Conferinţe, declaraţii, briefinguri

Declaraţii de presă ale ministrului de externe şi ale ministrului apărării privind angajamentele României în urma Summit-ului NATO de la Varşovia

Vorbitor: 
Lazăr Comănescu, Mihnea Motoc
Data: 
28.07.2016
Locaţia: 
București, Palatul Victoria

Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe:

Bună dimineaţa, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor! Împreună cu colegul şi prietenul Mihnea Motoc, ministrul apărării naţionale, vă mulţumim pentru a fi dat curs acestei invitaţii. Vreau doar să vă spun că, aşa cum s-a precizat, această întâlnire are loc în siajul evenimentelor care au avut loc în cursul acestei săptămâni, în primul rând, e vorba de reuniunea CSAT de marţi. Declaraţia preşedintelui ţării după această reuniune vă este foarte cunoscută. Vă sunt, de asemenea, cunoscute datele prezentate de primul ministru înainte de începerea şedinţei de guvern de ieri, legate de problematica follow up-ului Summit-ului NATO. În reuniunea de astăzi cu dumneavoastră ne-am propus, împreună cu domnul ministru al apărării naţionale, să venim cu unele detalieri legate mai ales de ceea ce urmează a fi făcut la nivelul Alianţei drept consecinţă a deciziilor de la Varşovia şi, mai ales, ceea ce noi ne-am propus şi avem în vedere să facem pentru a concretiza deciziile luate la Varşovia şi care reflectă, practic, integral obiectivele pe care noi ni le-am propus la respectivul Summit.

Aş vrea în primul rând să reiterez un lucru care s-a spus deja, dar cred că e bine să o fac şi acum, să o facem şi noi astăzi - este că reuniunea la vârf de la Varşovia a Alianţei Nord-Atlantice, mai mult decât reuniuni similare anterioare, a scos în evidenţă relevanţa deosebită a flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice, sub două aspecte: importanţa cu totul deosebită în planul obiectivelor şi capacităţilor Alianţei de a face faţă provocărilor la adresa securităţii şi stabilităţii în zona noastră, dar nu numai şi în al doilea rând, foarte important, după părerea mea, este că acest summit a evidenţiat rolul şi capacitatea statelor membre ale Alianţei din flancul estic al NATO de a fi contributori substanţiali la realizarea obiectivelor Alianţei Nord-Atlantice. Şi în această privinţă aş dori să relev că România, între aceste state membre din flancul estic al Alianţe, a avut şi îşi propune să aibă în continuare o contribuţie semnificativă. Şi eu cred că deciziile sau, dacă vreţi, cred şi sper să fiţi de acord că deciziile care au fost adoptate la reuniunea Alianţei de la Varşovia reflectă o importantă contribuţie românească. N-am să intru în detalii asupra acestui aspect pentru că, aşa cum spuneam, colegul Mihnea Motoc va detalia, fiind vorba în primul rând de chestiuni legate de dimensiunea de apărare. Aş vrea însă să mai menţionez că, evident, deciziile care s-au luat sunt foarte importante, dar este extrem de important de asemenea cum aceste decizii se vor materializa. Şi din această perspectivă, continuăm să fim puternic angajaţi în a acţiona pentru a da substanţă respectivelor decizii şi tocmai din acest motiv s-a anunţat deja, dar vreau să reamintesc, şi tot în această linie a unei contribuţii active din partea noastră şi a ţărilor din flancul estic, deja s-au convenit câţiva paşi importanţi. Este vorba de o nouă reuniune în format deja, să spunem aşa, consacrat ca denumire, formatul Bucureşti, o reuniune a miniştrilor de externe din statele flancului estic care urmează să aibă loc la Bucureşti la începutul lunii noiembrie, care la rândul ei va fi urmată, aşa cum probabil ştiţi, de un summit în acelaşi format, undeva în primăvara anului viitor.

Toate acestea sunt paşi şi momente importante în a identifica, a stabili măsurile concrete pentru punerea în operă a ceea ce s-a decis la Alianţa Nord-Atlantică la Varşovia. În acelaşi context au loc şi vor avea în continuare loc consultări intense, fie că e vorba de dimensiunea bilaterală sau multilaterală, în diverse formate, aici vreau să spun pentru că are relevanţă şi din perspectiva întâlnirii CSAT de săptămâna aceasta, inclusiv în formatul trilateral România-Polonia-Turcia. De altfel, pot să vă spun că probabil în cursul lunii următoare vom avea o nouă întâlnire în acest format, similară celei care a avut loc înaintea Summit-ului de la Varşovia, la Varşovia. Cam acestea au fost lucrurile pe care am vrut să le aduc în evidenţă în privinţa cadrului, încă o dată subliniind că Summit-ul de la Varşovia a scos în evidenţă, cu pregnanţă, aş spune eu, rolul şi capacitatea statelor din flancul estic al Alianţei, pe de o parte, de a contribui la creşterea capabilităţii Alianţei, de a face faţă provocărilor despre care vă vorbeam şi, în acelaşi timp, de a veni, de a contribui la conceptualizarea întregului ansamblu de măsuri pe care Alianţe le-a luat şi sunt convins că aceste state vor continua să aibă o asemenea contribuţie şi în viitor, într-un context în care este foarte important, de asemenea, să menţionez că în acest mediu securitar fluid în care ne aflăm în această perioadă, la Summit-ul de la Varşovia, s-a reafirmat în termeni foarte clari soliditatea şi unitatea şi solidaritatea Alianţei.

