televiziuni. Aţi fost în Turcia. Cum s-a schimbat relaţia România-Turcia sau dacă s-a schimbat în vreun fel, dacă îngrijorările au sporit, ce rol are România în relaţia cu noua Turcie, după momentul 15 iulie - lovitura de stat eşuată?

Lazăr Comănescu: Eu personal, dacă îmi permiteţi, nu m-aş referi la noua Turcie. Turcia este Turcia, un partener strategic al României, a fost, este şi va continua să fie, şi o spun inclusiv bazandu-mă pe ceea ce am discutat cand am fost la Ankara împreună cu colegul meu polonez, atât cu colegul nostru turc, Mevlüt Çavuşoğlu, dar şi cu preşedintele ţării, domnul Erdoğan, Turcia este un membru esenţial al Alianţei Nord-Atlantice, Turcia este partener cheie al UE. Şi acest lucru... Sigur că da, după lovitura de stat eşuată din 15 iulie, ştiţi foarte, foarte bine, România a condamnat ferm această lovitură de stat care a fost o lovitură care a atacat esenţa unor instituţii... ceea ce ţine de esenţia democraţiei într-un stat democratic. Am fost la Ankara şi am vizitat Parlamentul şi credeţi-mă că după ce am vizitat acest Parlament bombardat şi la câţiva metri de unde au căzut bombele, unele dintre ele... era zona de ceea ce se cheamă de lobby, unde parlamentarii se întâlnesc înainte de a intra în reuniuni, în ambele aripi ale acestei părţi a Parlamentului, bombele căzutea au sfărâmat totul acolo şi la etajul doi unde, pe aripa în care este biroul primului ministru, şi acela a fost bombardat. Deci, lucrurile erau, aş spune eu, bine ţintite. După ce vezi că se atacă, deci instituţia, simbolul democraţiei al oricărei ţări - parlamentul... Nu discut acum cum funcţionează sau cum nu funcţionează sau că ar putea să funcţioneze mai bine, dar este o chestiune esenţială. Las la o parte sutele de victime, oamenii care au murit. Deci, acest lucru nu trebuie neglijat, acest lucru a generat o stare emoţională deosebită. Şi vreau să vă spun că eu am apreciat în mod deosebit la colegul turc că a accentuat asupra acestui lucru. Evident, în discuţiile acestea, la rândul nostru, şi eu şi colegul polonez am insistat foarte, foarte mult că este extrem de important, înţelegând situaţia aceasta în care se află Turcia, ca procesul şi respectul faţă de instituţiile democratice şi revenirea la normalitate pe baza respectării acestor principii este esenţial pentru ca Turcia să-şi poată juca rolul despre care vorbeam de membru esenţial al Alianţei Nord-Atlantice în zona noastră, şi am să revin, de partener cheie şi în ceea ce priveşte România, partener strategic. Ştim foarte bine, împreună cu Polonia şi Turcia, suntem cei care am iniţiat această cooperare în cadrul trilateral şi vreau să vă asigur că această formulă de cooperare pe care am iniţiat-o cu Turcia şi cu Polonia s-a constituit într-un factor important în a se ajunge la deciziile foarte substanţiale care au fost adoptate de summit-ul NATO de la Varşovia. Acestea fiind spuse...

Realizator: A avut vreun rol România în luarea acelor decizii?

Lazăr Comănescu: N-aş vrea să fiu catalogat ca eventual dând dovadă de lipsă de modestie, dar pot să afirm fără nici un fel de ezitare că România a avut o contribuţie şi un rol semnificativ în acest proces. De altfel, cred că şi secretarul general adjunct când a fost aici la Bucureşti şi i-am mulţumit pentru că a acceptat să vină la reuniunea anuală a ambasadorilor, a spus acest lucru. Dar pot să vă asigur că... Atunci când vom avea timp mai mult, vom putea poate să elaborăm ceva mai mult timp asupra acestui lucru. Mai e ceva asupra căruia cred că se cuvine să insist. Este vorba de faptul, şi eu cred că atunci când un şef de stat, ministru de externe o spune răspicat, că la exprimarea de către noi a interesului, şi, de ce nu, a preocupării faţă de anumite lucruri care sunt criticate cu privire la dezvoltările evoluţiei din Turcia, am fost asiguraţi, şi până la proba contrarie eu cred că trebuie să dăm credit, am fost asiguraţi că tot procesul acesta care, spuneam, a inclus şi o importantă dimensiune emoţională, se va derula în condiţii de transparenţă, şi acest lucru a fost reiterat şi la Gymnich şi la Bratislava săptămana trecută, când noi, miniştrii de externe ai UE, ne-am întâlnit cu ministrul pentru afaceri europene al Turciei, acest lucru a fost, chiar ieri, reiterat de ministrul de externe Çavuşoğlu la reuniunea Comitetului miniştrilor din Consiliul Europei, deci, şi închei cu aceasta, vreau să vă spun că dincolo de acele critici despre care vorbeam, a existat o abordare consensuală la nivelul tuturor miniştrilor de externe ai UE că relaţiile cu Turcia sunt importante pentru UE şi ele trebuie să continue, în contextul şi cadrul dat, negocieri de aderare, acorduri care există între Turcia şi UE, nu lipsit de importanţă, acordul încheiat anul acesta legat de problematica refugiaţilor.

Realizator: E o problemă a UE, poate fi o problemă faptul că trei milioane de refugiaţi se află în taberele din sudul Turciei şi aceştia ar reprezenta o masă de presiune pe care Turcia o foloseşte în relaţia cu UE şi cu statele acesteia, că e o teamă că aceştia s-ar putea îndrepta spre Europa?

Lazăr Comănescu: Nu... Eu vreau să vă spun, cred că e important să acceptăm alt aspect. Acordul ca atare funcţionează, funcţionează aşa cum s-a convenit în martie anul acesta, dacă nu mă înşel.

Realizator: Deci funcţionează şi post 15 iulie.

Lazăr Comănescu: Funcţionează şi avem asigurarea, acestea sunt asigurările din partea interlocutorilor noştri turci, că interesul lor este ca lucrurile să funcţioneze in continuare.

