Conferinţe, declaraţii, briefinguri

Conferință de presă a ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, cu privire la obiectivele de interes ale mandatului pentru perioada următoare

Data: 
04.08.2016
Locaţia: 
București, sediul MAE

 

Maria Ligor, ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni:

 

Vă voi prezenta câteva dintre elementele de mandat, priorități ale acestui mandat, pe care le avem în vedere în cadrul Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni și în cadrul echipei din Ministerul de Externe, care lucrează în strânsă coordonare cu Departamentul. După cum foarte bine cunoașteți, avem un subiect de actualitate, legat de intențiile guvernului de a modifica legea pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților prin Ordonanță de urgență, și intenționez, cu ocazia acestei întâlniri, să aduc o serie de precizări, de elemente suplimentare, pentru a clarifica evaluarea Guvernului, așteptările și, cum spuneam, planurile noastre legate de ce va să urmeze prin adoptarea Ordonanței de urgență. De asemenea, aș dori să profit de această întâlnire pentru a vă prezenta câteva din prioritățile, din preocupările Departamentului în ceea ce privește relația pe care statul român o are cu cetățenii români aflați în străinătate, fie că vorbim de migrația de mobilitate sau de comunitățile istorice aflate în jurul țârii. Aș începe, dacă îmi permiteți, cu aceste priorități substanțiale ale activității Departamentului și, în final, mă voi referi la chestiunea Ordonanței de urgență.

 

În privința priorităților Departamentului, aș dori să anunț faptul că intenția mea este să structurăm activitatea departamentului, să structurăm inițiativele și programele, proiectele pe care le-am avut deja în desfășurare de-a lungul acestui an, în așa fel încât să introducem mai multă coerență, poate, în activitatea departamentală și îndeosebi în ceea ce privește obținerea de rezultate concrete în aplicarea programelor și proiectelor noastre. Ideea de bază, care reprezintă practic esența preocupărilor noastre, este ca activitatea departamentului să reflecte viziunea globală, de ansamblu, pe care o dezvoltăm în ceea ce privește relația cu diaspora, respectiv, construirea cu adevărat a unei relații de parteneriat. Dorim ca în activitatea departamentului să se regăsească acele elemente concrete, acele preocupări concrete ale românilor care trăiesc în afara țârii și să stabilim împreună cu ei o agendă comună. Deci, nu ne propunem să definim la București o agendă de priorități, care să nu reflecte preocupările reale ale românilor care trăiesc în afara țârii. În acest scop suntem în proces de evaluare, de analizare a modului în care a fost aplicată strategia de activitate a departamentului. Activitatea s-a bazat pe o strategie pentru perioada 2013-2016. Ne apropiem de încheierea acestui ciclu de trei ani și cred, suntem în măsură să tragem concluziile necesare, astfel încât în baza acestei evaluări și reflectând viziunea de care vă vorbeam, să putem propune o nouă etapă, un nou capitol în privința relaționării cu diaspora română. Speranța noastră este ca până la sfârșitul acestui mandat să putem să definim elementele strategiei respective, chiar dacă ea nu va fi poate cu totul și cu totul finalizată, va rămâne ca o referință pentru activitatea viitoare. Este important să pregătim terenul pentru următorul ciclu de activitate, pentru adoptarea unei noi strategii dincolo de anul 2016. Această nouă poziționare în raport cu diaspora cred că trebuie în același timp reflectată în modul în care noi în interiorul departamentului ne organizăm activitatea și avem intenția să procedăm la o evaluare foarte serioasă a modului în care atât Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni își desfășoară activitatea, își atinge scopurile pentru care funcționează, pentru care există, de asemenea, celelalte instituții asociate cu Departamentul, mă gândesc la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” și, în egală măsură, Oficiul pentru Relatiile cu Românii din Străinătate, care funcționează în cadrul Ministerului de Externe. Pe de o parte ne vom uita la procedurile care stau la baza activității noastre, pe de altă parte vom viza profesionalizarea echipelor. Și, în acest sens, avem în desfășurare un concurs la Departament, un concurs care deja este în etapa de finalizare a primei probe, a probei scrise. Sperăm cât de curând să avem și primele rezultate intermediare ale concursului și, în cel mult două săptămâni, poate, să se încheie. Este un element esențial pentru activitatea Departamentului, pentru că trebuie să ne așezăm într-o logică, cum spuneam, profesională și să construim cu adevărat pe baze solide și să avem în vedere predictibilitate în ceea ce facem. În ceea ce privește alte preocupări substanțiale, de conținut, ale activității noastre aș dori să menționez faptul că în această poziționare ca partener de dialog pentru diaspora, pe care ne dorim să ne-o asumăm, avem în vedere facilitarea accesului la informație pentru românii care sunt în străinătate. Este foarte multă informație utilă, câteodată greu de ajuns la ea, și noi putem să acționăm ca facilitator în acest sens și să ușurăm, dacă vreți, contactul cu alte instituții românești, cu alte ministere, fiecare dezvoltând, câteodată, produse sau instrumente în sprijinul românilor din străinătate. Credem că noi putem să aducem această valoare adăugată de facilitatori în privința punerii în evidență a acțiunii guvernamentale în ceea ce privește relaționarea cu diaspora. Avem în vedere, de asemenea, să construim activitatea Departamentului, politicile pe care le definim, pe baze solide științifice, în sensul că dorim să avem acces mai mare la rezultatele cercetărilor, la datele obiective pe care cercetători români din țară sau cercetători români, de pildă, din străinătate, care studiază fenomenul emigrației, care studiază diaspora, ni le pot pune la dispoziție. Și dorim să construim asemenea parteneriate. De altfel, în luna septembrie avem în vedere două asemenea evenimente, inclusiv un eveniment ce țintește rolul social media în relaționarea cu diaspora. Sunt inițiative punctuale, dacă vreți, dar merg toate în această direcție de a așeza definirea politicilor pe baze solide, obiective, pe bază de informație științifică, și nu doar pe, eu știu, evaluări subiective. O altă preocupare, fără îndoială, în activitatea acestui Departament pentru perioada următoare va fi susținerea drepturilor românilor care se află în situație de migrație, de mobilitate, cum îi spunem noi, îndeosebi în Europa; și, în acest context, situația românilor din Marea Britanie va reprezenta un punct de maxim interes atât pentru activitatea ministrului delegat, cât și a Departamentului, în general. În fine, ne propunem să lansăm, dacă doriți, sau să sprijinim lansarea unor dezbateri la nivelul societății cu privire la riscul de exploatare prin muncă. Este un fenomen, din păcate, foarte larg răspândit în comunitățile noastre din străinătate, îndeosebi din Europa, și credem că a sosit timpul să ne uităm cu mai multă atenție și cu seriozitate la această problemă.