Este un lucru foarte, foarte important. Eu m-aş opri aici şi în continuare, domnul ministru al apărării naţionale vă va expune detaliat o serie de măsuri pe care le avem în vedere şi după aceea, probabil, scurt, şi unele eventuale întrebări. Sperăm să fim în măsură să vă răspundem. Mulţumesc.


Mihnea Motoc, ministrul apărării naţionale:

Îi mulţumesc distinsului meu coleg şi vechiului meu prieten, Lazăr Comănescu, pentru introducere. Ar urma să detaliez unele din punctele de principiu pe care le-a făcut domnia sa, dar înainte de asta, daţi-mi voie, totuşi, să fac unele remarci cu caracter mai general, începând prin observaţia că este nevoie în continuare să privim politic şi strategic la relevanţa istorică a deciziilor Summit-ului de la Varşovia, pentru că la Varşovia a fost posibilă o evaluare realistă, o evaluare corectă asupra ameninţărilor cu care ne confruntăm de la est, iar aceeaşi abordare a permis şi conturarea unei posturi de descurajare şi de apărare robustă a Alianţei Nord-Atlantice la flancul estic în mod unitar, de-a lungul întregului acest flanc, sub forma unei prezenţe aliate avansate. Este important să menţinem această altitudine strategică a modului în care ne raportăm la deciziile de la Varşovia, pentru că agenda politică internaţională cu certitudine va comporta în continuare o multitudine de crize în diverse spaţii geografice, geostrategice. Ca atare, este nevoie ca focusul acesta, ce a permis conturarea unei prezenţe aliate avansate pe flancul estic, să fie menţinut.

În al doilea rând, m-aş referi pe scurt la ideea de mandat, mandatul delegaţiei române conduse de preşedinte la Varşovia. Foarte pe scurt, în ce a constat acest mandat? În ideea de a obţine pentru România un plus optim, dacă pot spune aşa, un plus optim de securitate aliată pentru România şi pentru regiunea relevantă geostrategic pentru ea, în raport cu ameninţările din mediul nostru de securitate. În mod direct este România vizată de deciziile Summit-ului printr-un aranjament de securitate aliată, care comportă, după cum ştiţi, o constituire a unei brigăzi multinaţionale cu România ca naţiune cadru, aprobarea unui program de instruire intensificată, conceput de asemenea de România, este acronimizat CJET, este varianta sau expresia din zona sudică a flancului estic, a TACET, programul similar de instruire întrunită care a fost dezvoltat pentru zona baltică, plus cele două componente, maritimă şi aeriană ale unei prezenţe aliate întărite la Marea Neagră. A existat tentaţia unor comparaţii între aranjamentele de securitate pentru zona baltică şi cele care au fost stabilite pentru sudul flancului estic, pentru zona Mării Negre, de interes pentru noi. Nu cred şi o spun fără ezitare, că aceste comparaţii sunt potrivite sau sunt fezabile, de ce pentru că fiecare aranjament de securitate a fost gândit în raport de un scenariu, de un tablou de securitate şi de un scenariu de răspuns care este diferit în zona baltică, faţă de zona Mării Negre. Acestea nu sunt evaluări subiective, sunt evaluări obiective ale autorităţilor militare aliate, ca atare fiecare a obţinut ce avea nevoie din punctul de vedere al securităţii proprii, al securităţii zonale, nici mai mult, nici mai puţin.

În al doilea rând, aş dori să subliniez în planul acesta al raportării la dispozitivul de securitate din cele două puncte ale flancului estic, aş mai dori să subliniez faptul că acestea sunt pentru moment cadre de securitate care urmează a fi precizate, concretizate de-a lungul perioadei ce vine, pe măsura concretizării contribuţiilor voluntare ale naţiunilor aliate în ambele dispozitive, iar acest proces va însemna că operaţionalizarea deplină a aranjamentelor respective trebuie să o situăm la nivelul anului 2017, în ambele cazuri, încă o dată.

