Interviuri

Interviul ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu, acordat pentru Agerpres

Vorbitor: 
Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
09.06.2016
Autor: 
AGERPRES

România are capacitatea de a deveni un actor și mai puternic în zona în care se află, atât ca membru al Alianței Nord-Atlantice, cât și ca membru al Uniunii Europene, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, într-un interviu acordat Agerpres.

Șeful diplomației române vorbește, printre altele, despre relațiile cu Rusia, cu Statele Unite, dar și despre importanța Parteneriatului Estic.

 

AGERPRES: În contextul problemelor cu care se confruntă UE din cauza migrației și a terorismului venite din vecinătatea sudică, Parteneriatul Estic a căzut pe un plan secund în topul priorităților Bruxelles-ului și statelor occidentale. Care sunt argumentele României astfel încât să menținem viu interesul Vestului pentru acest instrument? 

 

Lazăr Comănescu: Remarca privind apariția unor provocări și din alte direcții geografice — ați menționat dumneavoastră vecinătatea sudică — a putut genera, parțial cred că și justificat, o anumită diminuare a atenției sau importanței care se acordă dimensiunii estice a vecinătății UE, a Alianței Nord-Atlantice și politicii de vecinătate europene (...), cel puțin parțial, remarca dumneavoastră e justificată. Pe de altă parte, poate că tocmai de aceea (...), pentru că într-adevăr e o componentă esențială în privința intereselor noastre de politică externă, țări ca România și nu numai, din această parte a UE și NATO, au atras și atrag în continuare atenția și întreprind demersuri pentru a se continua acordarea unei atenții și importanțe vecinătății noastre estice.

De ce? Pentru că, dincolo de nevoia de a avea în vecinătatea noastră directă o zonă cât mai sigură și stabilă, este vorba și de faptul că o Uniune Europeană mai puternică se poate afirma în condițiile în care, în primul rând, în vecinătatea ei, fie că e sudică, nordică sau estică, este stabilitate.

Revenind la vecinătatea estică, atenția trebuie menținută și sporită, mai ales dacă avem în vedere că atunci când vorbim despre riscuri de stabilitate, de securitate, despre factori de instabilitate, vedem că provocările continuă să vină din această zonă a lumii. Noi, în discuțiile, în demersurile pe care le facem în diversele formate la care participăm, în dialogul în interiorul UE, la nivel bilateral, de asemenea, atragem atenția că e nevoie de o abordare echilibrată. Nu negăm că există provocări la adresa stabilității și securității în sud — e suficient să ne referim la criza din Siria, migrație și așa mai departe — dar e, în egală măsură, important ca acordându-se atenția cuvenită eforturilor de gestionare a provocărilor din sud, să nu se lase cumva impresia că undeva factorii care au generat și generează instabilitate și insecuritate în spațiul estic pot să continue să acționeze ca factori de instabilitate în vecinătatea estică.

Dacă ne gândim la locurile unde constatăm că există ba conflicte înghețate, ba noi dezvoltări care afectează securitatea și instabilitatea — Ucraina, Crimeea — atunci vom vedea că nevoia de asigurare a stabilității, de consolidare a acesteia și a securității în vecinătatea noastră estică este esențială nu doar în interesul României, dar în interesul ansamblului structurilor din care facem parte.

Din această perspectivă, o însemnătate cu totul și cu totul deosebită o are apropiatul summit NATO de la Varșovia. E important de menționat și că spre sfârșitul acestei luni urmează să fie finalizată și o nouă strategie globală de politică externă și securitate a Uniunii Europene.

 

AGERPRES: Tot în contextul acestei discuții, aș vrea să ne concentrăm un pic atenția pe Republica Moldova. După o perioadă relativ lungă de instabilitate politică despre care multe voci au spus că afectează procesul de reformă din această țară, a fost instalat un guvern. De atunci a trecut aproape jumătate de an. Apreciați că activitatea noului guvern a fost în direcția implementării acestor reforme de care are Republica Moldova nevoie pentru a merge mai departe pe drumul european? Până la urmă, România are nevoie de argumente pentru a pleda cauza Chișinăului la Bruxelles? 


