Conferinţe, declaraţii, briefinguri

Conferinţa de presă comună a ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, şi a secretarului general adjunct al NATO, Alexander Vershbow

Data: 
29.08.2016
Eveniment: 
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române

Lazăr Comănescu: Bună ziua, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor! Daţi-mi voie să încep prin a-mi exprima sentimentul de deosebită plăcere pentru faptul de a-l avea împreună cu noi, astăzi, aici, la Bucureşti, în calitate de invitat special la Reuniunea anuală a diplomaţiei române, pe domnul ambasador Alexander Vershbow, secretar general adjunct al NATO, un foarte apropiat prieten al României, un foarte bun prieten al României, un diplomat de primă mână, să spunem aşa, nu doar al SUA, ci și un diplomat de înaltă clasă, recunoscut ca atare, atât în mediile euroatlantice, cât şi dincolo de ele. Aş dori să îi mulţumesc domnului ambasador Vershbow şi cu această ocazie pentru rolul său direct la îndeplinirea obiectivelor NATO şi la adaptarea Alianţei Nord-Atlantice la noul context internaţional. Expertiza şi experienţa vaste ale ambasdorului Vershbow sunt extrem de preţioase pentru Alianţă, pentru statele membre, în special într-o situaţie, într-un context de securitate atât de complex precum este cel actual. În mod firesc, şi îi mulţumesc că a fost de acord, am dorit şi am profitat de prezenţa domniei sale în calitate de vorbitor principal la plenara reuniunii noastre dedicată problematicii securităţii, pentru a avea şi un schimb bilateral de opinii cu privire îndeosebi la rezultatele recentului summit NATO de la Varşovia şi, mai ales, cu privire la ceea ce este de făcut pentru punerea în operă a deciziilor adoptate la Varşovia. După cum ştiţi, summit-ul din iulie trecut a fost unul foarte, foarte substanţial. S-au adoptat decizii extrem de importante, care confirmă rolul NATO în promovarea, în a răspunde, precum şi preocuparea şi capacitatea NATO de a face faţă tuturor ameninţărilor de securitate, fie ele din vecinătatea estică sau din cea sudică. Din punctul de vedere al României, prezintă desigur importanţă deosebită măsurile privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a flancului estic, inclusiv - şi subliniez acest lucru - prin asigurarea unei prezenţe înaintate adaptate, tailored presence, cum se spune în limbajul NATO, în zona de sud a flancului estic şi asta înseamnă în regiunea extinsă a Mării Negre. Aceste măsuri sunt completate prin sprijinul activ acordat partenerilor din zonă - Ucraina, Georgia, Republica Moldova -, pentru care NATO a identificat noi forme concrete de asistenţă. Reamintesc, este pentru prima dată când în concluziile unui summit al Alianţei s-a introdus un paragraf expres şi care priveşte doar Republica Moldova. Cred că spune multe acest lucru. O abordare similară priveşte, desigur, ceea ce s-a decis la summit-ul de la Varşovia şi în privinţa flancului sudic şi partenerii din această regiune. România sprijină un rol al NATO şi pe direcţia securităţii energetice, pentru că există complementaritate între diversele componente ale securităţii. Prioritatea cea mai importantă în perioada următoare va fi, desigur, am spus-o şi în cadrul reuniunii noastre, de dimineaţă, este punerea în aplicare, în conţinut şi în timpii agreaţi, a tuturor deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel la Varşovia. L-am asigurat pe domnul ambasador Vershbow de angajamentul ferm al României de a continua să contribuie activ la acest proces de implementare şi de a ne îndeplini noi înşine toate responsabilităţile care derivă în această privinţă. Am subliniat în acelaşi timp importanţa crucială a unităţii şi solidarităţii aliate, care reprezintă unul dintre principalele atuuri ale NATO şi care trebuie în continuare menţinute şi consolidate. Mulţumesc, încă o dată, domnului ambasador Alexander Vershbow pentru prezenţa domniei sale aici, la Bucureşti, într-un moment important pentru diplomaţia românească, şi îi mulţumesc, de asemenea, pentru prietenia solidă şi constantă pe care a arătat-o şi sunt convins că o va arăta în continuare faţă de România. Şi daţi-mi voie să introduc şi o dimensiune personală: când am fost ambasador la NATO, înainte ca România să devină membru al Alianţei, mult din ceea ce am făcut atunci ca misiune pe lângă alianţă, şi cred că s-au reuşit o serie de paşi care au dus la momentul 2004, se datorează oaspetelui nostru de astăzi, domnul ambasdor Vershbow, care era atunci reprezentantul permanent al SUA la Bruxelles. Îi mulţumesc, încă o dată, foarte, foarte mult. Şi îi mulţumesc, de asemenea, şi pentru prietenia personală de care am beneficiat şi care m-a onorat. Mulţumesc.

