Discursuri

DISCURS

Vorbitor: 
Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
29.08.2016
Eveniment: 
Reuniunea Anuală a Diplomației Române – ediția 2016
Locaţia: 
București, Hotel Marriott

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu (cuvânt introductiv): Bună dimineața în primul rând! Domnule președinte Ion Iliescu, domnule președinte Emil Constantinescu, domnule președinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu, domnule președinte al Camerei Deputaților Florin Iordache, domnule prim-ministru Dacian Cioloș, domnilor miniștrii, doamnelor și domnilor ambasadori, Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor. Bine ați venit la reuniunea anuală a șefilor de misiuni diplomatice ale României, la reuniunea diplomației române, reuniune care în acest an se desfășoară într-un context internațional care reclamă maximă atenție și maxim dinamism din parte diplomației românești. Este o reuniune în cadrul căreia, desigur, fiind anuală, ne propunem să facem și un bilanț a ceea ce am reușit sau a ceea ce nu am reușit să facem în acest an, dar mai ales este o reuniune în cadrul căreia ne propunem să vedem împreună, pe baza analizelor pe care le facem, ce se poate face de către Serviciul Diplomatic al României astfel încât să devină și mai eficient, mai orientat spre acțiune și din această perspectivă cred că – și le mulțumesc foarte, foarte mult domnilor președinți de camere, domnului prim-ministru că au avut amabilitatea să răspundă pozitiv invitației noastre de a veni și a discuta cu noi – sunt absolut convins că ceea ce ne vor spune astăzi ne va ajuta în realizarea acestui deziderat al nostru pe care îl menționam adineauri, să devenim mai eficienți, mai asertivi, mai orientați spre acțiune în demersul nostru diplomatic. Înainte a face acest lucru, de a-i invita pe distinșii oaspeți să intervină în cadrul dezbaterilor noastre, dați-mi voi să aduc în atenție ceea ce de altfel cu toții cunoaștem: săptămâna trecută în Italia a avut loc un cutremur devastator în cadrul căruia inclusiv compatrioți de-ai noștri și-au pierdut viața și de aceea v-aș ruga ca înainte de a începe efectiv lucrările noastre să păstrăm un moment de reculegere în memoria victimelor acestui cutremur. (moment de reculegere) Vă mulțumesc foarte, foarte mult!

Cu acestea, dați-mi voie să trecem direct la lucrările noastre și să îl invit pe domnul prim-ministru Dacian Cioloș să ia cuvântul. Domnule prim-ministru, vă rog!
 

Intervenție prim-ministru

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu: Dați-mi voie să vă mulțumesc în numele colegilor și colaboratorilor mei, domnule prim-ministru, și vreau să fiți convins că intervenția dvs. din această dimineață va reprezenta nu doar cadrul în care dezbaterile acestei reuniuni anuale vor avea loc, ci în mod deosebit direcțiile de acțiune pentru activitatea Ministerului de Externe în ansamblul său în perioada următoare. Vă mulțumesc foarte, foarte mult și cu permisiunea dvs. îl rog pe domnul președinte al Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, să intervină. Mulțumesc mult!
 

Intervenție președinte Senat

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu: Vă mulțumesc foarte mult domnule președinte al Senatului și aș vrea să fiți sigur că întregul Corp Diplomatic al României este conștient de ceea cea ați spus dvs., respectiv nevoia unei asertivități sporite în context european, după cum vă rog să fiți sigur că în Corpul Diplomatic al României există conștiința importanței cu totul deosebite a diplomației parlamentare. Vă mulțumesc încă o dată foarte, foarte mult și dați-mi voie să îl rog pe domnul președinte al Camerei Deputaților să prezinte intervenția domniei sale. Domnule președinte!
 

Intervenție președinte Camera Deputaților

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte şi vă mulţumesc, de asemenea, pentru cuvintele de apreciere la adresa Ministerului de Externe. Vreau, la rândul meu, nu doar pentru a reciproca, ci pentru că asta este realitatea, să mulţumesc în numele Ministerului de Externe pentru colaborarea deosebită pe care am avut-o şi o avem cu Parlamentul şi în mod deosebit le mulţumesc preşedinţilor comisiilor pentru afaceri externe din Senat şi Camera Deputaţilor, preşedinţilor Comisiilor pentru afaceri europene din cele două Camere şi vreau să fiţi siguri, domnilor preşedinţi ai Parlamentului, că ştim şi acţionăm în contextul în care rolul Parlamentului, inclusiv în ceea ce priveşte politica externă, este esenţial. Cu acestea, doamnelor şi domnilor, v-aş ruga să-mi permiteţi ca, la rândul meu, să exprim câteva gânduri legate de activitatea de până acum a ministerului şi mai ales legate de ceea ne propunem să facem. Mulţumesc foarte mult.