Lazăr Comănescu: România este și va continua să fie cel mai activ susținător al demersului vizând apropierea cât mai puternică, sperăm noi până la integrare deplină, a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Implicit, am fost și suntem susținătorii în plan concret ai creării cadrului care să permită această apropiere. Am fost activi în tot ce au însemnat negocierile pentru Acordul de Asociere și Acordul de Comerț Liber aprofundat între România și Republica Moldova. Am fost inițiatorii Grupului de Prieteni ai Republicii Moldova — suntem copreședinți ai acestui grup împreună cu Franța. De altfel, într-un viitor nu foarte îndepărtat, va avea loc și o vizită a ministrului francez pentru afaceri europene și a subsemnatului, tocmai pentru a arăta importanța pe care o acordăm apropierii Republicii Moldova de UE.

Dincolo de ceea ce am făcut și facem la nivel european, e foarte important ce am făcut și facem în raporturile bilaterale cu Republica Moldova. N-aș vrea să intru în detalii, știți foarte bine asistența pe care am acordat-o, fie că vorbim de conectarea Republicii Moldova la fluxurile energetice din acest spațiu, fie că vorbim despre dezvoltarea infrastructurii, de exemplu în domeniul rețelei școlilor și grădinițelor din această țară. S-a aprobat în Parlament un credit de 150 milioane de euro în trei tranșe și așa mai departe.

Am fost deosebit de preocupați și noi, dar și la nivelul UE, că procesul care făcuse din Republica Moldova la un moment dat port-drapelul statelor partenere care acționează pentru realizarea de reforme și apropierea de UE, anul trecut, a încetinit. Ceea ce e încurajator e că, odată cu venirea la Chișinău a actualului guvern, în ciuda multor reticențe, semne de întrebare, putem spune că autoritățile actuale dau dovadă de o bună înțelegere a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova, dar și de înțelegere a cerinței de a se acționa cu mult mai puternică determinare pentru prezervarea acestui parcurs european și consolidarea sa. De altfel, modalitățile de asigurare a continuării reformelor, nevoia de reformă fac obiectul unui dialog intens pe care noi îl avem cu partenerii noștri de la Chișinău.

Evaluările noastre sunt că s-au făcut progrese semnificative. În continuare însă este nevoie de eforturi deosebite și cred că prietenii noștri de la Chișinău au înțeles acest lucru. În acest fel se vor putea întruni și premisele pentru ca noi să putem începe să debursăm acest credit, într-o primă tranșă de 60 milioane euro. Suntem într-un dialog intens, pe de-o parte cu partenerii noștri moldoveni, dar în același timp într-un dialog intens cu Comisia Europeană, cu FMI, tocmai pentru a putea concentra și concerta aceste demersuri care să determine realizarea în continuare de reforme în Republica Moldova. E vorba de sistemul bancar, de consolidarea statului de drept, de reforma justiției, lupta împotriva corupției și așa mai departe.

 

AGERPRES: Criza migranților continuă să țină capul de afiș în preocupările Uniunii Europene. Ne putem aștepta la sincope în Acordul UE-Turcia? Ankara s-a plâns recent că Uniunea nu-și respectă partea de înțelegere și tergiversează acordarea vizelor pentru cetățenii turci. 


Lazăr Comănescu: Este un acord care a însemnat o evoluție importantă în eforturile de ansamblu ale Uniunii Europene de gestionare a acestei probleme de mari dimensiuni care este migrația. Eu sper că de ambele părți angajamentele asumate prin acest acord vor putea fi îndeplinite, astfel încât el să însemne cu adevărat o contribuție importantă la eforturile de rezolvare a problemei migrației. Eu sunt optimist că aceste angajamente au fost nu doar asumate, ci vor fi și puse în operă în intervalul de timp convenit.

