Interviuri

Participarea ministrului Lazăr Comănescu la emisiunea "Paşaport diplomatic"

Vorbitor: 
Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
09.04.2016
Autor: 
DIGI24

Realizator, Cristina Cileacu: De regulă, invitaţii "Paşaportului diplomatic" sunt diplomaţii străini care lucrează la Bucureşti, iar mulţi dintre ei ne spun atât 'on the record', cât şi 'off the record', că România nu este suficient de cunoscută în ţările pe care le reprezintă ei la Bucureşti. Unde e greşeala? Ce o să schimbaţi? Ce nu merge acum bine şi ce o să faceţi în continuare?

Lazăr Comănescu: În primul rând, cei care sunt trimişi să reprezinte România, într-o zonă sau alta, trebuie să cunoască foarte bine atuurile economice ale României - primul punct. În al doilea rând, cei care sunt trimişi trebuie să înțeleagă foarte bine mecanismul funcţionării economiei din ţările în care sunt acreditaţi. E foarte bine să sprijinim direct operatorii economici, dar pentru a sprijini autorităţile române în a elabora politici într-o perspectivă pe termen mediu şi lung, de dezvoltare a relaţiilor economice cu o zonă sau alta, este nevoie de proiectare, să beneficiem de proiectarea evoluţiilor dintr-o ţară sau alta şi de oportunităţile care se deschid pentru ţara noastră, într-o zonă sau alta. Ori aici intervine, devine foarte important rolul celor pe care îi trimitem acolo. Diplomaţii noştri trebuie să îi susţină direct pe reprezentanţii comunităţii de afaceri, români care ei înșiși caută oportunităţi. Şi aici este extrem de important, pentru că au fost cazuri, îmi aduc aminte când eram la Berlin, când un interlocutor de acolo îmi spunea că i se spusese de un diplomat român dintr-o capitală, nu din Europa, că ei nu se ocupă de promovarea intereselor firmelor private, că asta e treaba lor. Nu e adevărat! Vedeţi foarte bine cum se întâmplă aici. Sunt firme serioase, private sau publice, care sunt capabile să realizeze proiecte importante pentru ţara în care se realizează acele proiecte, este evident că statul trimiţător al diplomatului respectiv trebuie să sprijine respectivele companii; este ceea ce ne propunem şi noi să facem şi mai spun ceva şi cu asta închei, pentru că aşa cum spuneam, timpul e limitat, şi domnii ambasadori români trebuie să fie conştienţi de faptul că, în evaluarea performanţei misiunilor pe care le conduc, dimensiunea economică, performanţa în domeniul economic, va conta mult mai mult decât până acum.


Realizator: Ministerul de Externe apare foarte des în centrul atenţiei media, mai ales când se fac numiri de noi ambasadori, în diferite alte ţări. Chiar astăzi este o astfel de zi. Sunt nominalizaţi mai mulţi.

Lazăr Comănescu: Şi vor mai fi, vă spun eu.


Realizator: Şi vor mai fi. Vă cred pe cuvânt. Întrebarea mea este următoarea: România propune, pe listele de ambasadori, şi oameni care nu sunt diplomaţi de carieră. Este diplomaţia o meserie pentru care ai nevoie de pregătire specială sau poate fi îndeplinită de oricine?

Lazăr Comănescu: Vă răspund foarte clar. Sunt printre cei care consideră că diplomaţia este o profesie de înaltă complexitate şi evident, acum poate că sunt subiectiv, dar e o profesie de înaltă ţinută. Te întâlnești cu foarte multe situaţii complexe, complicate, dar este cu atât mai satisfăcător să constaţi că poţi să faci faţă unor asemenea situaţii, iar pentru asta îţi trebuie o pregătire foarte importantă. Şi acum revin la întrebarea dumneavoastră: nu înseamnă că acolo unde există situaţii în care avem de-a face cu persoane, personalităţi care cunosc foarte bine o anumită zonă, o anumită ţară, care sunt foarte binecunoscute în zona respectivă, care pe activitatea pe care au desfăşurat-o, în planul politic, fie el intern sau în extern, în relaţiile internaţionale, în instituţii internaţionale, evident că, în asemenea situaţii, este foarte bine să avem şi diplomaţi care nu neapărat intră în categoria diplomaţilor de carieră, dar care, repet, au dovedit prin tot ceea ce au făcut, capacităţi de a performa la nivelul cel mai înalt, în acest domeniu. Sunt ţări europene în care numai diplomaţi de carieră sunt ambasadori, şefi de misiune, dar în cazul nostru şi unele mici excepţii, dar absolut toate, oricând doriţi, putem să aducem suficiente argumente prin care să confirmăm că alegerile respective, numirile respective sunt cele mai potrivite, inclusiv în cazul celor la care faceţi referire, celor care s-au dat publicităţii, în cursul zilei de astăzi.