Alexander Vershbow: Mulţumesc foarte mult, domnule ambasador! Şi este o plăcere să ne aducem aminte de timpul petrecut împreună, când România, la începutul secolului XXI, era numai partener, dar contribuia deja semnificativ la securitatea comună şi pot să spun că unul din realizările majore din cariera mea, atât ca diplomat al Statelor Unite, cât şi ca reprezentant al NATO, acum, a fost acela de a vedea cum această relație a devenit și mai apropiată. A fost o mare onoare să mă adresez conferinţei ambasadorilor români. Am avut un bun schimb de opinii privind provocările pe care le avem. Pot spune că România a avut un rol crucial, inclusiv prin găzduirea, în toamna trecută, a reuniunii celor nouă state din Europa Centrală și de Est, la care eu am avut onoarea să particip în calitate de reprezentant NATO şi prin sprijinul acordat în creionarea unor decizii importante pe care le-am luat în iulie, la summit-ul de la Varşovia. Şi cred că pe baza acestor decizii, suntem foarte bine plasaţi atât să întărim apărarea şi descurajarea împotriva ameninţărilor nu numai din est, care sunt probabil cele mai urgente, dar şi împotriva ameninţărilor din alte direcţii, cât şi să avem iniţiative noi pentru a proiecta şi pentru a extinde stabilitatea către vecinii noştri, care au de făcut faţă ameninţărilor pentru suveranitatea şi stabilitatea lor şi pentru libertatea lor pe termen lung de a-şi alege aranjamentele de securitate. Am avut plăcerea să avem o serie de schimburi de vedere despre Marea Neagră, despre alte chestiuni, inclusiv China. Şi ştiu că diplomaţia română va continua să fie un factor puternic în a creiona agenda NATO în viitor. Aş dori să reiterez un singur lucru pe care l-a spus domnul ministru, faptul că cel mai important atu al Alianţei este unitatea, iar faptul că în urma summit-ului de la Varşovia am avut o poziţie comună nu doar cu privire la atitudinea agresivă a Rusiei, dar şi referitor la cum să răspundem la provocări mai complexe din sud arată că NATO este mai unită ca niciodată. Mă uit cu şase săptămâni înainte de încetarea mandatului meu şi sunt foarte satisfăcut de modul în care alianţa tratează aceste ameninţări. Abia aştept să vă răspund la întrebări. Mulţumesc!

Reporter: Întrebarea mea este către domnul Vershbow. Vreau să vă întreb cât de îngrijorată este NATO pentru exerciţiile militare ale Rusiei în Marea Neagră, cât de îngrijorată este NATO pentru militarizarea Crimeii şi ce informaţii aveţi despre armele pe care le deţine Rusia în Crimeea şi în Kaliningrad?

Alexander Vershbow: Aş spune că această practică a Rusiei pe care o are cu o frecvenţă tot mai mare, de a face aceste exerciţii ample, fără niciun anunţ prealabil, ceea ce se numesc exerciţii spontane, această practică este o sursă de îngrijorare pentru Alianţă. Au dreptul de a face aceste exerciţii. Din păcate, acordurile OSCE, documentul de la Viena, care cer o notificare prealabilă a acestor exerciţii, au această buclă, să spunem, această scăpare care permit aceste exerciţii spontane şi cred că nu contribuie nici la stabilitatea în zonă şi nici la un mediu de încredere, ci, mai degrabă, creează potenţiale neînţelegeri şi diferenţe. Viziunea noastră este că trebuie să închidem aceste scăpări şi să dezvoltăm un regim care să crească transparenţa, să sporească predictibilitatea, ca mijloace de a stabiliza mai bine această relaţie nesatisfăcătoare cu Rusia. Rusia a făcut multe asemenea exerciţii spontane în ultimii doi ani. NATO nu a făcut asemenea exerciţii încă de la sfârşitul Războiului Rece. Deci, dacă există un interes din partea Moscovei pentru predictibilitate şi stabilitate, aceste exerciţii spontane nu sunt drumul bun de urmat. Desigur, şi militarizarea peninsulei Crimeea şi ocuparea acesteia creează îngrijorări, creează riscuri noi pentru aliaţii noştri şi contribuie la problema pe care o numim « Anti-Access Area Denial », deci respingerea accesului în zonă. Există acolo active care pot să restricţioneze libertatea de mişcare a NATO şi aceasta este una dintre chestiunile pe care continuăm să le abordăm în urma summit-ului de la Varşovia. Scopul trebuie să fie de a promova o mai mare stabilitate şi predictibilitate, precum şi dezescaladare, prin respectarea şi consolidarea condiţiilor existente pentru transparenţă şi reducerea riscurilor. Desigur, Rusia ar trebui să reconsidere suspendarea Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa care a fost o sursă de stabilitate timp de mai mulţi ani, dar pentru că Rusia s-a retras din acest tratat în urmă cu nouă ani, am pierdut acest grad de predictibilitate care venea cu acest tratat.

