Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie

Spaţiul Schengen

Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie

Zona Schengen și cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune.

La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre.

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011).

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere in aplicare a Acordului Schengen:
 

  • Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
  • Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
  • Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
  • Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
  • Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
  • Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.
     

Pe fundalul problematicii migrației și al preocupărilor legate de asigurarea securității interne în UE, conceptul de „management integrat al frontierei” dobândește o însemnătate mult mai mare, fiind considerat o premisă necesară pentru menținerea integrității ariei de libertate, securitate și justiție, cu accentuarea conceptelor de „solidaritate și  responsabilitate partajată” în gestionarea frontierei externe UE.

Astfel, în vederea consolidării Spațiului de liberă circulație, Comisia Europeană a lansat, în cursul anului 2017, noi proiecte legislative care vizează modificarea țintită a Codului Frontierelor Schengen, în sensul posibilității prelungirii controalelor la frontierele interne ale Spațiului Schengen, dar și pentru stabilirea unui cadru necesar interoperabilității, la nivelul UE, a sistemelor informatice în materia cooperării polițienești, judiciare sau în materie de azil și migrație.  Totodată,  la 12 septembrie 2018, Comisia Europeană a propus o serie de proiecte legislative având drept scop consolidarea securității interne în cadrul UE, printre care: reformarea Regulamentului privind Agenția Europeană pentru Frontieră şi Gardă de Coastă (EBCG)  sau propunerea de Regulament privind prevenirea diseminării conținutului terorist în mediul online. 

După prezentarea  de către Comisia Europeană, la 4 martie 2016,  a foii  de parcurs privind reluarea funcționalității Spațiului Schengen, interesul pentru măsurile necesare restabilirii funcționării  normale a spațiului Schengen a fost treptat diminuat, pe fondul reticențelor privind imposibilitatea prelungirii controalelor la frontierele interne între statele membre. Astfel, în contextul provocărilor persistente la adresa securității interne, Comisia și-a concentrat eforturile pe adoptarea măsurilor necesare pentru consolidarea frontierelor externe, lupta împotriva terorismului sau a criminalității transfrontaliere, măsuri evidențiate inclusiv în cel de-al șaisprezecelea raport al Comisiei privind progresul către o securitate efectivă și autentică, publicat la 10 octombrie 2018.   

 Aderarea României la Spaţiul Schengen

Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE (art.4 al Protocolului privind condițiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României și Bulgariei, România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană.

România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale la UE, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile și mai importante efecte ale procesului de integrare europeană.

În conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spațiul Schengen presupune parcurgerea următoarelor etape:

  • transmiterea Declarației de pregătire privind aderarea la spaţiul Schengen;
  • completarea și transmiterea chestionarului Schengen;
  • vizitele de evaluare Schengen (în cadrul acestor misiuni, UE evaluează stadiul implementării acquis-ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperare polițienească, protecția datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene și terestre și SIS/SIRENE.);
  • redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor de evaluare (raportul include şi recomandări pentru remedierea eventualelor aspecte mai puțin satisfăcătoare) și aprobarea acestora în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles;
  • adoptarea de către Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la frontierele interne.

Etapa de evaluare tehnică a României s-a finalizat cu rezultate pozitive, iar rapoartele misiunilor de evaluare succesive au concluzionat că România îndeplinește toate criteriile prevăzute de legislația care reglementează aderarea la Spațiul Schengen și funcționarea acestuia.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).

În ultima perioadă, Romania a înregistrat progrese la nivel tehnic în privința implementării         acquis-ului Schengen, prin obținerea accesului integral la Sistemul de Informații Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum și prin  adoptarea la 12 octombrie 2017 a Deciziei privind accesul pasiv al României și Bulgariei la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS).

Demersurile diplomatice continuă în perspectiva adoptării  deciziei  privind aderarea efectivă a României la spațiul Schengen și aplicării integrale de către țara noastră a prevederilor acquis-ului Schengen.