 

Un alt punct care pentru mine este deosebit de important și îl voi urmări cu prioritate în perioada următoare este punerea în evidență, în valoare, a contribuției pe care femeile românce din străinătate o au tot în conservarea identității, în transferarea pe mai departe a elementelor de cultură națională, de identitate națională, dar și prin participarea pe care o au în foarte multele proiecte de voluntariat, atât în ceea ce privește promovarea culturii, imaginii României, și în proiecte sociale, până la urmă. Cred că a sosit timpul ca rolul femeilor să fie mai clar recunoscut în ceea ce privește realitatea din diaspora. În fine, cum spuneam, dorința de a așeza activitatea noastră pe baze obiective, pe bază de informație rezultată în urma unor cercetări reale, este corelată cu o prevedere, de altfel legală, o obligație pe care legea o creează pentru Departament, aceea de a facilita înființarea unui muzeu al diasporei. Este un obiectiv ambițios - sunt conștientă de acest lucru -, dar este o obligație legală și, chiar dacă poate nu vom duce la sfârșit acest obiectiv, îmi propun ca să lucrăm în acest sens și să îl aducem cât mai aproape de realizare. Nu dorim doar crearea unui muzeu în sine, ca un loc în care să depozităm memoria diasporei noastre, memoria noastră în relația noastră cu diaspora, dar ca un loc viu. În asociere cu acest muzeu, putem să dezvoltăm o capacitate de cercetare atât de necesară și atât de utilă pentru activitatea guvernamentală. O ultimă observație în ceea ce privește această parte substanțială a activității departamentului, convingerea mea este că nu putem discuta despre o politică față de diaspora doar a departamentului pe care îl conduc sau a Ministerului de Externe, ci este necesară o abordare pe întreg palierul de activitate guvernamental. Deci, dacă va fi să dezvoltăm în lunile viitoare o propunere pentru o nouă strategie în relația cu diaspora, ea trebuie să vizeze întreg spectrul guvernamental de acțiuni.