Cu privire la implementare în etapa post-summit, eu aş distinge între trei planuri de acţiune necesară pentru România. Este un plan de implementare care se derulează la nivelul NATO, un al doilea plan, care înseamnă negocierile şi dialogul cu aliaţii noştri care sunt capabili şi disponibili să participe la aranjamentul de securitate ce va fi implementat, operaţionalizat pe teritoriul României şi un al treilea plan, care înseamnă implementarea internă naţională. Sigur, pentru noi, toate aceste trei paliere de implementare au intrat în lucru din prima zi de după Summit-ul de la Varşovia, pentru că am fost conştienţi de la început că valoarea reală a deciziilor de la Varşovia va fi dată cu adevărat de maniera concretă în care ele vor fi transpuse în practică. Primul plan, planul NATO - încă o dată, trebuie să înţelegem, să fim conştienţi că între momentul deciziilor strategice de la Varşovia şi operaţionalizarea deplină a formulelor de securitate aliată consolidată, mai sunt câteva etape de parcurs. Ca să dau un exemplu, conform documentelor Summit-ului de la Varşovia, atât componentele maritimă şi aeriană de la Marea Neagră, cât şi dezvoltarea unui comandament multinaţional de divizie aprobat Poloniei vor face obiectul unor recomandări ale autorităţilor militare ale NATO pornind de la ideile naţiunilor care le-au generat, în cazul nostru, de la ideile riveranilor la Marea Neagră, dacă avem în vedere componenta maritimă. Aceste recomandări intră într-un calendar foarte, foarte strâns de elaborare, ele trebuie finalizate la nivelul... spre finalul lunii septembrie, în aşa fel încât să permită decizii suplimentare ale Ministerialei Apărării din luna octombrie. Nu este deloc exclus ca anumite aspecte să fie rulate şi în 2017, la Ministeriala Apărării din luna februarie şi să intereseze, posibil, şi mini-summitul din luna mai de la Bruxelles. În al doilea plan, cum spuneam, sunt discuţiile, negocierile cu aliaţii care doresc şi pot să participe la dispozitivul pe care îl constituim în România. Referindu-mă doar la Brigada multinaţională, aşa cum a arătat şi preşedintele României, sunt semnale clare de interes din partea a cel puţin şase aliaţi. Spun cel puţin şase aliaţi, pentru că sunt unii cu care avem antamate discuţii, dar au, să zicem, scadenţe electorale în perspectiva imediat următoare şi rămâne de confirmat aceste discuţii începute, dar sunt şase aliaţi, dintre care doi îi cunoaşteţi sub aspectul contribuţiilor anunţate, respectiv Polonia, cu care, practic, facem un schimb de companii; noi participăm la grupul de luptă de acolo, ei participă cu o companie pentru brigada noastră multinaţională, cei până la 400 de militari promişi de Bulgaria, şi, cum spuneam, patru alţi aliaţi despre care vă pot spune că discuţiile sunt foarte serioase şi i-am reţinut pentru că aceştia au exprimat un interes clar şi o disponibilitate de principiu de a se alătura construcţiei noastre de brigadă multinaţională. Tot în acest plan al discuţiilor cu aliaţii este de evidenţiat cu titlu cu totul aparte maniera cu care se va contura contribuţia SUA, pentru că rămân de precizat modalităţile în care elemente din brigada mecanizată suplimentară pe care o dislocă SUA în Europa începând cu 2017, elemente din această brigadă vor participa la activităţi în cadrul prezenţei aliate avansate, de-a lungul întregului flanc estic, cum a declarat, de altfel, foarte limpede preşedintele Obama nu cu mult timp în urmă. Eu aş adăuga aici că România este foarte bine poziţionată pentru a lucra cu o asemenea contribuţie suplimentară din partea SUA şi a vedea întărită astfel credibilitatea aranjamentului de securitate din România, pentru că avem prezenţă militară americană permanentă, avem prezenţă militară americană rotaţională la Mihail Kogălniceanu, deci un foarte bun exerciţiu de interoperabilitate cu ei şi după cum am văzut chiar ieri, la exerciţiul major Saver Guardian 2016, din poligonul de la Cincu, o chimie interpersonală foarte avansată. Planul de implementare internă, cel de-al treilea, a început prin decizia luată la şedinţă CSAT din 26 iulie, de a constitui un grup de lucru interinstituţional, menit să susţină prezenţa aliată avansată în România. Acest grup va fi coordonat de Administraţia prezidenţială, va avea în compunere reprezentanţi ai premierului, reprezentanţii Ministerului de Externe, Ministerului Apărării, ai altor ministere şi instituţii cu responsabilităţi. La nivel de lucru, periodicitatea întâlnirilor va fi lunară, la nivel de decizie, vor fi reuniuni la fiecare două luni, cu raportare trimestrială la nivelul CSAT. La nivelul MApN am identificat ca posibile sarcini asupra cărora să se aplece acest grup de lucru interinstituţional un număr de nu mai puţin de 55, sunt în implementarea deciziilor Summit-ului de la Varşovia care ne privesc. Nu toate aceste sarcini sunt strict militare sau nici măcar strict politico-militare. Este vorba şi de o serie de teme de elaborare normativă, de o serie de implicaţii financiare care trebuie prinse bugetar, de chestiuni de dezvoltare de infrastructură, în aşa fel încât noi să fim mai pregătiţi pentru a pune la dispoziţie infrastructură corespunzătoare şi pentru a putea dezvolta acel pachet de sprijin al naţiunii gazdă pentru efectivele şi tehnica aliată ce va veni suplimentar în România, în cadrul acestui aranjament de securitate. Grupul interinstituţional va opera, va elabora şi va implementa, monitoriza şi implementa un plan naţional de implementare a deciziilor Sumit-ului de la Varşovia şi sigur că toate aceste lucruri stau, în cele din urmă, sub semnul materializării, concretizării, consensului politic naţional care există în direcţia alocării începând cu 2017 a 2% din PIB pentru apărare. E practic măsura ultimă a credibilităţii noastre în ce priveşte întărirea capacităţii de apărare a ţării, în ce priveşte angajamentele internaţionale. La nivelul MApN avem un grup de lucru interdepartamental care s-a apucat deja de treabă şi a definit sarcini, responsabilităţi şi termene care merg până în trimestrul III 2017, deci ştim ce avem de făcut, ce trebuie făcut până atunci. Pe de altă parte, am înaintat deja la NATO şi unora dintre aliaţii pe care îi menţionam concretizări ale conceptelor pe fiecare dintre cele patru componente pe care le aminteam, ale aranjamentului de securitate. Lucrăm atât la Bruxelles, cât şi în capitalele aliate pentru a prezenta aceste idei ale noastre. Unul din puncte l-aş face legat de importanţa în continuare a comunicării. Evaluarea noastră este că în ansamblu societatea românească a adjudecat şi a evaluat corect şi obiectiv rezultatele pe care le-a obţinut România la Summit-ul de la Varşovia şi cred că acest lucru este foarte important pentru că este firesc şi important ca opinia publică să aibă încredere în autorităţi în ceea ce priveşte maniera în care ele se achită de sarcina de a întări securitatea ţării într-un mediu de securitate volatil, fluid, cum spunea şi domnul ministru Comănescu, şi nu să apară situaţii în care opiniei publice îi sunt induse ceea ce aş numi apriorisme negative. Deci, vom continua să comunicăm cu reprezentanţii partidelor politice, cu formatorii de opinie, cu experţii independenţi, cu societatea civilă. Aşa cum am făcut-o şi înainte de summit, o vom face şi în această fază, nu mai puţin importantă, de implementare. Mă opresc aici, vă mulţumesc.


Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe:

Dacă-mi permiteţi, doar o singură remarcă aş vrea să mai fac legat de ceea ce a spus deja domnul ministru Motoc. Aş vrea să subliniez că măsura în care am fost capabili să ne atingem obiectivele, acest lucru se datorează unei excelente munci în echipă. Şi aici nu e vorba doar de cele două ministere pe care noi doi le reprezentăm aici, ci este vorba de o implicare mult mai cuprinzătoare. Acesta este, dacă vreţi, şi faptul că s-a decis constituirea unui grup interinstituţional pentru follow-up, este expresia acestei munci în echipă. Acesta este un lucru pe care am vrut să îl subliniez. În al doilea rând, aş mai vrea să spun ceva. Domnul ministru Motoc s-a referit la tentaţia de a face anumite comparaţii cu privire la ce s-a oferit unei componente a flancului estic comparativ cu altă componentă. Eu cred că din această perspectivă este foarte important să reţinem din comunicatul final al Summit-ului. Şi acolo, după ştiinţa mea, este pentru prima dată când Marea Baltică, nordul Atlanticului şi Marea Neagră sunt tratate "a pied égal", zone de importanţă strategică pentru securitatea întregii Alianţe. Acest lucru cred că este bine să-l avem în vedere pentru că toate măsurile specifice care au fost convenite se circumscriu acestei, să spunem aşa, calificări a importanţei care se acordă acestor zone sau regiuni ale Alianţei Nord-Atlantice. Şi nu în ultimul rând, apropo de grupul interinstituţional, pot să vă spun deja, aşa cum s-a spus aici, el deja este operaţional şi ca să fim cât mai deschişi faţă de dvs., deja Ministerul de Externe, cel care va răspunde sau este participant, reprezentant la nivel de secretar de stat în acest grup interinstituţional este secretarul de stat pentru afaceri strategice, este vorba de domnul Dan Neculaescu. Acestea au fost lucrurile pe care am vrut să vi le aduc în atenţie. Mulţumesc.

 

Centrul de presă