Dincolo de acest lucru, încheierea acordului este o reflectare a conștientizării unui lucru foarte important pe care România l-a subliniat de la începutul dezbaterilor legate de migrație, și anume o cooperare mult mai strânsă cu țările din vecinătatea imediată a zonelor de unde generează refugiați. Relația cu Turcia, precum și cooperarea care s-a dezvoltat cu țări precum Iordania sau Libanul, vin în întâmpinarea cerinței care răspunde cu adevărat nevoii unei mai eficiente abordări a problematicii migrației. Dincolo de asta, este extrem de important, în cazul refugiaților din Siria, să se depună eforturi pentru găsirea unei soluții politice la conflictul de acolo pentru combaterea Daesh și pe un plan mai larg, când vorbim de migrație trebuie atacate rădăcinile, cauzele de fond ale fenomenului.

Uniunea Europeană a fost și este, de departe, cel mai important furnizor de asistență oficială pentru dezvoltare. Zeci, sute de miliarde de euro s-au direcționat înspre zonele de unde avem de-a face cu migrația. Această asistență pentru dezvoltare, logic ar fi fost să contribuie la dezvoltarea în zonele respective a unei economii care să-i facă (să rămână acolo — n.r.) pe locuitorii din respectivele țări, mă refer în mod deosebit la zona sud-sahariană, dar nu numai, dar asta nu s-a întâmplat. Ceea ce înseamnă că, în ciuda acestor uriașe sume, fenomenul migraționist continuă și e o migrație din rațiuni economice. Asta înseamnă că e nevoie de regândirea întregului eșafodaj, a întregii arhitecturi prin care se furnizează asistența pentru dezvoltare. Ea trebuie să fie mult mai bine țintită și cu condiții foarte clare și de ea trebuie să beneficieze cei care au cu adevărat nevoie și nu trimisă așa, în orb, fondurile date unor guverne care se dovedesc a fi corupte și niciodată asistența respectivă să nu ajungă la cei care cu adevărat au nevoie de ea. 

 

AGERPRES: Dar cu toate fondurile de care ați menționat, cu toate investițiile pe care le-a făcut UE în această problemă, se pare că nu a reușit să gestioneze în mod corect criza migranților, cel puțin nu la fel de eficient ca Turcia. Ce-i lipsește Uniunii Europene să poată gestiona corect criza și ce are Turcia în plus? 


Lazăr Comănescu: În primul rând, e nevoie de o înțelegere a naturii acestui fenomen, a cauzelor care îl generează. Acesta este punctul unu. Punctul doi: este nevoie de o abordare la nivel de Uniune Europeană, dar care să se bazeze pe acceptul tuturor statelor membre. Trei: este, pe de altă parte, nevoie, pornindu-se de la cauzele de fond ale acestui fenomen, să se ia decizii cu adevărat cu bătaie lungă. Pentru că ce s-a întâmplat în fond de un an și jumătate și mai bine? Discuțiile în interiorul UE, din păcate, s-au axat mai ales pe chestiunea cantitativă, aritmetică, cum să se distribuie un număr de migranți. Asta e o abordare cantitativă, limitativă și pe termen scurt, în loc să ne concentrăm înspre identificarea cauzelor de fond și eliminarea acestora.

Apoi, prea mult s-au manifestat aici abordările individualiste care au dus la situații aș spune eu paradoxale din perspectiva proiectului european. Să se ajungă să se construiască garduri la frontierele dintre state membre al UE este o contradicție în termeni. Pe de altă parte, vorbim de cât de important a fost crearea acestui spațiu Schengen și acum se recurge la măsuri care să limiteze beneficiile pe care un asemenea cadru le-a creat. E foarte încurajator faptul că în ultimul timp și cu aportul unor țări ca România, atenția se concentrează mult mai mult înspre această abordare comprehensivă, cuprinzătoare. Mă refer la conștientizarea faptului că ceea ce este esențial cu privire la frontiere este să ne preocupe să consolidăm securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene și nu să limităm mișcarea cetățenilor europeni în spațiul UE prin măsuri individuale care, de fapt, nu fac altceva decât să genereze alte probleme.