 

Și, în sfârșit, vin la subiectul alegerilor. După cum foarte bine cunoașteți, legea aflată în vigoare în acest moment stabilește responsabilitatea organizării alegerilor în sarcina Autorității Electorale Permanente, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe. Am pornit împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, de altfel, la o examinare a situației actuale și a eventualele elemente de risc în ceea ce privește organizarea alegerilor din 2016, a alegerilor parlamentare. Astfel, din această analiză, am identificat două elemente care cu adevărat sunt preocupante. Ele vizează numărul de secții de vot la care românii vor putea vota în acest sfârșit de toamnă și, pe de altă parte, posibilitatea ca românii să poată vota în condiții egale, pe liste suplimentare sau pe liste permanente. Cu alte cuvinte, ca să mai explic, legea pe care acționăm în momentul de față, aș dori să subliniez, este o lege bună, este o lege bună pentru că, în raport cu ceea ce am avut anterior, aduce facilități suplimentare. Deci, posibilitatea de a vota prin corespondență este un plus față de ce am cunoscut, față de ce am avut anterior. De asemenea, posibilitatea ca un grup de cel puțin o sută de alegători să solicite înființarea unei secții de votare în localitatea în care trăiesc, unde domiciliază sau își au reședința, este un plus în raport cu situația anterioară. Dar, pentru ca aceste facilități să se poată cu adevărat materializa, trebuie să fim foarte atenți atunci când lecturăm textul actual al legii. Și din această lectură, cu această perspectivă a experienței din teren, am ajuns la concluzia că este necesar, că este obligatorie intervenția guvernului în această etapă, pentru a corecta doua obstacole tehnice pe care, din păcate, legea le conține. Legea prevede, în forma ei actuală, posibilitatea ca alegătorul din străinătate să voteze la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice. Când spun misiuni diplomatice înțeleg, în egală măsură, consulate, institute culturale, deci toate reprezentanțele statului din exterior. Pe lângă această posibilitate a secțiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice, legea creează, cum spuneam, facilitatea înființării, organizării unor secții de vot acolo unde cel puțin o sută de alegători solicită acest lucru. În lipsa manifestării acestei voințe a cel puțin o sută de alegători, aceste secții nu se pot înființa și nu au cum să se înființeze, așa cum este legea în acest moment. În practică, se traduce prin aceea că, în raport cu ceea ce am avut în 2014 sau în 2012, la alegerile parlamentare trecute, sau în 2008, cu patru ani înainte față de 2012, vom avea un număr dramatic mai mic de secții de vot decât am avea dacă am aplica aceeași regulă pe care am cunoscut-o anterior. Și am să vă dau câteva exemple, pentru a fi mai clară, la ce mă refer. De pildă, în Italia, am avut în 2012, 56 de secții de vot, în 2014 - 51. În baza legii actuale, dacă nu vor fi înființate la cerere secții de vot, vom ajunge la 11 secții de vot. În Spania, de la 41 de secții de vot în 2012, ajungem la 10 secții de votare în această toamnă. La fel în Republica Moldova, de la 21 de secții de votare în 2014 ajungem la șase sau, în Statele Unite, unde în 2008 aveam 30 de secții de votare, ajungem la cinci secții de votare. Prin urmare, înțelegeți de ce considerăm că este absolut obligatoriu ca guvernul să își manifeste această dorință de a aduce modificările necesare spre a îndepărta acest obstacol de natură tehnică. A doua problemă serioasă pe care noi am identificat-o este posibilitatea de a participa la o secție de votare și pe liste suplimentare, mă refer la toate secțiile de votare. În momentul actual, legea permite votarea pe liste suplimentare doar la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice. Or, în aceste condiții, dacă imaginăm, de pildă, o situație în care se creează o secție de votare la cererea unor alegători într-o anumită localitate, de pildă, în Republica Moldova se pare că suntem foarte aproape de o asemenea situație, alți alegători, alți cetățeni români aflați în acea