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu (discurs): Daţi-mi voie să spun încă o dată bine aţi venit la reuniunea noastră anuală, să le mulţumesc încă o dată domnului prim-ministru, domnilor preşedinţi de camere şi să adaug că, pe parcursul acestei reuniuni vom beneficia şi de prezenţa a două distinse personalităţi străine. Nu întâmplător este vorba aici, România este membră NATO, România este membră a Uniunii Europene şi vom beneficia de prezenţa la dezbaterile noastre, în cursul acestor zile, a secretarului general adjunct al NATO, ambasadorul Alexander Vershbow şi de asemenea de ministrul de externe al Slovaciei, în calitatea lui şi de reprezentant de nivel înalt al ţării care deţine preşedinţia în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.
 

Doamnelor şi domnilor,

Aşa cum am spus în intervenţia mea introductivă, este o reuniune anuală, prin urmare este o reuniune în care vom face şi un bilanţ al activităţii noastre, dar cred că este şi mai important să încercăm, prin dezbaterile şi concluziile acestor reuniuni, să conturăm o viziune de perspectivă demersurilor de politică externă, pe componentele sale esenţiale privind securitatea, agenda europeană, situaţia regională, acţiunea in plan multilateral, promovarea relaţiilor economice externe şi a diplomaţiei economice.

Într-un context atât de dinamic şi complex devine necesar să dezvoltăm mai bine capacităţile noastre de prevenţie, anticipare, analiză şi reacţie. Trebuie să ne implicăm cu mai multă energie în dezbaterile europene, s-a subliniat aici de către toţi cei trei vorbitori, înalţi demnitari, să utilizăm întregul arsenal diplomatic de care dispunem pentru a ne plasa interesele în formatele care ne avantajează, cu şanse de impact şi reuşită şi având permanent în vedere structurile din care facem parte, respectiv obiectivele noastre comune. Când spun comune, mă refer la obiectivele noastre în cadrul Alianţei şi în cadrul Uniunii Europene.

Avem în faţă responsabilităţi extrem de importante pentru anii următori: asumarea pentru prima oară a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019, dar şi marcarea în 2018 a 100 de ani de la Marea Unire.

În premieră pentru metoda noastră de lucru este evaluarea sistematică a îndeplinirii priorităţilor strategice stabilite prin programul de guvernare. Harta acestor priorităţi inaugurează un instrument clar de coordonare, coerenţă şi cuantificabilă pentru acţiunea de politică externă. Sunt încrezător că ritmul bun al aplicării de către toate departamentele din Ministerul de Externe a măsurilor incluse in programul de guvernare, toate acestea vor conduce la realizarea integrală, până la finele anului, a obiectivelor pe care le-am înscris în acest program.

 
Doamnelor şi domnilor,

Mediul regional de securitate rămâne profund afectat de reverberaţiile evenimentelor din decursul ultimilor doi ani din vecinătăţile Uniunii Europene. În Răsărit, ne confruntăm cu încălcări ale dreptului internaţional, care agravează suplimentar stabilitatea regiunii extinse a Mării Negre.

În vecinătatea sudică a NATO şi a Uniunii Europene, asistăm la emergenţa unor provocări majore: terorism, perpetuarea conflictului din Siria, tensiuni etnice şi politice, instabilitate cronică în Orientul Mijlociu şi în nordul Africii, toate acestea generând fluxuri migratorii necontrolate spre statele europene.

Summitul NATO de la Varşovia, din iulie anul acesta, a avut meritul de a răspunde acestor preocupări prin reafirmarea cu claritate a solidarităţii şi unităţii Alianţei, dar şi a solidarităţii statelor aliate. Deciziile adoptate reflectă pe deplin obiectivele ţării noastre, prin promovarea unui profil sporit al regiunii noastre, iar Marea Neagră a fost recunoscută ca zonă de importanţă strategică pentru securitatea întregii Alianţe. Cred că este un lucru foarte important acest aspect. Întregul flanc estic se află în prezent în atenţia Alianţei, inclusiv prin sporirea capacităţii de a face faţă provocărilor la adresa securităţii şi stabilităţii în zona noastră.