 

AGERPRES: Analistul american Robert Kaplan spunea că pentru România o Rusie slabă reprezintă un pericol mai mare decât o Rusie puternică. Cum este Rusia acum, puternică sau slabă, și în ce măsură reprezintă ea un pericol pentru România? 


Lazăr Comănescu: Atunci când vorbim despre relațiile cu o țară precum Rusia, fie că vorbim de relații bilaterale sau ca relații dintre UE și Federația Rusă, între NATO și Federația Rusă, când vorbim despre relațiile cu Rusia în context euro-atlantic și global, evident că nu putem să nu ținem cont de faptul că acest stat e un actor important atât în plan regional, cât și la nivel global și, din perspectiva noastră, un actor extrem de important aflat în vecinătatea noastră autentică. De aceea, a găsi modalități prin care să se asigure nu doar continuarea, ci chiar dezvoltarea dialogului cu Rusia, este foarte importantă. Pentru acest lucru însă trebuie întrunite niște premise, aș spune eu, minimale, dar esențiale. Aici este vorba de asumarea convingătoare de către fiecare dintre partenerii aflați în dialog a respectării unor reguli, principii ale dreptului internațional. Ori, din acest punct de vedere, din păcate, am asistat la situația în care dreptul internațional, principiile sale, cum ar fi de exemplu inviolabilitatea frontierelor... Din păcate, asistăm la acțiuni care contravin acestor principii tocmai din partea Federației Ruse.

De aceea, insistând asupra faptului că este nevoie de dialog, acest dialog presupune revenirea, de către toți, deci și de către Federația Rusă, la respectul față de regulile internaționale în domeniu. Ori, atâta timp cât acest lucru nu se realizează — noi sperăm să se întâmple totuși — sigur că un dialog cu Rusia sau o revigorare a acestuia nu se poate realiza în sistem "business as usual". Nu se poate atâta timp cât regulile respective sunt desconsiderate.

 

AGERPRES: Cum discuți cu un interlocutor care nu respectă regulile?


Lazăr Comănescu: Dacă ne uităm în istorie, dialog a existat între adversarii puternici pentru că până la urmă rațiunea trebuie să prevaleze. Tocmai păstrarea unor asemenea canale de dialog, ele își au menirea în a face efortul de a determina interlocutorii ruși asupra nevoii revenirii la normalitate, care înseamnă punerea la baza întregului demers a respectării principiilor de drept internațional. Ori, încă nu suntem acolo. Există acordul de la Minsk a cărui punere în operă este condiția de bază pentru a se ridica sancțiunile impuse de UE și nu numai Federației Ruse. Aceste acorduri încă nu sunt puse în aplicare, dimpotrivă. Evident, faptul că Rusia se aliniază și participă la eforturile de găsire a unei soluții politice la criza din Siria sau în alte instanțe e important, e salutar, dar e foarte important ca acest lucru să nu fie perceput ca un fel de permis liber pentru a se continua starea de instabilitate, de insecuritate, de a se perpetua conflicte înghețate, lucru la care asistăm din partea Federației Ruse. 

 

AGERPRES: Am primit recent la redacție un comunicat de presă de la Ministerul Afacerilor Externe cu un conținut a cărui semnificație mărturisesc că nu am reușit să o descifrez: după 10 ani s-a reîntrunit comisia mixtă româno-rusă care, printre altele, se ocupă și de problema tezaurului. În această perioadă de răcire a relațiilor româno-ruse apare această informație. Cum să o citim? 


