Discursuri

Alocuțiune susţinută cu prilejul ceremoniei naționale dedicate marcării a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial

Vorbitor: 
Klaus Iohannis, Președintele României
Data: 
28.08.2016

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut duminică, 28 august a.c., la București, o alocuțiune cu prilejul ceremoniei naționale dedicate marcării a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.


Vă prezentăm în continuare textul discursului:

„Onorați veterani de război și veterani ai teatrelor de operații,

Domnule Prim-ministru,

Domnule fost Președinte al României Iliescu,
Distinși reprezentanți ai puterii legislative și judecătorești,
Preafericirea Voastră, Înaltpreasființiile Voastre, Preasfințiile Voastre, Domnule Mare Rabin,
Excelențele voastre doamnelor și domnilor ambasadori și membri ai corpului diplomatic,
Domnilor generali și ofițeri ai Armatei Române,

 

Doamnelor și domnilor,

S-au împlinit 100 de ani de la intrarea României în Marele Război. Este un moment de referință pentru istoria noastră, care a făcut posibilă Marea Unire și a marcat destinul european al României.

În vara anului 1916, angajarea României în Marele Război alături de Antantă a fost susținută de mulți dintre liderii politici ai vremii, de oameni de cultură și de milioane de români. Au urmat ani teribili de război, bătălii și jertfe, momente de cumpănă și de sacrificiu.

În numele Statului Român, în fața Monumentului Eroului Necunoscut și a Memorialului Eroilor Neamului, îmi plec fruntea în memoria celor 800.000 de victime ale Marelui Război, deopotrivă militari și civili. Nu-i vom uita niciodată!

Onorăm astăzi curajul și determinarea Regelui Ferdinand, rămas în memoria naţională drept Întregitorul, dar şi contribuția Reginei Maria, care, prin stăruință și diplomație, a jucat un rol important în recunoașterea internațională a victoriei în Marele Război și a Marii Uniri.

Un gând de profundă recunoștință se îndreaptă către cei care, prin demnitățile și responsabilitățile civile și militare pe care le-au avut în momentele cruciale ale verii lui 1916 și mai apoi pe întreg parcursul războiului, au servit cu devotament interesul națiunii române.

La un secol de la Primul Război Mondial, vă chem să îi pomenim pe toți cei căzuți în luptă și se odihnesc în pământul țării noastre, indiferent de steagul sub care au luptat şi de limba în care au jurat credință acestuia. Fie-le țărâna ușoară!

 

Doamnelor și domnilor,

Dincolo de momentul istoric pe care îl marcăm, astăzi este cel mai potrivit prilej pentru a înţelege cum un act de viziune, de responsabilitate și de curaj politic a reprezentat un pas fundamental pentru dezvoltarea și modernizarea țării.

Marea Unire a fost o continuare firească a obiectivelor naționale majore ale secolului XIX, care au pornit de la asumarea valorilor mișcării pașoptiste și unirea dintre Principate.

Prin participarea la Primul Război Mondial, România dovedea apartenența deplină la spațiul european și angrenarea ei definitivă în procesele politice ale secolului XX ce aveau să ne contureze destinul.

Deciziile și evoluțiile politice și militare din spațiul românesc nu mai puteau fi separate de ceea ce se petrecea în restul Europei. Istoria secolului trecut a întărit această realitate.

Primul Război Mondial a fost, așadar, nu doar un moment de cotitură în istoria Europei și a lumii, ci și o piatră de hotar pentru România.

Trecutul pe care îl evocăm și jertfele pe care le cinstim sunt prin urmare nu doar subiecte de comemorare, ci și exemple puternice care ne angajează la responsabilitate pentru prezentul și viitorul națiunii noastre.

Mesajul transmis fiecărei generații de evenimentele dramatice de acum un secol este, înainte de toate, cel de angajament în construirea unei Românii puternice şi demne.

 

Doamnelor și domnilor,

Comemorările Marelui Război ridică, din perspectiva experienței istorice, întrebări fundamentale pentru prezentul și viitorul Europei în ansamblu. Se cuvine să reflectăm la moștenirea primită de noi, europenii de astăzi, de la cei care s-au sacrificat în Marele Război, dar și la proiectele în care se regăsesc valorile și speranțele generației acestora și ale urmașilor lor.

România întregită la sfârșitul Primului Război Mondial este proiectul marilor oameni de stat care i-au construit modernitatea în a doua jumătate a secolului XIX și în prima parte a secolului XX.

După o perioadă sumbră de jumătate de secol, începând cu 1989 și mai ales după 2007, valorile și procesele occidental-europene au devenit fundamentele pe care ne gândim viitorul.

România a avut în cultura politică occidentală modelul unei democrații consolidate și al unui stat de drept funcțional.

În regiunea din care a început în 1914 Primul Război Mondial, România are acum contribuții importante în asigurarea păcii și securității, în promovarea democrației, în fructificarea diversității culturale, a dialogului interetnic și interconfesional.

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană este privită de unii cu scepticism, iar valorile sale sunt puse uneori la îndoială sub tentația populismului, radicalismului sau demagogiei, comemorarea Marelui Război aduce cel mai puternic argument în favoarea proiectului european.

Acesta ne-a oferit mai mult de 70 de ani de pace.

Nu întâmplător, Uniunea Europeană s-a născut chiar în locul tranșeelor de acum un secol. Ea este cel mai amplu proiect politic și cultural de înțelegere și dialog între europeni, ca alternativă la ură și dezbinare, un angajament de solidaritate, unitate și coerență în fața problemelor externe și interne cu care se confruntă.

Consolidarea Uniunii Europene este însă un proces continuu şi depinde de capacitatea fiecărei generaţii de a contribui cu o viziune care să susţină această construcţie comună.

 

Doamnelor şi domnilor,

Acum este mai potrivit ca oricând să ne angajăm la întărirea edificiului european printr-un modern și consistent proiect de țară.

Este un efort pe care, la fel ca în urmă cu 100 de ani, avem datoria să ni-l asumăm cu toţii: politicieni, oameni de știință și cultură, milioane de români.

Ca legatari ai generației de la 1916 și la un secol de la sacrificiul ei, este responsabilitatea noastră să facem ca acest proiect să adauge forță, substanță și unitate Europei și să pună bazele unei dezvoltări pe termen lung a României.

 

Vă mulțumesc!”

 

 

Departamentul Comunicare Publică