Realizator: Au fost lansate acuzaţii împotriva dvs, a primului ministru, a preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, cel care reprezintă practic politica externă a României, din partea fostei conduceri a Guvernului României, Victor Ponta şi ceilalţi care au fost la guvernare, că România nu mai contează în spaţiul european, că România nu este consultată, că doar Grupul de la Vişegrad este cel care pune presiune constantă pe UE şi aş vrea să-mi spuneţi cum se raportează România astăzi la acţiunile Grupului de la Vişegrad, mai ales că vedem o strângere a relaţiilor dintre Polonia şi acţiuni comune Polonia-Ungaria, care păreau aproape imposibile în urmă cu doi ani de zile, dar noul guvern de la Varşovia are o altă politică din câte se pare, şi, sigur, politica României, întâlnirile României, pentru că au fost o mulţime de speculaţii şi atacuri directe venite din această zonă.

Lazăr Comănescu: Da, în legătură mai întâi cu Vişegradul, vreau să vă spun... Actualmente, preşedinţia în exerciţiu a Grupului de la Vişegrad o exercită Polonia. Eu v-am spus, m-am întâlnit, am mers împreună cu colegul polonez, cu Witold Waszczykowski, la Ankara, am convenit în timpul summit-ului.... după summit a avut loc reuniunea bilaterală, întâlnirea bilaterală... vizita bilaterală de fapt a preşedintelui nostru acolo, şi cu acea ocazie s-a convenit un lucru: continuarea colaborării şi dialogului în formatul aşa-numit Bucureşti. Ştiţi bine că anul trecut a avut loc o reuniune la nivel de şefi de state aici la Bucureşti, cu participarea celor nouă state membre ale Alianţei Nord-Atlantice de aici, din spaţiul estic al Alianţei, acea reuniune, la care au participat toţi, acea reuniune a fost o iniţiatiavă româno-poloneză, şi au venit toţi. Apropo de Vişegrad, că acţionează separat. În al doilea rand, vom continua acest format şi anul acesta la Bucureşti, în noiembrie, va avea loc o reuniune la nivel de miniştri de externe pentru a evalua ce este de făcut şi cum trebuie făcut şi ce s-a făcut deja eventual în punerea în operă a deciziilor de la Varşovia. Acesta este un aspect. În al doilea rând, există acest interes, şi vreau să vă spun că şi cu Grupul de la Vişegrad sunt o serie de ocazii în care au fost Vişegrad plus, însemnând România, între altele, şi această abordare este în continuare privită cu real interes de către membrii Vişegradului şi în mod deosebit de către preşedinţia în exerciţiu despre care vă vorbeam, poloneză. Mai departe, apropo de criticile la care dvs vă refereaţi. Aşa este lumea şi mai ales când eşti în opoziţie, depinde pe care parte eşti, e normal să ai păreri diferite în primul rând şi eventual să şi critici. Dar la critica aceasta cu privire la faptul că România nu e băgată în seamă sau nu mai are vecini prieteni ş.a.m.d.... Bun, exemplul cu Turcia şi cu Ankara vi l-am dat . Dar s-a afirmat că, uite, se întâlnesc toţi în contextul pregătirii summitului de la Bratislava de săptămana viitoare şi preşedintele României nu este. Noi am spus-o şi cred că ceea ce vă voi spune acum sper eu să vină în confirmarea celor ce noi am spus şi facem acest lucru, că ne propunem ca România să joace un rol mult mai activ în interiorul structurilor în care ne aflăm, fie că e vorba de UE, fie că este vorba de Alianţa Nord-Atlantică. Şi v-am dat exemplul cu modul în care suntem contributori direcţi la conturarea, şi nu numai, ci la derularea tuturor demersurilor legate de UE-Republica Moldova, UE-Parteneriatul Estic. S-a spus, România nu... Se întâlnesc cancelarul german cu şefi de state şi de guverne din UE în perspectiva summit-ului de săptămana viitoare, România nu. Preşedintele României participă mâine într-un format care eu zic că are simbolistica lui din perspectiva a ceea ce spuneam, apropiere de nucleul Europei. Este într-un format în care participă România cu trei membri fondatori ai UE şi trei ţări care sunt cu adevărat parte a ceea ce numim  nucleul european. Eu cred că asta spune foarte mult.

Realizator: Şi este întâlnire...

Lazăr Comănescu: E întâlnire preşedintele nostru, cancelarul Merkel, premierul Belgiei şi premierul Luxemburgului.

Realizator: Deci, aceştia patru, preşedintele României împreună cu cei trei - întâlnire.

Lazăr Comănescu: Da, trei ţări fondatoare şi trei ţări care fac parte şi care au avut întotdeauna lucruri de spus în privinţa construcţiei şi a proiectului european. Şi eu cred că acest lucru ne spune ceva. N-aş vrea să anticipez, pentru că, evident, summit-ul de săptămana viitoare de la Bratislava, evident că nimeni nu-şi poate imagina că atunci se vor rezolva toate lucrurile, dar acest summit eu am această convingere că va contura, va da cadrul în care vor avea loc discuţiile în viitor cu privire, pe de o parte, la Brexit... Dar aş vrea să spun un lucru, că Brexit-ul este o temă, e decizia poporului britanic, o regretăm cu toţii dar o şi respectăm, mai devreme sau mai tarziu, negocierile cu privire la Brexit, invocarea de către partea britanică a articolului 50 din tratat se va întâmpla. Dar să fie foarte clar, va trebui, şi ăsta este cred că unul dintre cele mai importante lucruri asupra cărora se vor concentra şefii de stat şi de guvern, trebuie să vedem cum acţionăm cum acţionăm pentru construcţia viitoare a Europei. Este nevoie de o Europă nu doar de continuarea proiectului european, ci de consolidarea lui, din foarte, foarte multe puncte de vedere. Dar pentru asta, pe de o parte, este absolută nevoie să vedem de ce s-a ajuns la situaţii precum Brexit-ul, de ce a crescut euroscepticismul, încurajat de populism ş.a.m.d.. Şi aici trebuie.... Deci, o Uniune Europeană, continuarea proiectului european depinde extrem de mult de maniera în care suntem în măsură să asigurăm acele direcţii de acţiune şi acele acţiuni ca să fie percepute de către cetăţenii europeni ca fiind cu adevărat în interesul lor. Pe de altă parte, noi, europenii... Sigur sunt unii mai dezvoltaţi, alţii mai puternici, alţii cu dimensiuni mai mari ş.a.m.d., este evident că Europa, dacă vrea să joace un rol de actor semnificativ în viitor, joacă şi acum dar dacă vrem să şi-l păstreze, nu există alternativă la o Europă mai puternică.