Lazăr Comănescu: Federația Rusă e un actor important și ne place sau nu ne place, în asigurarea stabilități și securității în vecinătatea noastră, în spațiul lărgit al Mării Negre, în acest efort nu se poate ignora existența factorului rus. Pentru asta e evident că, menținându-ne pe o poziție fermă în privința nevoii respectării principiilor de drept internațional și regulilor din relațiile internaționale, e firesc să căutăm modalități prin care lucruri concrete care se pot rezolva, să poată să fie rezolvate. De aceea există și alte cadre. Uitați, este Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră, OSCE-ul sau în plan bilateral existența unei comisii de istorici pentru cercetarea și eventual găsirea unor răspunsuri la problematica aceasta a tezaurului. Ele nu trebuie înghețate, potențialul lor trebuie utilizat. Este foarte bine că după 10 ani de inactivitate această comisie s-a putut reuni. Mai mult, s-a convenit ca ea să se reunească din nou în 2017. Existența unor probleme în raporturile dintre state nu înseamnă să stăm așteptând, eventual, ca acele probleme să se rezolve de la sine. Trebuie să fim activi în a identifica și genera soluții pentru respectivele probleme. Lucrurile trebuie privite din această perspectivă.

 

AGERPRES: Abordând puțin și fondul acestei probleme, știți foarte bine, problema tezaurului este una delicată în relațiile româno-ruse. Există niște auspicii bune sub care continuă aceste discuții, sunt șanse să obținem ceva? 


Lazăr Comănescu: De multe ori, când au loc reuniuni internaționale sau bilaterale se pune întrebarea: "De ce vă reuniți, că n-a rezultat nimic?". Experiența arată că de multe ori chiar dacă nu obții nimic la un moment dat, faptul în sine de a te reuni, este el însuși un lucru pozitiv. Deci și problema la care dumneavoastră v-ați referit trebuie privită prin această prismă. Faptul că s-a degajat această disponibilitate de dialog are el însuși o semnificație, să spunem așa, încurajatoare.

 

AGERPRES: Ați fost de curând în SUA, împreună cu premierul Dacian Cioloș. Care sunt perspectivele de dezvoltare a parteneriatului strategic cu SUA, dincolo de zona de apărare? M-ar interesa în special domeniul economic. 


Lazăr Comănescu: Putem califica fără ezitare relația româno-americană ca fiind excelentă. Sigur, în mod deosebit în plan securitar al cooperării în domeniul apărării, în plan militar, dar parteneriatul strategic are și alte dimensiuni — cea economică, dimensiunea culturală, dialogul politic. În ultimul timp s-au înregistrat dezvoltări importante și din această perspectivă. Anul trecut, în septembrie, președintele Klaus Iohannis a fost la Washington, s-a întâlnit cu vicepreședintele Biden, cu alți oficiali americani. Președintele a participat la summit-ul nuclear de la sfârșitul lunii martie. Prim-ministru Cioloș a fost, de asemenea, în vizită la Washington. Am avut onoarea să fac parte din delegațiile care i-au însoțit pe cei doi înalți demnitari. Cu aceste ocazii s-a discutat nu doar despre parteneriatul în domeniul acesta securitar și în contextul apropierii summit-ului de la Varșovia, ci și — foarte important — s-a insistat, și eu cred că există o foarte clară înțelegere de ambele părți, asupra nevoii și oportunităților de dezvoltare puternică și a celorlalte componente ale parteneriatului, în mod deosebit economic, dar și educațional.

Referindu-se la zona economică, la Washington premierul Cioloș a avut întâlniri cu secretarul pentru comerț, ministrul agriculturii american, ministrul energiei. În domeniul energiei s-a constatat de ambele părți existența unor premise de consolidare substanțială a cooperării noastre în domeniu. De altfel, dacă nu mă înșel, în vara aceasta o delegație importantă de experți americani în domeniul energiei ar urma să vină, pentru consultări, la București.

De asemenea, vorbeam mai devreme despre asistența oficială pentru dezvoltare. Exact cu ocazia acestei vizite a premierului Cioloș, subsemnatul și cu vicepreședintele USAID am semnat un protocol de cooperare legat de cooperarea în domeniul asistenței oficiale pentru dezvoltare. Noi, după aderarea la UE, din stat beneficiar am devenit stat donator în materie de asistență pentru dezvoltare. Este foarte important să folosim acest instrument pentru consolidarea raporturilor noastre cu țările care beneficiază de asistență în acest domeniu și o cooperare cu SUA în acest areal — SUA având o experiență deosebit de bogată — e de natură să eficientizeze activitatea noastră de asistență pentru dezvoltare, care la rândul ei e un factor generator de mai puternice relații economice între România și țările beneficiare. V-am dat doar câteva exemple, vom putea să vorbim despre educație, burse Fulbright și așa mai departe.