Realizator: Ne puteţi explica puţin mecanismul după care se numesc ambasadorii în posturile pe care le primesc?

Lazăr Comănescu: În general, mecanismul la noi în ţară este următorul: la propunerea Ministerului, ministrului de externe, pe baza unei analize de profunzime a resurselor umane de care dispune, a capabilităţilor şi performanţelor de care membrii Corpului Diplomatic român au dat dovadă de-a lungul timpului, în funcţie de toate aceste lucruri, formulează, avansează unele propuneri pe care le avizează primul ministru şi pe care le aprobă preşedintele României. Dar vreau să vă spun că acest lucru se face într-un amplu proces de consultare informală, prealabilă formalizării acestor propuneri. Criteriul fundamental de la care am pornit şi la care ţin foarte mult este acela al capacităţii de performanță în acest domeniu şi asta înseamnă oameni care au experienţă diplomatică sau experienţă în alte domenii, dar care dau certitudinea că vor putea să fie performanţi şi în acest domeniu, contează practica pe care au avut-o, un lucru pe care, de asemenea, vreau să-l subliniez. Sigur că avem şi situaţii în care direct intrat în minister, au fost trimişi sau o scurtă perioadă au devenit diplomaţi şi au plecat ambasadori. Lucrul acesta eu, personal, îl văd un pic mai nuanţat. În ce sens? Veţi vedea, dacă vă uitaţi la listă, sunt propuneri destul de multe cu diplomaţi destul de tineri, oameni la 35 spre 40 de ani, dar care au în spate experienţă în minister, în Centrală, au în spate experienţă la post, în exterior, şi ştiu ce înseamnă a funcţiona un minister de externe în cele două dimensiuni ale sale, dimensiunea internă şi dimensiunea externă, şi am încercat şi, vă rog să mă credeţi, că am făcut un efort deosebit şi aceasta va fi linia de conduită de la care nu mă voi abate sub nicio formă: oameni cât mai bine pregătiţi şi oameni care să fie cât mai bine corespunzători locului în care îi trimitem. Pot să dau şi exemple dacă vreţi. De exemplu, oamenii pe care sau propunerile pe care le-am făcut pentru diverse posturi de ambasadori în state balcanice sunt toţi oameni care au experienţă serioasă în acest domeniu. Nimeni nu e perfect, dar sunt multe lucruri perfectibile şi am ţinut seama de acest lucru şi în anumite situaţii - aţi văzut şi dumneavoastră, că iniţial am văzut astăzi nişte comentarii pe această temă - o spun cu toată responsabilitatea şi mi-o asum: dacă cei care se vor dovedi a nu fi performanţi pe măsura aşteptărilor, nu voi avea niciun fel de ezitare în a lua măsurile în consecinţă. Trebuie să o spun că, cu toate eforturile pe care predecesorii mei le-au făcut, în materie de politică de resurse umane este mult loc pentru îmbunătățiri. Tocmai de aceea, am constatat deci, exceptând anul trecut, de opt ani de zile nu s-au mai organizat concursuri de admitere în Ministerul de Externe de diplomaţi şi am luat această decizie şi va continua acest proces. De ce? Pentru că este nevoie şi de o dimensiune importantă de reîmprospătare, de revigorare - ăsta este un aspect, şi în al doilea rând, mai este ceva în  care eu cred - încet-încet, dar sigur, şi aş spune că mai degrabă mai repede, dar tot sigur - este bine să reducem substanţial ceea ce am mai numit dimensiunea detaşărilor în Ministerul de Externe. Sunt zone în care este nevoie categorică de oameni care să vină din alte instituţii, dar sunt şi multe locuri în Ministerul de Externe, diplomatice, posturi diplomatice ocupate de oameni veniţi prin diverse formule, această formulă a detaşării, care, cum să vă spun, din  perspectiva diplomatului tânăr de carieră, când el vine şi lucrează şi stă de dimineaţa până seara, aceşti tineri când văd că vine altă lume din afară şi pleacă direct la post, astea sunt lucruri care nu sunt de natură să stimuleze interesul pentru o muncă de o performanţă cât mai înaltă şi, de ce nu, pentru a veni în Ministerul de Externe. Avem nevoie de oameni de înaltă competenţă şi pregătire profesională, capacitate de a performa, capacitate de efort şi capacitate de a face faţă unor situaţii nu de puţine ori foarte complexe, ca să nu spun dificile.


