Spaţiul de Libertate, Securitate şi Justiţie

Spaţiul Schengen

Zona Schengen şi cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg şi Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune.

La 19 iunie 1990 a fost elaborată şi semnată Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spaţiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre.

Spaţiul Schengen este o zonă de liberă circulaţie a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011).

Pentru cetăţenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spaţiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mişcare şi o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenţiei de punere in aplicare a Acordului Schengen:
 

  • Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
  • Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
  • Armonizarea condiţiilor de intrare şi a normelor privind vizele şi cooperarea consulară;
  • Cooperarea poliţienească consolidată;
  • Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare şi transfer ale executării hotărârilor penale;
  • Crearea şi dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen.
     

Pe fundalul problematicii migrației și al preocupărilor legate de asigurarea securității interne în UE, conceptul de „management integrat al frontierei” dobândeşte o însemnătate mult mai mare, fiind considerat o premisă necesară pentru menţinerea integrităţii ariei de libertate, securitate şi justiţie, cu accentuarea conceptelor de „solidaritate şi  responsabilitate partajată” în gestionarea frontierei externe UE.

Astfel, pe lângă instituirea Agenției pentru Paza Europeană de Frontieră şi de Coastă, o componentă a pachetului de măsuri propuse de Comisia Europeană la 15 decembrie 2015 vizează modificarea țintită a Codului Frontierelor Schengen pentru a permite controlul cetățenilor europeni, care se bucură de liberă circulație în spațiul UE, în bazele de date SIS, SLTD (Stolen, Lost Travel Documents) și alte baze de date relevante naționale. În principal,  este vorba de modificarea art.7 din Codul Frontierelor Schengen, referitor la controlul persoanelor și al documentelor de călătorie la trecerea frontierelor externe.

La 4 martie 2016, Comisia a prezentat o foaie de parcurs intitulată „Înapoi la Schengen”, prin care sunt detaliate măsurile concrete necesare pentru a restabili funcționarea normală a spaţiului Schengen în contextul provocărilor actuale, acordând totodată un sprijin deplin statelor membre care se confruntă cu situaţii dificile. La 28 septembrie 2016, Comisia a prezentat un prim raport de implementare a măsurilor propuse.   

Aderarea României la Spaţiul Schengen

Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la UE (art.4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei, România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană.

România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale la UE, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile şi mai importante efecte ale procesului de integrare europeană.

În conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, aderarea la spaţiul Schengen presupune parcurgerea următoarelor etape:

  • transmiterea Declaraţiei de pregătire privind aderarea la spaţiul Schengen;
  • completarea şi transmiterea chestionarului Schengen;
  • vizitele de evaluare Schengen (în cadrul acestor misiuni, UE evaluează stadiul implementării acquis-ului Schengen pe cele cinci domenii: cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere maritime, aeriene şi terestre şi SIS/SIRENE.);
  • redactarea rapoartelor privind rezultatele vizitelor de evaluare (raportul include şi recomandări pentru remedierea eventualelor aspecte mai puţin satisfăcătoare) şi aprobarea acestora în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles;
  • adoptarea de către Consiliul UE a deciziei privind eliminarea controalelor la frontierele interne.

Etapa de evaluare tehnică a României s-a finalizat cu rezultate pozitive, iar rapoartele misiunilor de evaluare succesive au concluzionat că România îndeplineşte toate criteriile prevăzute de legislaţia care reglementează aderarea la spaţiul Schengen şi funcţionarea acestuia.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută în data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 decembrie 2012).

Demersurile diplomatice continuă, în perspectiva adoptării unei decizii privind aderarea României la spațiul Schengen.

actualizat octombrie