 

AGERPRES: Aveți mai mult de șase luni de mandat. Care au fost prioritățile pe care le-ați urmărit în această perioadă și ce dificultăți ați întâmpinat în mandatul dumneavoastră? 


Lazăr Comănescu: Înainte de a încerca să răspund la această întrebare, dați-mi voie la o remarcă finală legată de demersul nostru de politică externă care ține de întrebarea dumneavoastră legată de vecinătatea estică. Am spus că nu e deloc dificil să ne putem da seama de unde vin provocările la adresa stabilității și securității. Din această perspectivă, noi am insistat și continuăm să insistăm, fie că vorbim de Uniunea Europeană și de Alianța Nord-Atlantică în mod deosebit, asupra nevoii unei abordări echilibrate din perspectivă securitară a întregului flanc estic al NATO. Acesta este unul dintre obiectivele esențiale pe care noi le urmărim din perspectiva summit-ului de la Varșovia și sunt încrezător că deciziile care se vor lua la Varșovia vor reflecta conștientizarea acestei necesități de abordare echilibrată care să se concretizeze într-o prezență înaintată, robustă a Alianței în acest spațiu, o prezență care — apropo de scutul de la Deveselu — are finalitate defensivă.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, când actualul guvern și-a intrat în atribuții, la nivel de politică externă, ceea ce este prevalent și nu e doar de azi de ieri, ci e un fir roșu al întregului nostru demers de politică externă post 1989, accentuat pe măsură ce anii au trecut, a fost continuitatea. În materie de politică externă, obiectivele rămân aceleași, respectiv pentru noi e extrem de important faptul că am reușit, suntem membri ai NATO și UE, avem parteneriat strategic cu SUA. Ceea ce este foarte important — și actualul guvern acționează în această direcție — este să consolidăm, dacă vreți, să facem ca România să fie mai asertivă, mai vizibilă, mai activă în interiorul structurilor în care ne aflăm. Evident că din această perspectivă afirmarea noastră în primul rând în planul regional, în zona în care ne aflăm, în raport cu vecinătatea noastră, este un lucru foarte important și facem acest lucru, după cum puteți vedea. M-am referit la Republica Moldova, dar mai pot adăuga eforturile noastre de consolidare a relațiilor cu statele vecine direct. Iată, în cursul lunii trecute a fost în România, în vizită oficială, președintele Ucrainei. După aceea eu m-am întâlnit cu omologul meu ucrainean și am deschis un nou consulat al României în Ucraina, dincolo de Tisa, la Solotvino. Săptămâna trecută am fost cu premierul în Bulgaria. Președintele României va efectua o vizită oficială în Bulgaria la mijlocul acestei luni.

Acestea sunt aspecte care se află în centrul atenției Ministerului Afacerilor Externe în efortul nostru de a face ca România să fie o voce care să conteze tot mai mult în interiorul structurilor în care ne aflăm. Vreau să vă spun că, de exemplu, în privința gestionării la nivelul UE și NATO a relațiilor cu Republica Moldova, România este în momentul de față un actor esențial ale cărei opinii, sugestii sunt reținute cu maximă atenție. Suntem într-un dialog foarte strâns pe această temă, lucrul e valabil și pentru alte domenii.

 

AGERPRES: Are România atuurile să devină o putere regională?