Realizator: Politicile UE... În momentul de față sunt foarte multe provocări de întâmpinat și, poate, cea mai mare dintre ele este legată chiar de păstrarea în sine, efectivă, a UE. Ce propuneri are România în această privință?

Lazăr Comănescu: Dacă privim la situația actuală, la evoluții recente în spațiul european, dar și dincolo de el, pentru că, totuși, facem parte din această lume și nu ne putem imagina că Europa nu este afectată sau nu poate să fie afectată de ceea ce se-ntâmplă în afara ei. Este un lucru foarte important și, cu atât mai mult, înainte de a elabora puțin pe temele care sunt la ordinea zilei, sau preocupările, unele dintre ele foarte serioase, care se află pe agenda UE sau care există pentru fiecare dintre noi, cei care, într-un fel sau altul, ne ocupăm de această problematică... Deci, cine-și imaginează că Europa nu este afectată de ceea ce se-ntâmplă în afara ei va face o mare greșeală, dar, cu atât mai mult, este foarte mare nevoie, și eu sper să se conștientizeze faptul că, pentru a face față acestor sfidări, care vin și din interiorul Uniunii, dar și din afară, UE nu are alternativă, decât de a deveni cât mai puternică. Și eu sper că lumea politică, decidenții politici europeni, fie ei la nivel de state membre sau la nivel de instituții europene, hai să-i spunem așa: chiar, pentru unii, cred că este și nevoie să le spunem că trebuie să se trezească și să vadă realitățile în față.


Realizator: România este un stat important din UE, dar se pare că noi nu ne ridicăm la valoarea pe care ne-o acordă alții. Care este adevărata percepție, atunci când România trebuie să-și impună un anume punct de vedere, la nivelul Uniunii.

Lazăr Comănescu: N-aș vrea să intrăm în detalii. Pe această temă, există opinii și opinii. Sunt unul dintre cei care au fost implicați de la începutul procesului nostru, demersului nostru european, în acest demers și aș spune mai întâi că România, așa cum spuneți dumneavoastră, este un actor care contează în interiorul UE. Sigur că sunt oameni care spun - și pe bună dreptate - că am fi putut sau am putea să fim mai vizibili; sunt absolut de acord, dar, în același timp, afirm fără niciun fel de ezitare - și mă refer, mai ales, dacă vreți așa, la ultimii ani - România devine tot mai mult un membru al UE a cărui voce este luată în considerare. V-aș da doar câteva exemple. Nu este deloc întâmplător că, anul trecut, în România a avut loc acel deja binecunoscut mini Summit al statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice din partea central-est-europeană. Este efectul, dacă vreți, al conștientizării și percepției rolului pe care România îl are în această organizație. Nu este întâmplător, de asemenea, că zilele trecute a avut loc aici, la București, ceea ce se cheamă o reuniune consacrată contribuției la elaborarea viitoarei strategii de politică externă și de securitate a UE, consacrată problematicii securității în zona Mării Negre. Nu este deloc întâmplător faptul că, în momentul de față - și o spun ca fiind un om direct implicat în acest proces - în momentul de față, România este percepută ca actorul principal în tot ceea ce înseamnă demersul UE cu privire la relațiile cu Republica Moldova. Sigur, revenind la partea, hai să-i spunem criticabilă, despre care dumneavoastră vorbeați, eu, sigur că da, mi-aș fi dorit foarte mult să văd odată ce România a intrat în UE, de exemplu, să demonstrăm mai multă perseverență și mai multă capabilitate în a utiliza toate oportunitățile care derivă din calitatea de membru. Am în vedere, în primul rând, modul în care s-a reușit sau, dacă vreți, nu s-a reușit utilizarea integrală a fondurilor de care România a beneficiat ca stat membru al UE. Dar aș vrea și aici să fac o mică precizare, pentru că există unele opinii conform cărora România ar contribui mai mult, ar da mai multe resurse la bugetul UE, decât primește. Nu este deloc adevărat. Și aș ruga pe toții cei care fac asemenea afirmații să privească datele statistice concrete. Dar asta nu înseamnă, cum spuneam, că nu este loc de a face mai mult.


Realizator: Summitul de la Varșovia, cel care urmează să aibă loc, unde România și Polonia au un obiectiv comun, și anume, întărirea prezenței militare pe flancul estic, pentru a securiza granița estică a Alianței... Cum se va ajunge? Cum se va îndeplini efectiv acest obiectiv?

