Discursuri

Perspective privind politica externă a României

Vorbitor: 
Dacian Cioloş, Prim-Ministru
Data: 
29.08.2016
Eveniment: 
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române

 

Excelențele voastre,
Onorați oaspeți,
Doamnelor și domnilor,

Este o bucurie și un privilegiu pentru mine să mă adresez dumneavoastră în deschiderea acestei reuniuni de tradiție a diplomației române.

Ne întâlnim astăzi într-un context internațional mult diferit față de cel din 2015. S-au produs transformări semnificative, multe din ele în vecinătatea României sau la nivelul UE.

Trăim deci într-o nouă realitate, complexa si preocupanta, atât pentru noi cat si pentru partenerii noștri externi. Aceasta realitate ne impune definirea unor politici externe coerente, eficace și de încredere.

Pe de o parte, România trebuie să continue consolidarea profilului său internațional și să asigure securitatea statului în sens extins.

Pe de alta parte, România cunoaște o creștere și un potențial economic care trebuie să se regăsească tot mai mult în centrul viziunii noastre diplomatice.

 

Doamnelor și domnilor,

Mă voi referi la început la contextul european. Din nefericire, cuvântul criză a devenit o banalitate în jargonul politic şi diplomatic al UE. Valul de migrație ilegală pornit în primăvara anului trecut în vecinătatea noastră sudică a atins apogeul de-a lungul așa-numitei Rute Balcanice. Pe rând, Italia, Grecia, urmate de o mare parte a statelor membre UE au simțit în mod nemijlocit presiunea acestui val migrator.

Răspunsul comunitar a fost deficitar. Fără a aloca responsabilități, adevărul e ca nu am reușit, la nivel colectiv, sa găsim cele mai bune soluții. Mai mult, în dezbaterile mult prea fierbinți care au urmat, am pierdut ceva din coeziunea politica a procesului decizional la nivel UE.

Aceste lucruri riscă să adâncească sentimentul de descurajare în sânul societăților noastre, cetățenilor care așteptau de la noi eficiență prin unitate de acțiune. Iar asta a contribuit, după părerea mea în mod substanțial, la starea de spirit care a permis un rezultat ca cel al referendumului din Marea Britanie.

Revenind la ”diplomația de criză” care ne-a acaparat timpul şi energia politică în acest ultim an, nu pot sa nu reamintesc şi multiplele atacuri teroriste din Europa, la fel cum le am vii in memorie pe cele din Turcia sau Orientul Mijlociu. Terorismul a devenit amenințarea asimetrică cea mai serioasă a timpurilor noastre, care alături de migrație nu poate fi combătut decât cu idei, soluții şi acțiuni comune.

Ne găsim mult prea des fără informația şi instrumentele de care avem nevoie pentru a avea politici pro-active. Ne-a fost necesar mai mult de 1 an de la primul atac terorist din Paris pentru a adopta o decizie privind PNR-ul (passenger name record) la nivel european. Asta arată că chiar si in situație de criza, reacțiile noastre la nivel comunitar rămân greoaie.

Şi nu pot sa nu reamintesc aici rolul esențial pe care îl are cooperarea transfrontalieră, schimbul continuu de date între autoritățile noastre, şi faptul ca de mai bine de 5 ani României ii este negat accesul la Schengen pentru motive politice care in acest moment mi se par total depășite de realitățile cu care ne confruntam cu toții. 

Romania, guvernul pe care îl conduc, au reflectat serios la toate aceste realități. Fără nici un echivoc, România mizează pe reziliența si capacitatea de regenerare a proiectului european şi e decisa sa-si investească resursele diplomatice si politice in acest sens.

Atât in procesul de negociere a ieșirii Marii Britanice din UE, cat si in procesul de redefinire comunitara, Romania va porni de la o premiza care mie mi se pare fundamentala: angajarea societății, în sensul ei larg – mediul de afaceri, societate civila organizata, cetățeni – în generarea de soluții si in reașezarea instituțională a Uniunii Europene.