Este esenţial acum concretizarea deciziilor adoptate. În această logică, la începutul lunii noiembrie va avea loc, la Bucureşti, o nouă reuniune a miniştrilor de externe din statele din flancul estic, membre ale Alianţei, urmată, după cum s-a anunţat deja, de un  nou summit în acest format, undeva anul viitor. Avem, noi, Ministerul de Externe obligaţia de a pregăti foarte, foarte bine această reuniune. Complementar, vom acţiona pentru menţinerea dinamicii cooperării bilaterale şi multilaterale în formule cu relevanţă strategică, printre care aş aminti trilaterala România-Polonia-Turcia şi, după cum vă este cunoscut, săptămâna trecută a avut loc la Ankara o nouă reuniune în acest format şi asemenea consultări vor continua.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite reprezintă un alt pilon esenţial al politicii externe şi de securitate a României. Şi în 2016, cooperarea bilaterală cu Statele Unite ale Americii a fost marcată de o interacţiune politică remarcabilă şi de substanţă. Domnul prim-ministru s-a referit deja la un moment important al acestui dialog, este vorba despre vizita domniei sale la Washington, în mai. Consolidarea dimensiunii economice a acestui parteneriat constituie o prioritate şi noi, Ministerul de Externe, încercăm să facem tot ce e posibil pentru a da şi mai multă substanţă acestei dimensiuni, mai ales că sunt domenii cu relevanţă deosebită şi de interes deosebit pentru ambele părţi care au un potenţial excelent de cooperare, fie că e vorba de resurse energetice, IT, securitate cibernetică, cercetare fundamentală, comunicaţii, educaţie şi alte domenii.
 

Doamnelor şi domnilor,

În ultimul an, Uniunea Europeană s-a confruntat cu multiple crize şi teste dificile, care au adus în atenţie capacitatea Europei de a gestiona eficient şi coerent provocările majore. Şi îmi permit să spun, au adus nu doar în atenţia, ci au adus şi semne de întrebare cu privire la această capacitate. În acest climat, dominat de dificultăţi, Uniunea trebuie să demonstreze că poate răspunde provocărilor complexe acumulate, că  proiectul european continuă aducând soluţiile aşteptate de toţi cetăţenii europeni. Acesta este mesajul şi aşteptarea pe care România le va avea şi de la summit-ul informal de la Bratislava de peste două săptămâni.

Pentru România lucrurile sunt foarte clare: nu există alternativă la proiectul numit Uniunea Europeană. Proiectul de integrare europeană rămâne unul strategic, intrinsec legat de perspectiva de dezvoltare pe termen lung a României. În acest sens, România va promova continuarea integrării europene, menţinerea unităţii şi coeziunii Uniunii Europene pe baza unei agende pozitive la nivelul european, axată pe proiecte concrete care să redea încrederea cetăţenilor noştri în acest proiect. E o problemă esenţială redarea încrederii în proiectul  european.

Rezultatul procesului de redefinire a UE trebuie să fie o Uniune coezivă, axată pe rezultate, suplă în proceduri şi mai  aproape de cetăţenii săi.

Această abordare trebuie să prevaleze şi în contextul discuţiilor aferente gestionării votului britanic, în favoarea Brexit.

Trebuie să răspundem provocării reprezentate de acest vot printr-un angajament european întărit. De aici, imperativul de a nu cădea în capcana unor opţiuni de tipul à la carte, care ar putea aduce atingere esenţială Uniunii Europene, esenţei Uniunii Europene, precum respectul pentru libertăţile fundamentale sau dreptul de circulaţie a persoanelor şi lucrătorilor.

În ceea ce priveşte preocupările generate de fenomenul migraţiei, apreciez că acesta va continua să reprezinte o provocare pentru Uniunea Europeană. România este parte a răspunsului european la migraţie şi va demonstra în continuare solidaritate, fie că ne referim la problematica relocării, repatrierii, susţinerii concrete a Frontex, a Biroului European de Sprijin pentru Azil, inclusiv în contextul implementării Planului de Acţiune Uniunea Europeană-Turcia.

În acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm că Spaţiul Schengen îşi va recâştiga pe deplin funcţionalitatea şi rolul său, acela de asigurare a liberei circulaţii a cetăţenilor şi bunurilor. Din acest punct de vedere, consolidarea securităţii frontierelor externe ale Uniunii Europene trebuie să rămână o prioritate, o sarcină pe care România o îndeplineşte cu succes şi aş dori să subliniez şi în acest cadru: aderarea României la Spaţiul Schengen va consolida şi partenerii noştri sper să înţeleagă acest lucru, prin aderarea României la Spaţiul Schengen se va consolida semnificativ acest spaţiu şi în felul acesta se va contribui, într-o manieră semnificativă, la întărirea securităţii interne a Uniunii Europene pentru că acum, când vorbim de securitate la nivel de Uniune Europeană, trebuie să avem în vedere şi securitatea externă, evident, dar şi securitatea internă.

În planul relaţiilor bilaterale, acordăm atenţie dezvoltării relaţiilor cu partenerii noştri strategici şi cu acele ţări cu care România are relaţii privilegiate. Evidenţiez în acest sens ritmul, frecvenţa şi substanţa contactelor cu state precum Germania, Franţa, Polonia, Italia sau Spania.

De asemenea, s-a menţinut în atenţia noastră prioritar dezvoltarea relaţiilor cu statele direct vecine, fie că vorbim de Ungaria, Bulgaria, Ucraina sau Serbia, prin contacte la nivel înalt, la nivelul miniştrilor de externe şi al altor membri ai Guvernului.

Tot în registrul regional amintesc importanţa pe care o acordăm relaţiei cu Turcia, partener-cheie al Uniunii Europene aşa cum a precizat şi domnul prim-ministru şi un aliat major al NATO, stat cu care România, de altfel, are un Parteneriat Strategic. După cum ştiţi, împreună cu colegul polonez, am avut zilele trecute, la Ankara, ocazia să discutăm pe larg cu omologul turc evoluţiile din Turcia, inclusiv situaţia regională şi internaţională. Partea turcă a reafirmat şi este important acest lucru de spus, cu claritate că obiectivul aderării la Uniunea Europeană rămâne un obiectiv strategic al Turciei. Am exprimat, am reiterat sprijinul nostru pentru continuarea negocierilor de aderare cu Turcia, pe baza desigur a îndeplinirii criteriilor în materie.

Privind către Balcanii de Vest, o altă zonă de interes constant pentru România, în relaţiile cu partenerii europeni rămânem avocaţii vocali ai necesităţii continuării unei politici de extindere credibile a Uniunii Europene ca instrument de transformare pozitivă în vecinătatea ei.

În raporturile dezvoltate tradiţional în regiunea Orientului Mijlociu, în relaţiile cu partenerii, cu puterile emergente din Asia, pe continentul african, ca şi în America Latină, trebuie să ţinem cont cu spirit critic şi îmi asum această situaţie de faptul că, în ultimele două decenii, diplomaţia noastră a rămas cumva în urma ritmului şi acţiunii pragmatice care se impuneau în relaţiile cu aceste ţări, cu atât mai mult cu cât, constatăm, sunt zone, poli de creştere economică tot mai vizibili şi tot mai importanţi. De aceea, în cadrul ministerului ne-am propus să intensificăm dialogul cu aceste ţări, cu reprezentanţii acestor ţări, am instituit acest mecanism de consultare şi întâlniri periodice la nivelul subsemnatului sau al secretarilor de stat, cu şefii misiunilor diplomatice ai ţărilor respective, pe regiuni aici, la Bucureşti. De asemenea, am efectuat şi vom continua să efectuăm vizite în exterior, în aceste ţări.
 

Desigur, doamnelor şi domnilor,

Republica Moldova este şi va rămâne o prioritate incontestabilă a politicii noastre externe. Vom acorda în continuare un sprijin consistent acolo unde este nevoie, acolo unde este reală nevoie, în măsura resurselor de care dispunem.

Susţinerea fermă şi de substanţă a Republicii Moldova a fost reiterată de altfel foarte recent şi cu multă putere de către primul ministru Dacian Cioloş cu ocazia vizitei pe care a întreprins-o săptămâna trecută la Chişinău. Mesajul nostru este unul clar: pentru dezvoltare democratică şi prosperitatea Republicii Moldova în beneficiul tuturor cetăţenilor săi, reformele trebuie să fie sustenabile, credibile şi ireversibile. Sunt încă multe lucruri de făcut, dar rezultatele sunt deja vizibile: paşi importanţi pe calea reformelor, acordul la nivel tehnic cu FMI, perspectiva reconstruirii credibilităţii Chişinăului în raport cu organizaţii internaţionale, dar şi pe plan intern. Avem încredere că şi Europa şi îndemnăm Europa, partenerii noştri europeni, să răspundă pozitiv şi pe măsura acestor eforturi pe care le face Republica Moldova.