Realizator: Luăm o foarte scurtă pauză publicitară şi ne întoarcem. Avem teme importante legate de organizarea votului pe 11 decembrie în diaspora, despre relaţia cu Rusia lui Putin, despre prezenţa României printre ultimele ambasade rămase deschise la Damasc, în Siria, dar şi alte două subiecte extrem de interesante imediat după pauză.

Realizator: Am revenit - "Jocuri de putere" - continuăm discuţia, interviul cu ministrul afacerilor externe, domnul Lazăr Comănescu, excelenţa sa este prezent în platou şi îi mulţumesc. Domnule ministru, sigur că sunt foarte multe teme pe care vreau să continuăm, dar vă întreb o întrebare directă, România va face parte din Grupul de la Vişegrad sau e vreo dorinţă de a face parte din grup? Şi când, dacă se doreşte?

Lazăr Comănescu: Domnule Rareş Bogdan, suntem şi vom continua să fim promotorii Uniunii Europene puternice. Evident că într-o Uniune Europeană pe care o dorim puternică, existenţa unor consultări în diverse formate dar care visează consolidarea Uniunii Europene, alea toate ne interesează şi cred că v-am răspuns la întrebare în acest fel. Când avem lucruri de discutat, interese comune, probleme de rezolvat, dar din perspectiva consolidării construcţiei europene, vă asigur că suntem interesaţi şi vom participa.

Realizator: Aş vrea să revenim puţin la criza refugiaţilor, pentru că am vorbit despre cei trei milioane de refugiaţi prezenţi astăzi în taberele din sudul Turciei dar aş vrea să ştiu raportarea României la criza refugiaţilor şi modul în care România acceptă cote, dacă se mai pune problema creşterii acestor cote şi raportarea statului român la această chestiune.

Lazăr Comănescu: Aş vrea să vă reamintesc, cu siguranţă ştiţi şi dumneavoastră că România din start a spus câteva lucruri, ca poziţie. Întâi că trebuie să se dea dovadă de solidaritate de către toate statele membre în găsirea unei soluţii adecvate acestei probleme, în al doilea rând că această soluţie, această manifestare a solidarităţii şi acţiune în spiritul solidarităţii trebuie să pornească de la capacitatea fiecărei ţări, capabilităţile fiecărei ţări de a contribui. Altfel spus, abordarea pe principiul obligativităţii am spus-o din start că nu este o soluţie. Las la o parte că mult timp s-a discutat despre aritmetică, cum să împărţim nişte oameni, unde îi trimitem şi la cine îi trimitem. La început au fost că sunt vreo 60 de mii, să îi rezolvăm pe ăştia, după aia nu ştiu câteva sute de mii şi v-am spus şi dumneavoastră, sunt trei milioane de refugiaţi care sunt acum în Turcia. În timp, şi asta e un lucru pozitiv după părerea mea, după critici de către unele ţări, pe nedrept în cazul României că nu dăm dovadă de solidaritate pentru că dacă ne uităm acuma la ofertele care s-au făcut de statele membre cu privire la preluarea, relocări sau resettlements sau relocation cum se spune, România este una dintre ţările care a avansat cele mai semnificative oferte... Deci nu se poate spune că România, neagreand ideea de obligativitate şi de cote, nu şi-a asumat partea de responsabilitate. Dar ceea ce mie mi se pare evoluţie pozitivă este că în momentul de faţă, toţi, şi nu ştiu dacă aţi văzut, a fost... cred că săptămana trecută sau... aşa... cancelarul Merkel s-a referit la faptul că trebuie să privim asupra rădăcinilor problematicii acesteia a refugiaţilor. Ministrul de externe francez, a avut şi el reuniunea anuală a ambasadorilor cam în acelaşi timp cu a noastră şi l-am ascultat pe colegul Jean Marc Ayrault, a dat un interviu dacă nu mă înşel la France 24, în care vorbea despre nevoia de a regândi cooperarea pentru dezvoltare. De ce spun acest lucru? Anul trecut, la Adunarea Generală ONU, primul care a vorbit despre nevoia atacării, pornind de la nevoia atacării refugiaţilor la rădăcină, a cauzelor de fond, preşedintele României de la Adunarea Generală ONU a spus un lucru: Uniunea Europeană, dacă ne uităm, este de departe cel mai mare furizor de asistenţă pentru dezvoltare, în ideea de a sprijini dezvoltarea în o serie de ţări, Africa, dar nu numai. Constatăm că migraţia, dincolo de refugiaţi, şi am să revin, cea mai mare continuă să fie migraţia economică, vin oameni din ţările subdezvoltate, unde s-au dus bani foarte mulţi de la Uniunea Europeană. Păi înseamnă că banii aceia nu s-au dus cum trebuie. Este nevoie - şi asta a spus preşedintele anul trecut la Adunarea Generală - de o reformă a politicii de cooperare pentru dezvoltare şi acuma lumea vorbeşte despre ea şi se acceptă şi se discută despre acest lucru la nivelul întregii Uniuni Europene, punctul numărul unu. Punctul numărul doi - refugiaţii. Păi ca să putem să rezolvăm problema refugiaţilor din perspectivă pe termen mediu şi lung, trebuie să căutăm care sunt cauzele, conflictele de acolo. Conflictele de acolo şi conflictele astea nu ar avea loc şi nici activităţi ISIL şi aşa mai departe dacă oamenii ăştia, ISIL, aceste organizaţii teroriste nu ar beneficia de resurse, de aprovizionare cu echipamente militare şi aşa mai departe. Trebuie atacate şi resursele pentru că trebuie să recunoaştem acest lucru. Al treilea lucru foarte important este că în momentul de faţă se vorbeşte, toată lumea vorbeşte despre necesitatea consolidării frontierelor externe ale Uniunii Europene ca o chestiune de securitate şi internă, şi externă. Noi am spus-o demult şi mai spun şi altceva, şi acuma se acceptă încet-încet şi eu sper ca asta să aibă şi efecte pozitive, inclusiv în privinţa demersului nostru de Schengen, o intrare a României în spaţiul Schengen ar contribui semnificativ la consolidarea capacităţii Uniunii Europene de a-şi proteja frontierele externe şi acest lucru este tot mai mult acceptat şi eu sper să vedem şi efectele.

