Politici UE

Politica de mediu

 

Politica de mediu reprezintă totalitatea obiectivelor şi priorităţilor de mediu, a metodelor de reglementare şi a instrumentelor de implementare a acestora, concepute pentru asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi prevenirea degradării calităţii mediului. Uniunea Europeană aplică unele dintre cele mai avansate standarde de protecție a mediului din lume, elaborate de-a lungul anilor. Politica europeană de mediu încurajează întreprinderile să „ecologizeze” economia și să contribuie la protejarea patrimoniului natural european, a sănătății și bunăstării cetățenilor UE.

Politica de mediu europeană se bazează pe principiile precauţiei, prevenirii, corectării poluării la sursă şi „poluatorul plăteşte”, exercitate prin instrumente de gestionare a riscului care poate fi invocat în cazul în care există o incertitudine ştiinţifică cu privire la un posibil risc la adresa sănătăţii umane sau a mediului,  pe care îl implică o acţiune sau o politică anume.

Legislaţia orizontală de mediu cuprinde acele reglementari ce au în vedere transparenţa şi circulaţia informaţiei, facilitarea procesului de luare a deciziei, dezvoltarea activităţii şi implicării societăţii civile în protecţia mediului.

Legislaţia sectorială  de mediu se referă la sectoarele care fac obiectul politicii de mediu (gestiunea deşeurilor, poluarea fonică, calitatea apei, calitatea aerului, controlul poluării industriale, protecţia naturii, protecţia solului, substanţe chimice periculoase, organisme modificate genetic şi protecţia civilă).

Programele multianuale de acţiune pentru mediu stabilesc cadrul pentru viitoarele acţiuni în toate domeniile politicii de mediu. Cel de-al şaptelea Program de Acţiune pentru Mediu al UE, 7 PAM, stabileşte nouă obiective prioritare în domeniul mediului care vor trebui atinse până la 31 decembrie 2020:

  • protecţia, conservarea şi consolidarea capitalului natural al UE;
  • transformarea UE într-o economie competitivă cu emisii reduse de carbon, mai verde şi mai eficientă din punct de vedere al resurselor;
  • protecţia cetăţenilor UE împotriva presiunilor asupra mediului, precum şi a riscurilor pentru sănătate;
  • maximizarea beneficiilor legislaţiei UE din domeniul mediului;
  • îmbunătăţirea informaţiilor şi datelor necesare definirii politicii de mediu;
  • asigurarea investiţiilor pentru politicile din domeniul mediului şi a schimbărilor climatice la un preţ corect;
  • îmbunătăţirea integrării aspectelor de mediu şi coerenţa cu alte politici;
  • sporirea durabilităţii oraşelor din UE;
  • creşterea eficacităţii UE în confruntarea provocărilor la nivel regional şi global.

În domeniul protecţiei mediului, Comisia Europeană (COM) a adoptat în decembrie 2015 un nou Pachet privind economia circulară, inclusiv o propunere privind revizuirea legislaţiei din domeniul gestionării deşeurilor, în urma negocierilor derulate pe varianta Juncker faţă de care majoritatea statelor membre au solicitat o analiză suplimentară de impact. Comisia Europeană a amendat parţial  pachetul, respectiv propunerea de directivă pentru modificarea unor directive privind gestionarea deşeurilor, din raţiuni ce ţin de nivelul de ambiţie propus, în scopul promovării economiei circulare în UE. PRES SK și-a propus să avanseze cât mai mult negocierile pe acest dosar. Având în vedere complexitatea dosarului, precum și calendarul de lucru al Parlamentului European (votul în Comisia ENVI fiind programat pentru data de 8 noiembrie a.c.)  intenția PRES SK  este de a prezenta un raport de progrese la reuniunea Consiliului UE Mediu din decembrie a.c.

Subiectul principal al negocierilor privind propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici şi de modificare a Directivei 2003/35/CE (Directiva NEC) l-a reprezentat nivelul de ambiție ţintelor propuse. Adoptarea formală a Directivei NEC şi publicarea în Jurnalul Oficial al UE s-ar putea realiza până la finalul anului 2016. În data de 12 iulie a.c., Comisia ENVI a PE a votat favorabil asupra acestui text, cu 44 de voturi pentru, 14 împotrivă și 3 abțineri. Votul final al Parlamentului European este posibil să se deruleze în luna noiembrie a.c.

În plan internaţional, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă Rio+20 din anul 2012, a fost recunoscut rolul important al economiei verzi în contextul dezvoltării durabile şi al eradicării sărăciei, prin abordarea unor modele de consum şi producţie durabile şi a tehnologiilor curate, prin utilizarea eficientă a resurselor și dezvoltarea unor sisteme energetice cu nivel scăzut de emisii. Cadrul decenal al programelor privind consumul şi producţia durabile (10YFP) a fost adoptat ad-referendum în anul 2011 la cea de-a 19-a sesiune a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă, unde România a deţinut Preşedinţia, prin intermediul ministrului mediului.

De asemenea, Summit-ul ONU privind dezvoltarea durabilă (New York, 25-27 septembrie 2015) a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă („Transformarea lumii în care trăim”), inclusiv un ansamblu unic de Obiective de dezvoltare durabilă (ODD) la nivel global care constituie punctul culminant al unui proces îndelungat care a debutat în iunie 2012, la Conferinţa ONU pentru Dezvoltare Durabilă Rio+20. Agenda cuprinde o multitudine de chestiuni legate de mediu şi de schimbări climatice, păstrându-se astfel un echilibru între dimensiunile economică, socială și de mediu a dezvoltării durabile. Printre altele, există ODD-uri consacrate apei și salubrității, energiei durabile, orașelor durabile, modelelor de consum și producție sustenabile, climei, oceanelor și ecosistemelor regionale. 

octombrie 2016

 

Centrul de presă