Doamnelor şi domnilor,

O altă temă de importanţă majoră pentru diplomaţia română este legată de, ceea ce am mai spus deja, creşterea nivelului de ambiţie în promovarea agendei economice a României, în primul rând în susţinerea intereselor companiilor romaneşti în străinătate, în promovarea capitalului românesc peste hotare şi în atragerea de investiţii.

Aş vrea să insist puţin asupra acestui lucru. Este foarte important să continuăm să generăm interesul de investiţii în România, dar eu cred că a sosit momentul, am atins acel nivel în care să ne propunem o reprezentare economică şi în plan investiţional în alte ţări. O reprezentare economică şi în plan investiţional înseamnă crearea premiselor pentru relaţii pe termen lung mult mai solide, inclusiv în domeniul economic cu ţările respective.

Am depus eforturi şi cred că am şi reuşit într-o anumită măsură să facem în acest sens câţiva paşi concreţi. Am în vedere, în primul rând, instituirea unui mecanism de implicare directă a reprezentanţilor comunităţii de afaceri în demersuri de diplomaţie economică şi aş dori să folosesc acest cadru pentru a mulţumi conducerii Camerei de Comerţ şi Industrii a României, personal preşedintelui Mihai Daraban, pentru implicarea şi pentru, aş spune, patosul cu care a dat curs sugestiei noastre de a iniţia un dialog şi de a avea o cooperare mult mai strânsă cu comunitatea de afaceri din România.

Apropo de câteva realizări despre care vorbeam, aş dori să dau câteva exemple de implicare. După cum ştiţi, cadrul acesta a fost realizat în cooperare cu Camera de Comerţ, un forum economic în Bulgaria, cu ocazia vizitei preşedintelui României acolo, un forum economic, o întâlnire a oamenilor de afaceri români şi vietnamezi cu prilejul vizitei premierului român în iulie anul acesta şi, cu voia dumneavoastră, vizita pe care personal am întreprins-o în Iran unde am fost însoţit de peste 50 de reprezentanţi ai comunităţii de afaceri. Vreau să vă spun că acest mecanism va continua şi încă o dată mulţumesc Camerei de Comerţ pentru efortul şi pentru contribuţia pe care a avut-o. Aş dori, de asemenea, să menţionez, ca un lucru foarte important, ridicarea la un nivel superior a colaborării dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Economiei şi pentru aceasta, nu doar pentru că este aici, ci pentru ceea ce se face, s-a făcut, vreau să-i mulţumesc foarte mult vicepremierului Borc, cu care sper să fie de acord, cred că MAE a dezvoltat o colaborare pe care o sperăm a fi percepută ca una binevenită şi de către celelalte instituţii ale statului român. Împreună cu domnul Borc, în cele două ministere lucrăm la o mai bună configurare a reprezentării noastre economice externe, pentru că este nevoie de aşa ceva şi o spun cu toată tăria. Este nevoie de o reconfigurare atât în planul, să spunem aşa, destinaţiilor reprezentărilor noastre externe, dar şi în planul resurselor umane. Trebuie să ne adaptăm la ceea ce înseamnă evoluţia economică la scară globală actuală. De ce acest lucru, pentru că toate acestea sunt acţiuni şi demersuri care se repercutează asupra situaţiei comunităţilor noastre locale. De aceea dorim, pe măsura posibilităţilor, să implicăm tot mai mulţi şi reprezentanţi ai comunităţilor locale în acest demers de dezvoltare a dimensiunii economice a diplomaţiei.

În domeniul consular - voi fi foarte scurt, domnul prim-ministru a elaborat asupra acestui lucru - reperul fundamental al competenţei îl reprezintă acţiunea eficientă pentru apărarea intereselor şi drepturilor cetăţenilor romani, ale românilor din străinătate, prin acordarea unei asistenţe consulare profesioniste şi de calitate. Am demarat procesul de reevaluare profesională a persoanelor din domeniu şi sunt hotărât, ca ministru, să duc până la capăt reaşezarea acestui departament într-o formulă de performanţă fără compromisuri profesionale.