Viziunea noastră rămâne ancorata în valorile şi principiile-cheie care constituie temeiul Uniunii Europene. Dar de la ele, şi de la cadrul constituțional al actualelor Tratate, noi credem ca se pot degaja reforme in funcționarea si dinamica instituțiilor europene, care sa dea mai multa legitimitate deciziilor luate la nivel european, şi mai multa coeziune politica într-o Europă de 28, şi pe viitor 27, de state.

Pentru acest obiectiv, România are nevoie de parteneri. Ne-am exprimat deja deschiderea fata de statele europene care au început procesele de reflecție interne. Am discutat bilateral, la cel mai înalt nivel, cu Germania, Franța, Olanda si Polonia. Vom continua astfel de contacte si vom oferi, in mod pragmatic, propuneri si idei.

Dar in același timp, noi vom pleda continuu pentru nevoia unui proces de reflecție comun, coordonat, inclusiv, care sa nu creeze sau să adâncească falii intre diferite blocuri comunitare.

Pentru că responsabilitatea României, așa cum o înțeleg eu, presupune nu doar responsabilitate pentru propria țară, ci și, simultan, pentru proiectul comun european şi aș merge mai departe – responsabilitatea pentru stabilitatea, securitatea si prosperitatea regiunii în care ne aflăm.

Într-un atare context, angajamentul pro-european rămâne un element fundamental al activității noastre diplomatice. As spune chiar, dincolo de diplomație, să se traducă în politici interne corespunzătoare.

Prioritățile Agendei Strategice a României în cadrul UE sunt bine identificate:  creștere economică sustenabilă, crearea de noi locuri de muncă, competitivitate, consolidarea pieței interne, gestionarea migrației, combaterea terorismului, soluționarea provocărilor de natură securitară la graniţele Uniunii. Numai dacă Uniunea va fi în măsură să obţină rezultate concrete pe aceste linii, vom putea recâştiga încredere în proiectul european.

Aceste priorități se pliază coerent şi pe agenda națională. Datorăm cetățenilor noștri stabilitate, siguranță, prosperitate, politici şi instituţii mai eficiente şi transparente, garanția drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Realitățile specifice României au impus guvernului pe care il conduc o aplecare susținută pe masuri si politici care sa mentina echilibrul macro-economic – în contextul unui an electoral – dar si o schimbare profundă de mentalitate la nivelul societății, o nouă filozofie a raporturilor cu cetăţeanul, cu contribuabilul, cu mediul de afaceri. Avem nevoie de o administraţie cât mai solidă, responsabilă, transparentă, eficientă şi adaptată nevoilor cetățenilor. Acestea sunt liniile de forță ale viziunii noastre de ţară.

 

Președinția Consiliului UE –​ 2019

Suntem în plin proces de pregătire internă pentru asumarea mandatului, sub aspectul agendei și tematicii pe care România o va propune în discuțiile comunitare, dar și sub aspectele logistice, materiale și al resurselor umane, ca premise pentru o derulare adecvată a acestei responsabilități majore. Am stabilit un Birou de coordonare a pregătirilor pentru Preşedinţie la nivelul Cancelariei Primului Ministru, structură care asigură coordonarea demersurilor interne.

Vom demara curând dialogul cu Finlanda și Croația pentru discutarea temelor trio-ului de Președinții pe care îl vom forma. 

Definirea conţinutului Preşedinţiei noastre va fi un exerciţiu amplu, în care să identificăm priorităţi, iar apoi să le susţinem pentru materializare. Vom veni în perioada următoare cu o inițiativă concretă de creare a unei capacităţi-suport de analiză şi modelare, după modele care există în multe state membre.

 

Relații bilaterale in UE

În ce priveşte relaţiile bilaterale cu ţările europene partenere în cadrul UE, am acordat o mare atenţie îndeosebi aprofundării cooperării cu partenerii strategici. Am înregistrat o dinamică favorabilă, o aprofundare şi diversificare îndeosebi a cooperării cu Germania (urmărim în continuare dezvoltarea cooperării cu landurile) şi Franţa (semnarea noii Foi de Parcurs a Parteneriatului Strategic).

O evoluţie semnificativă s-a produs și în relaţia cu Olanda, prin reluarea dialogului politic la nivel de premieri, după o pauză de zece ani. Urmărim să menținem relații strânse cu Italia si Spania, țări cu comunități românesti importante.