localitate, care trăiesc acolo, care își au domiciliu acolo, nu sunt în măsură, nu vor putea vota la acea secție de votare. Vor fi obligați să meargă la ambasadă sau la consulate ca să poată vota, dacă nu figurează pe lista celor cel puțin o sută care au solicitat explicit înființarea secției de votare la ei în localitate. Or, considerăm că acesta este în sine un obstacol tehnic nejustificat și, atunci, modificarea pe care o propunem este tocmai aceasta să se poată folosi listele suplimentare la toate secțiile de votare pe care le vom crea. Deci, în esență, sunt două intervenții, sunt intervenții după părerea noastră minimale, punctuale, care nu modifică esența legii, care nu modifica filozofia legii sau soluțiile pe care legiuitorul le-a identificat, și aceste două intervenții vizează, pe de o parte, completarea listei de secții de votare și cu secții de votare la propunerea Ministerului de Externe, propunere care însă trebuie să fie aprobată de Autoritatea Electorală Permanentă, instituția care are controlul asupra procesului electoral, asupra organizării alegerilor, și a doua modificare, cea a introducerii posibilității de a utiliza listele suplimentare la toate secțiile de votare, fără deosebire. În esență, această modificare care vizează introducerea posibilității listelor electorale nu face decât să alinieze regimul alegătorului din străinătate cu cel din țară. Și în țară alegătorul poate să voteze și la o altă secție de votare decât unde este arondat dacă este în interiorul circumscripției electorale de care aparține. În egală măsură, considerăm că trebuie să existe același tratament și pentru alegătorul român cu domiciliul sau reședința în străinătate. Ar mai fi un obiectiv, o dorință pe care noi am dori-o reflectată în modificarea avută în vedere, aceea de a introduce posibilitatea pentru cel care dorește să voteze să se poată înregistra în Registrul Electoral și electronic, online. Spun înregistrare în Registrul Electoral, nu vot online, ca să nu existe dubiu în acest sens. Sigur că această modificare s-ar putea să apară târziu, dar noi considerăm că are valoare de referință sau poate deveni o referință pentru viitor pentru organizarea altor scrutinuri. Cum spuneam, intervenția pe care o avem în vedere este una reținută și avem această abordare pentru că dorim să venim în întâmpinarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, care este preocupată sau a fost preocupată atunci când a emis recomandările respective de neafectarea esenței legii. Deci, de aceea recomandarea de a nu interveni asupra legislației electorale cu puțin timp înainte de desfășurarea alegerilor, pentru a nu schimba regulile jocului. Dar aceste modificări pe care noi le avem în vedere sunt, cum ziceam, punctuale, cum am mai spus, chirurgicale și vizează îndepărtarea unor obstacole tehnice. Nu vizează alterarea substanței legii. De asemenea, o altă observație pe care aș dori să o fac este că, prin modificările avute în vedere, nu creăm sarcini noi pentru administrație. Un element deosebit de important, pentru că această precizare, de altfel, vine în întâmpinarea unei decizii pe care Curtea Constituțională a dat-o anterior și acea decizie avea la bază exact această grijă ca, prin modificări aduse Legii electorale, să nu se creeze sarcini noi sau obligații noi pentru autorități sau pentru instituțiile care aplică legea. Nu se creează astfel de sarcini noi, pentru că acționăm efectiv în baza regulilor anterioare. Atât Autoritatea Electorală Permanentă, cât și Ministerul de Externe sunt pregătite, cele două instituții, să aplice legea inclusiv în noua variantă, pe care ar putea să o aducă prin Ordonanța de urgență. De asemenea, nevoia de a interveni asupra legii este cu adevărat urgentă, nu suferă amânare. Și este necesar să adoptăm această Ordonanță de urgență înainte de intrarea în perioada electorală. Lipsa de acțiune din partea guvernului considerăm că ar perpetua o situație de fapt care ar conduce la îngrădiri nejustificate ale dreptului constituțional de a alege. Deci, aceasta este, dacă doriți, toată logica demersului guvernamental.