Reporter: Aş vrea să vă întreb, în egală măsură pe amândoi, în ce măsură împărtăşiţi declaraţiile ambasadorului Statelor Unite în Republica Moldova, potrivit căruia Republica Moldova trebuie să rămână o ţară suverană, că unirea cu România nu i-ar aduce ceva mai bun, în virtutea faptului că Republica Moldova este un stat multietnic şi care are o istorie proprie - aşa spunea ambasadorul SUA în Republica Moldova. Mulţumesc!

Alexander Vershbow: Prima dată, nu am văzut textul integral al domnului ambasador. Aş vrea doar să spun că Moldova şi România sunt state suverane. Trebuie cu toţii să respectăm suveranitatea şi integritatea teritorială a fiecărui stat suveran din Europa. În acelaşi timp, România şi Moldova au legături istorice şi lingvistice care datează de multă vreme, iar pentru mine concluzia este că fiecare ţară ar trebui să fie singurul factor determinant al propriului său destin. Şi cred că mă voi opri aici cu răspunsul.

Lazăr Comănescu: Adăugând la cele spuse de domnul secretar general adjunct, domnul ambasador Vershbow, aş spune un lucru mai întâi, şi sper că înţelegeţi, nu am avut timp să văd în detaliu transcriptul sau ceea ce a declarat sau ar fi declarat ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chişinău, am un singur comentariu de făcut; îmi amintesc că, ieri, cu ocazia comemorării a 100 de ani de la intrarea României în Marele Război, printre intervenienţi s-a aflat şi academicianul Ioan Aurel Pop, lectorul Universităţii din Cluj, care ne vorbea despre importanţa cunoaşterii istoriei. Şi vreau să cred că toată lumea, şi mai ales diplomaţii, cunosc cât de importantă este cunoaşterea istoriei. Asta, ca un prim comentariu. Dincolo de acest lucru, România, ştiţi foarte bine, a fost prima ţară care a recunoscut  independenţa Republicii Moldova, este ţara care a susţinut, susţine şi va continua să susţină ferm procesele de reformă pentru consolidarea statală a Republicii Moldova, pentru apropierea Republicii Moldova de structurile europene şi euroatlantice ca stat integru şi independent, şi cred că vă amintiţi că numai săptămâna trecută a avut loc vizita premierului Dacian Cioloş în Moldova şi cu acel prilej s-au făcut alţi câţiva paşi foarte importanţi în sensul substanţierii pe mai departe a acestui sprijin. Şi mai adaug ceva: în acest demers pentru apropierea până la integrarea deplină a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, conlucrăm strâns cu partenerii noştri, şi menţionez aici dialogul deosebit de strâns pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii. Nu întâmplător, în mai anul acesta, când l-am însoţit pe premier în vizita de la Washington, am semnat, împreună cu vicepreşedintele USAID, un memorandum de cooperare pentru eficientizarea politicii româneşti de asistenţă pentru dezvoltare, iar una dintre direcţiile prioritare ale acestei cooperări este exact cooperarea împreună cu partenerii americani pentru consolidarea perspectivei integrării în lumea democratică a Republicii Moldova. Vă mulţumesc.

Reporter: Am o întrebare pentru dumneavoastră, Au existat câteva rapoarte mass-media săptămâna trecută, despre posibilitatea ca unele rachete nucleare din Turcia să fie mutate în România şi ştiu că dumneavoastră nu faceţi comentarii în acest sens, dar sunt şi nişte speculaţii cum că Rusia poate fi în spatele acestor operaţiuni. Credeţi că, sau aţi observat, vreo sporire a gradului Rusiei de a disemina aceste informaţii? NATO este îngrijorată de această tactică a Rusiei de a disemina informaţii speculative sau de a crea conflicte între statele membre ale NATO?