Realizator: Dar o armată a UE, ce părere aveţi despre acestă idee?

Lazăr Comănescu: Evident că, şi asta s-a spus şi în cadrul NATO, şi la nivel de Uniunea Europeană toate ţările care fac parte din NATO trebuie să işi substanţieze capacitatea şi capabilităţile pentru ca NATO să îşi îndeplinească obiectivele pe care le are. În acelaşi timp, evident că şi Uniunea Europeană dispune de o serie de capacităţi care ţin de apărarea şi consolidarea securităţii şi aici includ ceea ce numim noi instrumente de soft security, dar nu numai, şi creşterea capacităţilor de apărare ale UE, statelor membre, într-un context de, cum să vă spun, conceptul este pulling and sharing, a pune resursele şi a le utiliza mai eficient este de domeniul a ceea ce se doreşte, însă ceea ce este extrem de important şi e foarte important că acest lucru s-a reconfirmat şi aş spune eu de o manieră întărită la Varşovia, ştiţi că a fost adoptată o declaraţie NATO - Uniunea Europeană, care priveşte, vizează întărirea cooperării pe teme de securitate între Uniunea Europeană şi NATO. Atâta timp cât aceste capacităţi europene, inclusiv capacităţi, capabilităţi de apărare, de asemenea industrii de apărare europene, se dezvoltă ţinandu-se seamă de nevoia păstrării şi a consolidării unei relaţii transatlantice, de ce nu? Acesta este răspunsul.

Realizator: România continuă să-şi păstreze ambasada la Damasc. Este una dintre cred că două ţări europene, oricum foarte puţine ţări europene care continuă să aibă o misiune diplomatică deschisă la Damasc, reprezentand o mulţime de ţări. De ce continuă România acest fapt, care este relaţia specială a României în regiune şi, sigur, în continuare poate ne daţi o explicaţie despre eşecul negocierilor SUA-Rusia pe situaţia din Siria?

Lazăr Comănescu: În legătură cu prima întrebare sau prima parte a întrebării dvs, ştiţi foarte bine, noi ne-am păstrat misiunea noastră diplomatică la Damasc. Raţiunile au fost multe, dar în primul şi în primul rând, faptul că în Siria şi zona respectivă sunt foarte mulţi, un număr semnificativ de români stabiliţi acolo prin căsătorii sau pur şi simplu stabiliţi acolo şi una dintre responsabilităţile cele mai importante pe care un minister de externe al unei ţări le are şi trebuie să le îndeplinească în mod adecvat este de protejare a cetăţenilor săi. Şi era normal, în condiţiile în care aveai mii de cetăţeni români şi ai în această ţără, indiferent de riscurile pe care ni le-am asumat... Ne-am asumat riscuri serioase. În acelaşi timp, am putut să ajutăm în mod efectiv pe cetăţenii români, pe românii care sunt acolo. Unii s-au întors, şapte sute şi ceva, dacă nu mă înşel; ăsta este un aspect foarte important, poate cel mai important din anumite puncte de vedere. Dar, în altă ordine de idei, România continuă să fie percepută ca o ţară respectată, dacă vreţi, şi faţă de care se manifestă interes în zona Orientului Mijlociu. Şi evident că, pe acest fond, am putut nu doar să continuăm să avem o reprezentanţă diplomatică acolo, dar şi ca această reprezentanţă să reprezinte interesele şi ale altor ţări membre ale Uniunii Europene şi pentru asta primim mulţumiri. În legătură cu ce aţi spus dvs, eşecul: vedeţi, lucrurile trebuie privite un pic mai nuanţat. Astăzi, cred că, şi mâine la Geneva cei doi miniştri de externe - secretarul de stat american şi ministrul de externe rus - se întalnesc tocmai să continue eforturile pentru găsirea unei soluţii în Siria. Şi aici trebuie să spunem un lucru: atâta timp cât Rusia este parte în efortul internaţional de combatere a terorismului şi de găsire a unei soluţii politice în Siria şi faptul că America dialoghează, şi dialoghează intens, pot să vă asigur, pe această temă şi continuă să dialogheze, nu cred că poate să ne ducă la concluzia că avem de-a face cu un eşec. Dimpotrivă, eu cred că se continuă eforturile pentru a se găsi o soluţie, pentru că, aşa cum spuneam, fără o soluţie politică a crizei din Siria care să ţină seamă de realităţile din zonă, şi asta v-o spun şi în condiţiile în care despre tema asta am discutat şi cu partenerii noştri turci când am fost la Ankara şi aceeaşi abordare constat că o au şi turcii... Sigur, au fost evoluţii, luări de poziţie, dar ceea ce a reieşit în mod evident la suprafaţă este că e nevoie de o soluţie politică şi că e nevoie de a se ţine seamă de realităţile de la faţa locului.  De toţi actorii.

Realizator: Aş vrea să vorbim puţin de G-20 şi de gafa Chinei faţă de preşedintele Obama, aşa a fost considerată de întreaga presă internaţională...