Situaţia din Turcia: Obiectivul nostru major este să avem o Turcie stabilă în cadrul NATO şi partener-cheie al UE, ancorat în valorile noastre comune. Este importantă menţinerea parcursului democratic al Turciei, care rămâne un actor indispensabil în eforturile de asigurare a stabilităţii regionale.

Susținem acordarea atenţiei cuvenite Vecinătăţii Estice în cadrul acţiunii externe a UE, cu accent pe susţinerea partenerilor care doresc apropierea de UE şi au demonstrat voinţa şi capacitatea de a înregistra progrese în reforme. Este importantă susţinerea în continuare a Parteneriatului Estic (PaE), ca instrument de acţiune strategică a Uniunii în raport cu ţările partenere.

România va continua să sprijine activ demersurile UE în contextul eforturilor multilaterale de stabilizare a situaţiei din Vecinătatea Sudică – inclusiv a crizelor din Siria, Irak şi Libia, cu importanţă deosebită în planul soluţionării crizei migrației.  Pornind de la lectura noastră a evoluţiilor, putem fi şi mai curajoși în proiectarea, împreună cu partenerii noştri, a unor linii de acţiune.

 

România în NATO

Interesul nostru este întărirea rolului Alianţei pe planul apărării colective, o atenţie concentrată pe flancurile Est–Sud şi, implicit, în zona Mării Negre; întărirea capacităţii de descurajare şi apărare a tuturor statelor aliate, prin măsuri solide de asigurare; consolidarea rolului NATO în proiectarea stabilităţii și promovarea unei abordări strategice şi coerente pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi securitate ale partenerilor estici şi sudici.

Intenționăm să revitalizăm industria de apărare şi să reuşim să producem echipamente şi componente de înaltă tehnologie, la standarde NATO, în mai multe domenii, precum aviaţia sau comunicaţiile. De asemenea, avem în plan să modernizăm infrastructura critică şi capacitatea de rezistenţă la ameninţări (resilience).

 

SUA

Dorim continuarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA - pilon esenţial al politicii externe şi de securitate națională; alături de punerea în valoare a nivelului ridicat al dialogului politic bilateral, al coordonării şi cooperării româno-americane în domeniul politico-militar prin consolidarea prezenţei SUA în România, este necesară şi dezvoltarea celorlalte domenii de cooperare: zona economică şi investiţională, cercetare, inovare, educaţie.

Este motivul pentru care vizita mea în SUA (22-25 mai) a inclus o componentă economică puternică; au avut loc întrevederi cu reprezentanţi ai Administraţiei (secretarii pentru agricultură, comerț, energie) şi ai unor companii cu investiţii sau cu interes de a investi în România. Vom continua stimularea implicării partenerilor americani în acţiunile autorităţilor române vizând creşterea atractivităţii mediul de afaceri în România, spre a valorifica întregul potenţial economic al Parteneriatului.

 

Republica Moldova

Continuăm activ eforturile de promovare și susținere a aspirațiilor de integrare europeană ale R. Moldova, având o abordare pragmatică. În prima parte a anului am acţionat pentru a susține stabilizarea situaţiei politice şi recâştigarea încrederii partenerilor internaționali. Săptămâna trecută am efectuat transferul primei tranşe (60M) din împrumutul de 150 de milioane de euro.  Nu am vrut să acoperim doar nişte nevoi imediate ci a fost important să folosim tranşa ca pârghie pentru deblocarea ajutorului financiar al celorlaţi parteneri (FMI si COM). România e acum şi un garant de credibilitate. Avem premisele pentru asocierea altor finanțatori externi: s-au înregistrat progrese pe linia foii de parcurs asumate de guvernul de la Chișinău faţă de UE, s-a realizat un Staff Level Agreement cu FMI, Comisia Europeană pregăteşte deblocarea asistenţei bugetare şi poate propune asistenţă macrofinanciară dacă Republica Moldova realizează acţiunile convenite cu FMI. Acțiunea noastră guvernamentală rămâne fermă și consistentă în susținerea, pe planuri cât mai concrete, inclusiv la nivelul colectivitatilor locale. 