Alexander Vershbow: Mulţumesc foarte mult. Da, aveţi dreptate, nu confirmăm sau infirmăm, ca regulă generală, localizarea armelor nucleare. Însă vă pot spune că am subliniat că luăm foarte în serios siguranţa şi securitatea armelor nucleare care sunt încredinţate NATO de către statele membre şi suntem siguri că siguranţa şi securitatea sunt menţinute. De asemenea, continuăm să respectăm acordurile de acum 19 ani, în contextul primei runde de extindere a NATO, conform cărora aliaţii nu au nicio intenţie, niciun plan şi nici nu văd vreun motiv să desfăşoare arme nucleare pe teritoriul statelor membre ale NATO. Dar dacă este vorba de un exemplu de dezinformare din partea Rusiei sau eforturi de a promova dezinformare din partea altora, nu pot să spun cu siguranţă, dar la un nivel mai general suntem destul de îngrijoraţi de eforturile continue ale media ruseşti de a disemina în mod intenţionat informaţii derutante sau informaţii false, pentru a creiona opinia publică, mai ales în statele membre ale NATO. Există un articol interesant în New York Times, astăzi, despre acest subiect, deci trebuie să fim vigilenţi. Din acest punct de vedere, NATO face ce poate pentru a contracara acest tip de informaţii atunci când apar. Ştiu că Uniunea Europeană lucrează de asemenea să-şi întărească capacităţile de a contracara dezinformările, dar desigur există o dimensiune deranjantă a ceea ce se numeşte tehnici de război hibrid ale Rusiei, faţă de care trebuie să fim foarte vigilenţi.

Lazăr Comănescu: Vreau să spun că subscriu în întregime la ceea ce a spus ambasadorul Vershbow legat de modul în care se concep şi se vehiculează anumite informaţii, şi cred că acest lucru trebuie întotdeauna avut în vedere atunci când apar asemenea informaţii, în ce măsură continuarea discutării despre ele sau diseminarea în continuare a unor opinii pe asemenea chestiuni sunt utile, şi aşa mai departe. Acesta este un aspect; şi al doilea, vreau să vă spun că săptămâna trecută am efectuat împreună cu colegul polonez o vizită la Ankara şi în discuţiile pe care le-am avut la cel mai înalt nivel am constatat o reconfirmare categorică a asumării de către Turcia a tuturor responsabilităţilor care îi revin în calitate de membru, aş spune eu, esenţial, al Alianţei Nord-Atlantice. Mulţumesc.

Reporter: O scurtă întrebare legată de proiectul flotei la Marea Neagră pe care l-a lansat România. Cum vedeţi acest proiect, care sunt perspectivele proiectului cu privire la cooperarea dintre România, Bulgaria şi Turcia, pe flancul sud-estic? Cum vedeţi această evoluţie a proiectului pe viitor? Mulţumesc.

Alexander Vershbow: În primul rând, nu sunt de acord cu terminologia dumneavoastră cu privire la ce s-a discutat, atât înainte, cât şi ceea ce continuă să se discute după summit-ul de la Varşovia. Multe decizii au fost luate în Varşovia cu privire la consolidarea măsurilor pentru apărare şi descurajare terestră. Noi le-am spus autorităţilor noastre militare să dea mai multă consiliere şi opţiuni cu privire la modalităţile de a spori prezenţa maritimă, activităţile şi cadrul pentru activităţile maritime în regiunea Mării Negre, precum şi căi posibile de a consolida dimensiunea aeriană, descurajarea pe cale aeriană. Deci, sigur, aşteptăm idei bune de la părţile militare. Căutăm şi soluţii la care toate cele trei state riverane aliate pot contribui în ceea ce priveşte participarea la exerciţii şi instruire. În acelaşi timp, NATO a activat grupuri maritime care deja vizitează zona Mării Negre şi ar putea să o facă într-un mod mai sistematic, într-un cadru viitor. Dar nu vreau să fac speculaţii cu privire la ceea ce va oferi armata, cred că aceste aspecte sunt acum gestionate în cadrul sistemului NATO şi sper ca mai târziu în acest an să avem date mai concrete pe care să vi le prezentăm. Mulţumesc.