Lazăr Comănescu: Sigur că da... Vedeţi, sper să nu vă supăraţi că vă spun acest lucru, există un apetit pe de o parte din partea celor care doresc să se ţină la curent cu evoluţiile din lume, pe de altă parte, a celor care furnizează informaţii despre ce se întâmplă în lume, o apetenţă spre ceea ce aş numi eu senzaţionalul sau picantul. Şi eu includ aceste comentarii - gafă sau cum i-aţi spus dvs - în această categorie. Şi de ce? Aţi văzut, însuşi preşedintele SUA a spus că  aceste chestii se mai întâmplă, dar facem noi o paranteză, sunt chestiuni care ţin de organizare şi protocol şi de multe ori e un fel de zicală însuşită larg în mediul ăsta, în care mă învârt şi eu, că, mă rog, oamenii cu care te înţelegi cel mai greu... Şi cele mai dificile probleme le poţi rezolva, dar cu oamenii de protocol întotdeauna e foarte dificil. Şi, sigur că dacă oamenii respectivi de protocol dintr-o parte sau alta, fiecare a avut orgoliile şi aşa mai departe, s-a ajuns la situaţia asta, dar nu s-a comentat deloc apropo de gafă şi efecte asupra relaţiilor americano-chineze, a relaţiilor din lume. S-a vorbit foarte puţin despre faptul că după acestă "gafă" a avut loc întâlnirea între cei doi preşedinţi - al Chinei şi SUA - în urma căreia preşedintele chinez a anunţat ratificarea acordului privind schimbările climatice de la Paris. Un lucru extraordinar de important! Şi eu cred că acest lucru este de departe, pentru efectele asupra lumii într-o lume tot mai globalizată, decât comentariile acestea, care uneori fac deliciul, aşa să spunem, al ascultătorilor, al vizitatorilor, cei care se uită la televizor şi aşa mai departe.

Realizator: Apropo de alegerile din SUA şi de relaţia noastră specială şi atenţia noastră sporită pe alegerile din SUA din 8 noiembrie, în ce măsură va influenţa... Avem un ambasador acolo pe care îl cunoaşteţi foarte bine, domnul George Maior, avem consuli - sigur, din punctul meu de vedere, poate ar trebui mai multe consulate...

Lazăr Comănescu: De acord cu dvs.

Realizator: ...şi în America, şi în Franţa, şi în Spania, Italia sută la sută, dar cum va influenţa alegerea domnului Trump sau a doamnei Clinton relaţiile cu România?

Lazăr Comănescu: Domnule Rareş Bogdan, eu aş spune că, ştiţi cum zic americanii, too early to call, adică e prea devreme să facem afirmaţii, dar, unu, eu cred că e bine să aşteptăm să aibă loc alegerile din SUA. Ăsta e primul lucru pe care trebuie să îl avem în vedere. În al doilea rând, este extrem de important ca relaţia transatlantică nu doar să continue, ci să se consolideze, şi eu cred că aşa, cu bruma de cunoaştere pe care o am eu în legătură cu relaţiile internaţionale, dar şi cu zona transatlantică, gradul de conştientizare cu privire la importanţa deosebită a acestei legături transatlantice este suficient de mare, astfel încât să ne păstrăm încrederea că această relaţie va continua să fie la fel de puternică şi în viitor.

Realizator: Indiferent de cine va ajunge la Casa Albă.

Lazăr Comănescu: V-am spus, eu m-aş abţine să fac evaluări. După cum vedeţi şi dumneavoastră, şi în America, şi în alte ţări consolidate apropo de societăţi, foarte consolidate, în ciuda profesionalismului incontestabil al celor care se ocupă cu sondaje, nu de puţine ori ele au fost contrazise şi eu sunt încrezător încă o dată că poporul american... sau hai să o luăm altfel, că şi în America şi cu atât mai mult în Europa alegătorii vor putea să distingă între ceea ce înseamnă populism  şi ceea ce înseamnă interesele autentice ale cetăţenilor.

Realizator: Luăm o foarte scurtă pauză publicitară şi revenim cu ultimele zece minute ale acestui interviu, în care vom discuta despre statutul românilor din afara graniţelor, despre alegerile din 11 decembrie, organizarea lor şi, sigur, despre ce înseamnă diplomaţia economică astăzi pentru România. Au fost câteva vizite interesante în Iran, în Vietnam pe care le-aţi realizat împreună cu Camera de Comerţ, cu domnul Mihai Daraban şi premierul Dacian Cioloş  în cea din Vietnam.

Realizator: Am revenit la "Jocuri de putere". Invitatul nostru este domnul Lazăr Comănescu, ministru al afacerilor externe în guvernul Cioloş. Domnule ministru, avem alegeri pe 11 decembrie. Realitatea TV este cea mai urmărită televiziune în diaspora romanească, şi o pot confirma comunităţile şi vizitele dvs....

Lazăr Comănescu: Felicitările mele!

Realizator: ... ale domnului Cioloş, ale domnului Iohannis şi ale tuturor în comunităţi. Deci, suntem cea mai urmărită televiziune din România în comunităţile româneşti din afara graniţelor, de la mare distanţă. Cu siguranţă, vom fi extrem de urmăriţi şi în ziua votului, dar şi înainte. Care sunt garanţiile pe care vi le pot da dvs diplomaţii trimişi la posturi, şi aici mă refer la ambasadori, la consuli generali şi de asemenea corpul tehnic al Ministerului Afacerilor Externe şi dvs, că sunteţi cel care reprezentaţi ministerul, că alegerile vor fi organizate în regulă, că toţi românii aflaţi în afara graniţelor care doresc să-şi exercite votul vor putea să o facă?

Lazăr Comănescu: Domnule Rareş Bogdan, înainte de a încerca să vă dau un răspuns, daţi-mi voie să revin puţin la povestea cu România şi nucleul european, că trebuie să spun acest lucru pentru că asta ţine tot de ce spuneam,. Deci, pe lângă participarea preşedintelui de care vă vorbeam de mâine, să nu uităm că săptămana viitoare, luni şi marţi, va fi oaspetele României preşedintele Franţei...