 
Lazăr Comănescu: Eu n-aș vorbi în termeni de putere. Nu știu de ce, dar când vorbim de puteri și mai ales dacă privim în trecut poate că avem anumite...nu rețineri, dar în orice caz... Lucrul despre care mi se pare cel mai potrivit să vorbim este dacă România are capacitatea să fie un și mai puternic actor în zona în care se află și în interiorul Uniunii Europene și în interiorul NATO. Vreau să vă asigur că România are aceste capacități și zic eu că ele încep să se vadă, se văd tot mai bine. Acesta este și unul din obiectivele noastre ca Minister de Externe, tocmai ca să putem contribui la această asertivitate sporită. Din acest motiv, un obiectiv, ca să zic așa, al casei, este tocmai de consolidare a acestei capacități a Ministerului de Externe. Încerc să construiesc pe ceea ce predecesorii mei au făcut. Am luat deja o serie de măsuri și vor continua și altele, tocmai pentru a consolida această capabilitate. E vorba de a ne asigura că MAE dispune de resurse umane pe măsura provocărilor cărora trebuie să le facă față.

Aici, trebuie să admit, este nevoie de o revigorare. Acesta e motivul pentru care am organizat — chiar acum este finalizată etapa finală — un concurs de angajare de tineri. Peste 40 de locuri sunt în acest concurs, el este aproape finalizat, se va încheia, cred, la sfârșitul săptămânii acesteia. Vom organiza un nou concurs de aceeași natură undeva în toamnă. Între timp, și un concurs pentru angajări în plan administrativ, financiar. De asemenea, în același context am satisfacția că atât președintele cât și premierul au fost de acord cu ideea noastră de a regândi un pic și modul de gestionare a acestei relații binomiale între diplomații care se află în minister și cei aflați la post. Este nevoie de o alternanță adecvată care să permită continuitate, dar, în același timp, și potențarea activității. Am introdus regula ca un diplomat la post să stea — cam cum fac și în alte țări — patru ani, cu foarte mici excepții poate ceva mai mult, dar nu mai mult de cinci ani. Veți putea constata că un prim pas foarte important în această privință l-am făcut prin propunerile de ambasadori care au fost acceptate de președinte, avizate de premier. În momentul de față sunt deja la Parlament. Cu totul, anul acesta vom rechema, respectiv vom trimite la post peste 40 de noi ambasadori. Lucrul cel mai important pe care vreau să-l subliniez aici este acela de a asigura că noii ambasadori sunt oameni foarte bine pregătiți. 

Veți fi putut constata că sunt cvasitotalitatea lor diplomați de carieră. Trei sau patru sunt personalități din afara ministerului, dar sunt oameni care prin experiența lor au dovedit că sunt capabili să performeze ca șefi de misiune. Din acest total de peste 40 de oameni numiți în acest an, 14 sunt oameni în jurul vârstei de 40 ani și sub. Am vrut să menționez acest lucru pentru că ține de dovedirea faptului că în MAE există resurse umane tinere, care pot să performeze deja la nivelul cel mai înalt în ceea ce privește ranking-ul diplomatic. Coroborat și cu concursul despre care vorbeam, toate acestea converg înspre ceea ce spuneam, nevoia de a oferi cu adevărat o perspectivă de carieră personalului care lucrează în MAE.

O altă direcție importantă în care am acționat și acționăm este consolidarea, sperăm noi cât mai vizibilă, a dimensiunii economice a diplomației românești. Lucrăm acum, împreună cu vicepremierul Borc și cu președintele Camerei de Comerț, în a stabili o altă paradigmă în care România să-și folosească atuurile în materie economică și să-și modernizeze diplomația economică. Acest lucru înseamnă o regândire a modului în care se asigură reprezentarea economică a României, respectiv consilierii care se vor ocupa de probleme economice, o implicare mult mai puternică a factorilor politici în promovarea relațiilor economice. Este important ca de fiecare dată când un demnitar, un politician român, un membru al Guvernului României sau un înalt oficial merge într-o vizită în exterior, să aibă în vedere dimensiunea economică. Toți fac așa și cred că și noi va trebui să devenim mult mai pragmatici și mai eficienți în această privință, pentru că este absolută nevoie. Diplomația trebuie să-și aducă o contribuție mult mai puternică la promovarea intereselor noastre economice.

 

*Interviul este disponibil şi în format video AICI.

Centrul de presă