 

Răsărit și cooperare regională

·La nivel regional, obiectivul urmărit în primul rând este continuarea dezvoltării cadrului bilateral cu partenerii estici – în special cu statele care au semnat Acorduri de asociere și de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE, dar și cu statele din Caucaz și Asia Centrală în raport cu care avem interese strategice precum cele legate de securitatea energetică.

România are deja o tradiție de prestigiu ca susținător activ al proceselor de cooperare regională, cu exemple de implicare vizibilă și de succes precum cooperarea regională în Balcanii de Vest, Sinergia Mării Negre sau Strategia UE pentru Dunăre. Trebuie să acordăm o atenție aprofundată extinderii și transferării acestei experiențe în aria răsăriteană, inclusiv în contextul creat de Politica Europeană de Vecinătate (printre altele, pe componenta multilaterală din Parteneriatul Estic) prin revigorarea unui spirit de inițiativă și a interesului european în cooperarea regională din zonă.

 

Orientul Mijlociu

 România acordă în continuare o importanță specială regiunii Orientului Mijlociu. Avem în vedere atât consolidarea relațiilor cu parteneri tradiționali, precum Israel, cât și creșterea schimburilor economice și comerciale cu alți parteneri din regiune cu care avem o bună experiență de cooperare si un potențial important de valorificat, inclusiv cu statele Consiliului de Cooperare al Golfului.

 

Asia

Asia-Pacific reprezintă o zonă tradițională de cooperare și din ce în ce mai mult un motor al dezvoltării și creșterii globale; este necesară recalibrarea demersurilor pentru revigorarea relațiilor bilaterale cu statele asiatice.

Ne concentrăm pe dezvoltarea în continuare a relaţiilor cu R.P. Chineză, în spiritul celor convenite în dialogul politic la nivel înalt (și în cadrul de stimulare a relațiilor de cooperare economică și  investițională din formatul 16+China) dar și pe consolidarea parteneriatelor încheiate cu Japonia, R. Coreea și India și pe relansarea relațiilor cu ţările din Asia de Sud și de Sud-Est.

·În luna iulie am efectuat o vizită oficială în R.S. Vietnam și am participat la Summit-ul ASEM din Mongolia. Vietnam şi Mongolia, ţări cu evoluţie economică foarte dinamică, au fost parteneri pentru care România a reprezentat un furnizor de vectori de dezvoltare în urmă cu mai mult de două decenii. Am prezentat argumentele în favoarea transformării României într-un punct nodal pentru proiectele de inter-conectare dintre Europa și Asia, fie că este vorba despre infrastructura de transport de mărfuri, de energie, despre comunicații sau relații interumane si culturale și am evidențiat avantajele conferite de poziția geografică a României și legătura prin fluviul Dunărea.

Aici as vrea să subliniez importanța de a valorifica avantajul existenței în unele dintre aceste țări a unor comunități de foști studenți în România, ca vârf de lance pentru relansarea relațiilor de cooperare cu țările respective.

 

Consolidarea dimensiunii economice a diplomaţiei române

Una din prioritățile guvernului pe care îl conduc este sa avansam construcția instituțională a diplomației economice și identificarea unor oportunităţi noi de cooperare şi investiţii, într-un plan global mai larg.

În acest sens am luat mai multe masuri, cum sunt: crearea unor noi structuri in cadrul MECRMA, pentru a răspunde cerințelor prezente ale politicilor economice ale României (de ex. Directia de Investiții Străine - Invest Romania, Direcția de Afaceri Europene), regândirea rețelei externe MECRMA, strategii de export si investiții care sa reflecte capacitățile prezente ale României.

Acest proces va trebui continuat si necesita o colaborare strânsă atât în afara țării între diferiții actori implicați, inclusiv corpul de ambasadori, membrii rețelei comerciale, economice, atașații agricoli, cât și între reprezentanții externi și entitățile coordonatoare din țară. 

Trebuie să manifestăm o și mai mare deschidere faţă de dialogul cu comunitatea de afaceri, cu partenerii sociali, să sprijinim şi stimulăm un mediu antreprenorial românesc cât mai dinamic, inclusiv în exterior.