Realizator: Era una dintre întrebările mele, le-aţi... Va fi la Braşov, la Ghimbav.

Lazăr Comănescu: Va fi şi la Ghimbav, dar va fi la Bucureşti, vor fi convorbiri oficiale, e vizită de stat. Şi dincolo de componenta bilaterală a vizitei şi temele care ţin de această componentă, discuţiile vor acorda mare atenţie conlucrării româno-franceze în context european. Şi îmi permit să spun un lucru: binomul franco-german sau germano-francez a avut de-a lungul întregii existenţe a UE un rol esenţial în construcţia europeană. Şi imi permit să spun că în condiţiile Brexit-ului, acest rol al acestui binom cu siguranţă va fi în continuare extrem de important. Şi a fi într-un dialog intens cu cele două ţări, mă refer la România este un lucru şi un fapt care are loc. Şi asta mi-aş permite să spun că arată ceva în legătură cu unde vrea şi ce face sau ce poate face România în context european şi ce îşi propune să facă. Acum, revenind...

Realizator: La alegerile din 11 decembrie.

Lazăr Comănescu: Da. Păi, ce să vă spun? Ştiţi, suntem Stan Păţitul, mulţi dintre noi. Şi datoria noastră, şi acesta este, dacă vreţi, un fir roşu şi pentru întregul personal al Ministerului de Externe şi ne asumăm această răspundere, trebuie să facem de aşa manieră încât toţi aceia care vor dori să voteze să o poată face. De aceea am iniţiat această ordonanţă de urgenţă, ştiţi foarte bine, tocmai pentru a facilita pe cât posibil sau, dacă vreţi, pentru a asigura şi celor din exterior absolut aceleaşi condiţii de votare ca şi celor din interiorul ţării. Şi aşă, să mă exprim în termeni... că tot am vorbit despre apărare, vă asigur că suntem cu arma la picior.

Realizator: Deci nu vor mai fi probleme la aceste alegeri, aşa cum am avut în 2014.

Lazăr Comănescu: Acum, cum să vă spun?

Realizator: Adică, vor vota toţi românii care doresc să voteze?

Lazăr Comănescu: Asta este obiectivul pe care noi îl urmărim. Sigur că alegerile... Ministerul de Externe a cerut deja, misiunilor noastre diplomatice să facă o evaluare foarte, foarte serioasă asupra a câte secţii avem, câţi votanţi vor fi şi pe această bază noi vom transmite Autorităţii Electorale Permanente lista cu secţiile de votare şi preocuparea noastră esenţială ca această listă să fie suficientă pentru a asigura cadrul în care toţi cei care doresc să-şi exprime votul să poată să o facă. Aici suntem.

Realizator: Deci, daţi asigurări că toţi românii care vor dori să voteze vor putea vota, şi nu în condiţiile din 2014.

Lazăr Comănescu: Pot să vă spun şi invers, sper să nu fie situaţii în care cei care sunt responsabili pentru derularea în mod adecvat a alegerilor să suporte nişte consecinţe pentru rezultate altele decât... sau pentru o activitate pe care o vor desfăşura altfel decat să vină în întâmpinarea acestei cerinţe. Deci, nu e vorba numai de misiunile diplomatice, de ambasade, ci este vorba de consulate, şi v-aţi referit la Spania, la Italia, unde avem mult mai multe consulate. E în mod firesc. Şi vreau să vă mai spun ceva, ştiţi foarte bine, şi acum ele vor deveni funcţionale anul acesta, încă trei consulate noi: Manchester, Bari şi Stuttgart, şi ne gândim şi la altele, pentru că este nevoie de a consolida în continuare... Sigur, sper să beneficiem şi de resurse, Ministerul de Externe să beneficieze şi de resurse, astfel încât să putem. Pentru cele trei consulate, vă asigur că sunt resursele alocate şi vor mai fi şi pentru altele.

Realizator: E o întrebare legată de aceste resurse pentru că, din punctul meu de vedere, politica externă şi modul în care e asigurat bugetul pentru reprezentanţele noastre diplomatice, oamenii care le reprezintă contează enorm pentru această ţară, enorm. Poate ar trebui să luăm exemple din alte părţi sau chiar România anilor '30 sau a anilor '60, putem lua fiecare perioadă dacă în care consulatele noastre au primit o atenţie specială sau misiunile diplomatice în general. Întrebarea mea e legată de Spania şi de Italia, două ţări unde comunităţile de români depăşesc un milion de oameni, Spania cu un milion, Italia cu un milion şi jumătate, acolo vom putea vedea, mi-aţi dat vestea cu Bari, care este una grozavă, vom putea vedea un număr sporit de misiuni diplomatice.

Lazăr Comănescu: Vreau să vă spun că suntem într-un proces de evaluare foarte riguroasă asupra locului în care vom constata, sper, nevoia de sporire a prezenţei noastre consulare şi, în general, de sporire a prezenţei noastre în locuri în care este nevoie de a veni mai bine în întâmpinarea intereselor românilor care se află acolo.

Realizator: Şi pentru că de obicei sunt extrme de critic dar am văzut activitatea Ministerului de Externe şi trebuie să dau o bilă albă, să spun că am urmărit foarte atent, pentru că m-a interesat în mod direct soarta românilor afectaţi de cutremurul din zona Amatrice din Italia. De data asta Ministerul Afacerilor Externe nu a făcut nici un fel de gafă, din contră, din punctul meu de vedere, aţi fost şi dvs, cei din centrală, dar şi cei din misiunile de acolo, ambasadorul Bologan de la Roma, dar şi consulul de la Milano şi Bologna, într-un mod aşa cum ar trebui, poate, să se întâmple în astfel de cazuri. Întrebarea mea, de ce acum s-a putut sau de ce de data asta a fost o chestiune care, din punctul meu de vedere, a fost fără nici un fel de critică, deci nu ai ce să reproşezi, şi reacţia ministerului, şi reacţia misiunilor de acolo şi modul în care aţi participat financiar la aducerea victimelor prin deblocarea acelor bani din fondul de rezervă, de ce în acest caz nu s-a putut şi în alte cazuri, şi pot să dau multiple, lucrurile au stat complet diferit?