Spre finalul acestui an vor fi organizate, aşa cum ştim cu toţii, alegerile parlamentare, iar misiunile noastre diplomatice vor trebui să organizeze, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, secţiile de votare pentru cetăţenii români cu drept de vot din străinătate. Fac un apel la dumneavoastră, domnilor ambasadori, domnilor şefi de misiuni, pentru a pregăti în mod exemplar organizarea secţiilor de votare şi a oferi posibilitatea cetăţenilor noştri, care doresc să-şi exercite acest drept, să o facă aşa cum se cuvine. Am deplină încredere în capacitatea de coordonare pe acest domeniu a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni şi o asigur de toată susţinerea mea colegială şi a întregului aparat al ministerului.
 

Doamnelor şi domnilor,

Anul pe care îl parcurgem a adus reorganizări semnificative la nivelul structurilor din conducerea centralei Ministerului de Externe, dar şi al reprezentării noastre externe. Un număr semnificativ de noi ambasadori au fost acreditaţi în acest sens, în acest an, în timp ce alţi diplomaţi au preluat în ultimele luni conducerea direcţiilor generale, direcţiilor şi oficiilor din Centrală. Vreau să subliniez acest lucru, este vorba de schimbări care au ţinut şi ţin exclusiv de criteriul performanţelor şi de specificul activităţii diplomatice, respectiv alternanţa între serviciul exterior şi serviciul centralei. Acestea sunt unicele criterii care stau la baza acestor decizii pe care le-am luat şi pe care le vom mai lua.

Şi, ca ministru, am satisfacţia lansării, de asemenea, a unui proces, îmi permit să-l calific fără precedent în ultimii ani, de reînnoire în materie de politică de resurse umane şi a personalului Ministerului de Externe. Am încheiat recent un concurs pentru angajarea a 40 de tineri diplomaţi, iar săptămâna trecută am anunţat un nou concurs, care va demara undeva în septembrie, pentru încă 50 de posturi diplomatice şi deschiderea, de asemenea, a unui concurs pentru ocuparea a 160 de funcţii administrative specifice până la finele acestui an. Nu spun de ce pentru că nu aş vrea să diferenţiez ce este mai important: activitatea, dimensiunea diplomatică sau logistică, de suport. E nevoie şi în domeniul acesta, al doilea, de logistică, de suport, de capacitatea administrativă de revigorare. Am convingerea că acest proces va aduce o nouă energie şi mai ales o nouă conduită mai creativă, pe măsura obiectivelor ambiţioase pe care le avem. Este un efort logistic şi uman considerabil care vizează creşterea profesionalismului, dar şi a stabilităţii instituţiei noastre, pentru a face faţă angajamentelor şi provocărilor externe din următorii an.

Consider că pentru prestigiul Ministerului de Externe acest demers de anvergură şi de profunzime răspunde obiectivului de eficientizare a activităţii diplomatice prin atragerea de noi resurse intelectuale şi competenţe în pas cu timpurile deloc facile pe care le traversăm. În încheiere vreau să vă asigur că România rămâne un stat euro-optimist, devotat consolidării proiectului european pe care îl vedem ca fiind cea mai bună soluţie pentru destinul ţării noastre.

Vă mulţumesc foarte mult pentru eforturile pe care toţi cei din Ministerul de Externe le depuneţi, de multe ori în condiţii dificile şi uneori cu resurse insuficiente, dar vă asigur că veţi găsi întotdeauna în mine un partener pentru proiecte importante pentru interesul României. Vă urez succes! Mulţumesc foarte mult.
 

Doamnelor şi domnilor,

Încă o dată aş dori să le mulţumesc distinşilor, înalţilor demnitari care au binevoit să participe la deschiderea reuniunii noastre anuale şi să îi reasigur de faptul că Ministerul de Externe este conştient de responsabilităţile pe care le are şi urându-vă succes în dezbaterile care vor urma, şi mai ales în activitatea de după această reuniune, mulţumindu-le încă o dată domnilor înalţi demnitari, domnului prim-ministru, domnului preşedinte al Senatului, domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor, închidem aici această primă parte a reuniunii noastre cu o pauză de câteva minute. Vă mulţumesc foarte mult!