Stabilitatea economică: economia românească a depăşit efectele crizei financiare; ne aflăm în cel de-al 6-lea an consecutiv de creştere economică, cu perspective bune de sustenabilitate. Rata actuală este de cca 4% pe an – avantaj considerabil pentru iniţiativele de promovare externă, putând oferi întreprinzătorilor străini garanţia unor investiţii sigure şi profitabile.

Promovăm activ demersurile interinstituţionale în direcția diversificării portofoliului comercial-economic al României pe terţe pieţe relevante, în special în Asia, America Latină sau Africa – unde potenţialul şi tradiţia relaţiilor economice sunt încă insuficient valorificate.

Ne propunem revigorarea diplomaţiei economice prin promovarea produselor şi serviciilor naţionale (demararea, extinderea sau consolidarea investiţiilor româneşti pe pieţele externe) şi atragerea de noi investiţii în România.

Aderarea la OCDE este prioritate a politicii externe; acțiuni susținute, inclusiv prin vizita pe care am efectuat-o la sediul organizației din Paris (9 iunie a.c.), de natură a spori vizibilitatea demersurilor noastre. Obiectivul de etapă al României este crearea condițiilor pentru obținerea invitației politice de aderare cu ocazia următorului val de extindere.

 

Doamnelor și domnilor,
Românii din străinătate. Alegeri

Alegerile parlamentare din acest an vor marca, pentru prima oară, posibilitatea ca cetăţenii români să voteze şi altfel decat erau obisnuiti. S-a introdus votul prin corespondenţă si sperăm ca un număr cât mai mare dintre ei să aleagă această  modalitate de vot.

Dar pentru a ne asigura ca nici unui roman nu i se va nega dreptul de vot, vom adopta in aceasta saptamana o OUG care va permite si suplimentarea sectiilor de vot pentru romanii din diaspora, acolo unde dimensiunea comunitatilor face ca misiunile diplomatice sa nu fie suficiente.

Referitor la diaspora, relatia cu romanii din afara granitelor, asigurarea unor servicii decente si responsabile acestora, trebuie sa fie in centrul preocuparilor diplomatiei noastre. Vom lansa cat de curand o noua viziune pentru relatia Romaniei cu diaspora sa, si ma bazez pe dvs, diplomatii Romaniei, pentru implementarea ei.

Sunt convins că misiunile diplomatice, responsabile de organizarea secţiilor de votare pentru cetăţenii români din străinătate cu drept de vot, vor depune toate eforturile pentru a pregăti în cel mai bun mod  organizarea secţiilor de votare şi a oferi astfel posibilitatea cetăţenilor români de a-şi exercita dreptul fundamental la vot.

 

In concluzie

Orientările fundamentale ale politicii externe românești trebuie să valorifice apartenența la UE și NATO şi parteneriatul strategic cu SUA.

În acelaşi timp, avem în vedere punerea în evidenţă a poziţiei strategice a României şi a relevanţei abordărilor sale externe. Este necesară corelarea politicii externe, în materie de obiective şi priorităţi, cu politica de securitate şi apărare – în contextul noii Strategii Naționale de Apărare, a implementării recent adoptatei Strategii Globale de Politică Externă şi de Securitate a UE și al urmăririi materializării deciziilor Summit-ului NATO de la Varșovia.

România va promova în mod consecvent acţiuni care să-i intareasca profilul în familia europeană şi euro-atlantică, si va continua si rafina parteneriatele strategice sau speciale de cooperare pe care le are cu diferite state, în primul rând pe cel cu SUA și cu partenerii europeni.

Sunt foarte multe domenii de politică externă în care România are ocazia să-și prezinte viziunea, ideile și inițiativele în perioada care urmează. Fără ajutorul dumneavoastră în misiunile României în străinătate nu putem progresa foarte mult. Avem nevoie de ideile, puterea de muncă și implicarea dumneavoastră în atingerea acestor obiective. Vă invit să participați activ la aceste dezbateri, începând chiar de la lucrările acestei Reuniuni Anuale a Diplomației Române.

 

Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în activitate!