Lazăr Comănescu: În primul rând, suntem într-un dialog permanent cu colegii noştri polonezi, dar şi cu cei din celelalte ţări din această regiune, însă în egală măsură cu ceilalţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice, pentru că aici este vorba despre decizii care vor reclama consensul statelor membre. De aceea pot să vă spun foarte clar că, dincolo de ceea ce facem pe linie bilaterală la diverse niveluri, delegaţia noastră permanentă la NATO este foarte activă şi este unul dintre pilonii în tot ceea ce se încearcă să se facă în pregătirea unor decizii cât mai importante care să conducă la ceea ce spuneaţi dvs., la consolidarea capabilităţilor Alianţei de a face faţă sfidărilor din viaţa securităţii în spaţiul nostru şi ele ştiţi foarte bine că există, mai ales după ce s-a întâmplat acum doi ani prin iniţiativa agresivă a Federaţiei Ruse cu privire la Ucraina, şi care afectează, este de natură să afecteze securitatea şi stabilitatea în regiunea noastră.


Realizator: Care este poziţia României când vine vorba despre politicile de securitate în ceea ce priveşte terorismul, pentru că vedem că există evoluţii ale terorismului. Apare unde nu te aştepţi, când nu te aştepţi, după metode tot mai sofisticate sau poate mai simple, mai greu de prevăzut. Cu ce vine nou România la acest nivel?

Lazăr Comănescu: Trebuie să fie un semnal de alarmă foarte puternic pentru toţi factorii decidenţi. Ce s-a întâmplat la Bruxelles, este vorba şi de un act terorist, un atac terorist, cu o simbolistică din păcate negativă, deosebită: s-a atacat inima Europei, dacă ne gândim că acolo avem instituţiile europene şi euroatlantice, că avem acolo nu doar sediile Uniunii Europene, este şi sediul Alianţei Nord-Atlantice. Eu mi-aş permite să insist asupra unui aspect, şi mă refer aici la activitatea de prevenţie. Şi nu este vorba numai despre prevenirea unor atacuri. Acele atacuri, acele atentate teroriste nu ar putea să aibă loc fără ca acei care o fac din proprie iniţiativă sau ca simple instrumente să dispună de resurse, fie că este vorba de resurse financiare, fie că este vorba de aprovizionare cu mijloace de distrugere, şi atunci cred că este extrem de important în acest efort conştientizat, şi care este tot mai vizibil, să se îndrepte înspre această componentă preventivă, aceea a identificării şi eliminării tuturor acestor surse generatoare de capabilităţi pentru acte teroriste.


Realizator: O altă componentă importantă a zilelor noastre de care toţi cumva avem nevoie este diplomaţia economică. Cât de atractivă este în momentul acesta România pentru investitorii străini şi ce face MAE pentru a atrage sau pentru a facilita mai degrabă investiţii?

Lazăr Comănescu: Schimburile economice internaţionale, comerţul internaţional, cooperarea economică internaţională sunt un factor esenţial al creşterii economice mai ales în contextul globalizării. Şi atunci este evident că această dimensiune de politică externă - consolidarea dimensiunii economice a politicii externe a României, a diplomaţiei româneşti - nu trebuie doar promovată cu intensitate, dar ea trebuie consolidată, şi este una dintre priorităţile esenţiale ale actualului guvern, înscrisă ca atare în programul de guvernare. Din acest motiv am început, am demarat un proces pe de o parte de regândire a modului de organizare pe plan naţional, împreună cu vicepremierul Borc, dar şi cu alţi colegi, a modului de organizare şi gestionare pe plan intern a eşafodajului instituţional care are responsabilităţi în materie economică şi de reprezentare economică externă - ăsta este primul punct. Al doilea, în egală măsură este cel al dotării cu resursele umane capabile să reprezinte cu adevărat şi cu performanţă interesele noastre economice, din perspectiva, cum spuneaţi dvs., a dezvoltării percepţiei României ca factor, centru de interes pentru investiţii, pentru activităţi economice. Noi, sigur, avem în momentul de faţă peste 70% din comerţul exterior, schimburile noastre economice, cu state din Uniunea Europeană, dar cred că trebuie să regândim - şi facem paşi în această privinţă - revigorarea relaţiilor noastre economice cu alte zone, cu atât mai mult cu cât constatăm că în contextul acesta al competiţiei globale tot mai multe ţări privesc cu interes şi se angajează în proiecte de anvergură economică în alte zone. De aceea, poate aţi văzut, am făcut, în calitate de ministru o vizită în Iran, cu o predominantă dimensiune economică. Ce vreau să vă spun, este că asta este o cale de urmat şi vom avea în vedere ca la nivelul contactelor noastre, de la nivelul cel mai înalt la nivel ministerial, acestei dimensiuni economice să i se dea o cât mai mare importanţă.


Realizator: Vă mulţumesc.

 

  • Înregistrarea video a emisiunii disponibilă Aici