Lazăr Comănescu: Domnule Rareş Bogdan, experienţa te învaţă şi cred că am... colegii din Ministerul de Externe şi noi toţi, în condiţiile în care ne-am confruntat anterior cu situaţii în care s-a dovedit că avem lucruri de îmbunătăţit, cred eu, sper eu, că exemplul pe care l-aţi dat dvs sugerează că am devenit mult... sau capabilităţile noastre de a răspunde unor situaţii absolut neprevăzute au sporit şi, în acelaşi timp, cred că ţine şi de un spirit de dedicaţie pe care eu îl remarc în rândul diplomaţilor noştri şi pentru că v-aţi referit la ambasadorul Bologan, daţi-mi voie să spun, şi mă bucur de acest lucru, că, iată, noii ambasadori, noi ambasadori numiţi, la foarte scurt timp după ce au ajuns la locul în care trebuie să-şi desfăşoare activitatea, dovedesc capacitate de performanţă. Şi vă garantez că şi alţii sunt la fel. Dar sper să nu aibă situaţii de acest gen.

Realizator: Vin la alţi patru, pentru că mi-aţi dat dvs ocazia să o fac, era o întrebare pe care o pregăteam legată de modul în care cei patru ambasadori... Avem patru ambasadori noi, doi dintre ei vin din zona mea, din zona presei, sunt doi oameni foarte respectaţi, au fost foarte respectaţi în meseria lor, în profesiunea lor până a ajunge în diplomaţie, e vorba de Emil Hurezeanu şi Luca Niculescu, doi oameni foarte cultivaţi şi care au ajuns unul la Berlin, celălalt în Franţa. Vin în continuare acum şi vă întreb cum s-au adaptat colegii mei din studiourile de televiziune în zona diplomaţiei.

Lazăr Comănescu: Înainte de a vă răspunde, daţi-mi voie să fac o mică introducere pe tema aceasta, apropo de numirea de noi şefi de misiuni, de noi ambasadori.

Realizator: Luaţi din societatea civilă, ceea ce arată un lucru extraordinar, din punctul meu de vedere.

Lazăr Comănescu: Am spus că am să vă răspund. Vreau să evidenţiez un lucru, că am discutat şi trebuie să le mulţumesc preşedintelui şi primului ministru, am fost şi sunt dintre cei care insistă foarte mult pe importanţa asigurării unui profesionalism cât mai înalt posibil în diplomaţie. Diplomaţia este o profesie. Spunand acest lucru şi dintre cei peste 50 de ambasadori numiţi, cvasitotalitatea, nu faptul că aţi menţionat de aceea nişte nume, sunt diplomaţi de carieră, dar sunt oameni care în ciuda unor critici care au apărut pe ici, pe colo, eventual din frustrările unora. Nu discut acum, nu e cazul, vă asigur că sunt oameni care ştiu ce au de făcut. Dar mai adaug ceva, cele patru la care v-aţi referit, care nu vin din zona...

Realizator: O să vi-i dau şi pe ceilalţi doi.

Lazăr Comănescu: Trei, că George Maior e diplomat de carieră.

Realizator: E George Maior, e Dan Mihalache, Emil Hurezeanu şi Luca Niculescu, doi foşti jurnalişti excepţionali.

Lazăr Comănescu: Asta vreau să vă spun, că pe de o parte, există această abordare, diplomaţi de carieră, dar, cum se spune, excepţia întăreşte regula, cele trei-patru excepţii sunt excepţii cu adevărat, care ne-au demonstrat şi ne demonstrează că s-a făcut o foarte bună alegere. Nu vreau să detaliez mai mult, dar mă rog, dacă veţi... Despre George Maior nu vreau să mai vorbesc, pentru că e diplomat de carieră şi atunci am vorbit suficient despre profesionalismul diplomaţilor de carieră. Dar despre ceilalţi, este foarte important, în primul rand că fiecare dintre cei trei cunosc foarte bine ţările în care sunt acum trimişi ca ambasadori. Şi mai e ceva, şi aici mă apropii de, vin la profesia dumneavoastră, cei doi ambasadori care vin din campul dumneavoastră de activitate sunt şi extraordinar de bine cunoscuţi şi nu că bine cunoscuţi, ci apreciaţi în mediile in care s-au dus. Acelaşi lucru pot să afirm şi despre ambasadorul nostru de la Londra, este un foarte bun cunoscător al realităţilor internaţionale şi aţi văzut şi dumneavoastră, vă dau doar un exemplu, că poate e bine să menţionez acest lucru, reacţiile după acele ştiri bombastice legate de Sky News şi... Dar vreau şi chstiunea aceasta, că acesta e un lucru foarte important pentru diplomaţi şi cred că nu numai, dacă îmi permiteţi. Asistăm, este o perioadă, se vorbeşte despre război hibrid, despre tot... Eu aş spune: asistăm la o competiţie extraordinară în domeniul informaţiei, în care informaţii se vehiculează, unele pe baze reale, dar sunt multe care de fapt, urmăresc tocmai, cum să vă spun, purtătorii unor asemenea informaţii, era să spun colportori, urmăresc tocmai din proprie iniţiativă sau îndemnaţi dintr-o parte sau alta să vehiculeze lucruri care nu au nicio legătură cu adevărul, tocmai pentru a genera, pentru cei care poate ştiu mai puţin, poate nu au informaţiile suficiente, sigur, este epatant să afli una sau alta, lucruri de acest gen sau altele, unele le-am şi abordat în cadrul acestei discuţii, dar nu îşi dau seama că de fapt, nu fac altceva decat să facă servicii acestor colportori de informaţii false şi care la rândul lor pot să inflameze nişte lucruri. Unele sunt făcute, cum se zice, tot pe englezeşte, 'on purpose' şi trebuie, de aceea, într-un fel, nu aş vrea să spun, domnule, nu trebuie reacţionat. Dar trebuie reacţionat ponderat, altfel, repet, nu facem decât să... Păi dacă nu ştiu cine undeva se exprimă şi spune ceva şi se reacţionează la un nivel foarte înalt, nu faci decât să îi ridici mingea aceluia care, ori... Proportion gardée.

Realizator: Mergem la diplomaţia economică, că e noua bătălie pe diplomaţie economică, dumneavoastră aţi fost prezent, alături de Camera de Comerţ, de preşedinţia Camerei, la câteva vizite interesante. Ce face România în acest sens, că e noul concept?

Lazăr Comănescu: Păi, domnule Rareş Bogdan, eu am mai spus-o şi cu alte prilejuri, dimensiunea economică a diplomaţiei, a adeverit, în bună măsură, esenţa, coloana vertebrală a oricărei diplomaţii care se respectă, din perspectiva intereselor ţării pe care o reprezintă. Aţi văzut şi dumneavoastră şefi de stat, şefi de guverne, miniştri, când se duc într-o ţară sau alta, din ţările astea cu potenţial economic, sunt însoţiţi de fiecare dată de reprezentanţi ai comunităţii de afaceri şi spre satisfacţia mea, vreau să vă spun că încet-încet, mă rog, mai degrabă mai încet decât mi-aş fi dorit eu, dar încet-încet câştigă teren această abordare şi în România. Şi vreau şi în acest cadru să mulţumesc Camerei de Comerţ, preşedintelui Camerei de Comerţ, pentru că, iată, aţi dat un exemplu, dar mergând pe acest siaj, sigur că a fost vizita subsemnatului în Iran, dar să nu uităm, când a fost preşedintele României în Bulgaria, am avut un forum economic al oamenilor de afaceri români - bulgari, aşa, cu participarea celor doi preşedinţi, în organizarea celor două Camere de Comerţ; acelaşi lucru s-a făcut în Vietnam, cu ocazia vizitei oficiale în Vietnam a primului ministru şi vom continua acest lucru. Vreau să vă spun că de exemplu, în luna octombrie va avea loc reuniunea miniştrilor de externe din statele membre UE şi statele membre ASEAN, ASEAN fiind una dintre zonele cele mai dinamice din punct de vedere economic şi cu această ocazie voi face şi, sper eu, vreo două vizite bilaterale, Indonezia este una dintre ele, dar mai lucrăm şi la altele, tocmai tot pe ideea de a încuraja dimensiunea economică. Voi fi la Adunarea Generală ONU împreună cu primul ministru, care va începe peste vreo zece zile, voi avea o întâlnire acolo cu secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului pe teme economice, că nu mă duc să mă întâlnescu cu... Deci chestiunea aceasta... Iar ambasadorii noştri, misiunile noastre diplomatice, am spus şi la reuniunea anuală, am spus-o foarte clar, o dimensiune esenţială în evaluarea performanţelor respectivelor misiuni va fi ce fac în domeniul economic. Mai departe vreau sa vă spun şi, mă rog, sper să o finalizăm în perioada imediat următoare, regândirea şi reconfigurarea reprezentării noastre economice externe via Ministerul Economiei şi mediul de afaceri. Aici vreau să o spun şi în acest cadru, vreau să îi mulţumesc vicepremierului Costin Borc, cu care lucrăm intens şi eu sper că şi cu secretarul de stat Manuel Costescu, eu sper să putem să venim şi să se vadă, cu o formulă de reprezentare economică externă a României, pe măsura a ceea ce noi ne dorim şi aici, pe de o parte, sigur că da, dorim foarte mult să avem tot mai multe investiţii în România, ceea ce e foarte ok, dar eu cred că a venit timpul, şi o spun şi aici răspicat, pornind de la capabilităţile noastre, să ne propunem să devenim mult mai prezenţi pe alte pieţe, pentru că sunt pieţe şi ţări unde trebuie să recuperăm terenuri pe care le-am pierdut în timp. Nu intru acuma în detalii, dar... De aceea şi la minister, nu ştiu dacă aţi observat, eu am întâlniri, am iniţiat acest sistem de întâlniri periodice cu regionale, cu ambasadorii de la Bucureşti pe diverse regiuni şi aici, tot pe componenta economică pun foarte mare atenţie.

Realizator: Vă mulţumesc pentru prezenţa in emisiune. Nu am cum să închei această emisiune fără două întrebări directe legate de faptul că suntem partenerii de nădejde, pilonul de stabilitate în est, dar cu toate astea, suntem ţara care intră în SUA cu viză. De asemenea, suntem ţara care intră cu viză în Canada. Când scapă românii de vize în Canada şi în SUA? Care sunt o umilinţă, din punctul meu de vedere.

Lazăr Comănescu: În primul rând, demersurile continuă, vă asigur, este un obiectiv pe care îl urmărim cu cerbicie şi nu aş vrea să anticipez, pot să spun doar atâta, că am motive să fiu optimist cu privire mai ales la ceea ce ar putea să fie evoluţiile într-un termen destul de apropiat între România şi Canada. M-aş opri aici.

Realizator: Vă mulţumesc pentru prezenţă, mult succes şi vă mai aşteptăm în platourile REALITATEA TV, pentru că problemele de politică externă ard şi par mai importante decât în anii precedenţi, cel puţin la nivelul marelui public.

Lazăr Comănescu: Eu vă mulţumesc foarte mult, domnule Rareş Bogdan şi aş vrea şi eu, dacă îmi permiteţi, să închei cu a sublinia un lucru care, sigur, pentru mine, ca ministru de externe, nu poate decât să mă bucure, este zona în care cu adevărat, dincolo de tot ce înseamnă competiţie politică, critici, contracritici şi aşa mai departe, este totuşi zona în care consensul a fost prevalent şi eu sunt absolut convins că aşa va fi şi în continuare, pentru că interesul este al României şi interesele care sunt ale României nu pot să fie promovate decât dacă ele beneficiază de consens.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru de externe. A fost ministrul afacerilor externe, domnul Lazăr Comănescu, aici, în platoul REALITATEA TV.

Înregistrarea video este disponibilă AICI.

 

Centrul de presă