Conferinţe, declaraţii, briefinguri

Declaraţii comune de presă ale ministrul român al afacerilor externe, Lazăr Comănescu cu omologul ungar, Péter Szijjártó

Vorbitor: 
Lazăr Comănescu, Péter Szijjártó
Data: 
29.01.2016
Locaţia: 
Bucureşti, sediul MAE


Lazăr Comănescu: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Bine aţi venit la această întâlnire! Daţi-mi voie să încep prin a spune că mă bucur foarte mult de vizita colegului meu şi prieten Péter Szijjártó aici, la Bucureşti. Am avut astăzi discuţii deosebit de bune şi orientate spre acţiune. Am discutat despre relaţiile bilaterale dintre ţările noastre, relaţii care se desfăşoară în contextul în care România şi Ungaria sunt parteneri strategici, în care România şi Ungaria sunt membre ale UE şi ale Alianţei Nord-Atlantice, şi am căzut de acord amândoi că există perspective, realmente, deosebite pentru consolidarea, în continuare, a cooperării bilaterale, dar şi în interiorul structurilor la care m-am referit.

Aşa cum spuneam, amândoi am subliniat în discuţia noastră faptul că relaţiile noastre se desfăşoară, trebuie să se desfăşoare, într-o atmosferă de real parteneriat. Dorim să avem şi deja avem o cooperare economică deosebită. Este foarte important de subliniat că Ungaria este al treilea partener comercial al României, dar asta nu înseamnă că nu există oportunităţi pentru a lucra împreună în sensul dezvoltării şi mai puternice a acestei cooperări. Şi vreau să vă spun că în cadrul discuţiilor noastre am identificat împreună noi modalităţi de a încuraja dezvoltarea cooperării noastre economice. Peste aproximativ două săptămâni vom avea Comisia Economică Mixtă, ocazie cu care am convenit de ambele părţi să venim cu noi propuneri, cu noi idei şi proiecte complete, pe care să le implementăm. Avem o cooperare foarte bună în economie, am spus, dar şi în sectoare mai specifice. Este vorba aici de energie, de infrastructură, de interconectarea sistemelor noastre energetice, şi am salutat amândoi faptul că în privinţa interconectării energetice perspectivele sunt destul de bune, în condiţiile în care la nivel de Uniune Europeană recent s-a aprobat alocarea unor mijloace financiare pentru a asigura inter-conectivitatea pe verticală în Europa - şi evident că aici inter-conectivitatea între România şi Ungaria este extrem de importantă.

Am vorbit despre domeniul economic. Nu înseamnă că nu acordăm, dimpotrivă, am abordat şi alte domenii ale cooperării noastre unde sunt oportunităţi deosebite, fie că este vorba de cultură, de educaţie. Am discutat şi am căzut de acord, amândoi împărtăşim puternic aceeaşi abordare potrivit căreia existenţa în România a unei minorităţi maghiare şi în Ungaria a unei minorităţi româneşti reprezintă o valoare deosebită, rolul lor de punte în dezvoltarea în continuare a cooperării între ţările noastre este extrem de important şi abordarea unor teme legate de acest domeniu am convenit s-o avem pornind de la acest principiu fundamental al considerării minorităţilor existente în ţările noastre ca factori de potenţare a cooperării între cele două ţări, şi cred că sunt perspective bune în această privinţă.

Am discutat, cum spuneam, dincolo de relaţia bilaterală, probleme europene. Aici am vorbit despre energie, despre politica energetică, despre crearea Uniunii Energetice la nivel de UE. Am discutat despre probleme cu care ne confruntăm în momentul de faţă la nivelul UE - şi nu e niciun secret, cunoaşteţi dumneavoastră foarte bine, e vorba în primul rând de fenomenul migraţiei - şi amândoi am fost de acord că o prioritate cu totul esenţială în reuşita rezolvării acestei probleme o reprezintă o acţiune hotărâtă la nivelul întregii Uniunii pentru consolidarea şi asigurarea securităţii frontierelor externe ale UE şi, evident, în acelaşi timp, cooperând strâns pentru a găsi soluţii pentru rezolvarea problemei migraţiei, a cauzelor, a rădăcinilor acesteia.

Am discutat, desigur, despre evoluţiile din spaţiul nostru, din Europa Centrală şi de Est, şi în mod deosebit despre situaţia din Vecinătatea Estică. Ne-am referit la Ucraina, la Georgia şi în mod deosebit la Republica Moldova, fiind ambii de acord că eforturile UE trebuie în continuare intensificate, astfel încât să se asigure parcursul proeuropean al Republicii Moldova.

Am discutat şi despre alte evoluţii la scară internaţională din vecinătatea sudică - m-am referit deja la migraţie.

Încă o dată, vreau să subliniez - şi cu asta închei - atmosfera deosebit de constructivă şi de prietenească în care am avut aceste discuţii, pe care, de altfel, le vom continua. Şi vreau să spun un lucru cu o semnificaţie aparte: vom continua acestei discuţii la un dejun de lucru pe care îl vom avea imediat şi unde am invitat şi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri, tocmai pentru că noi suntem miniştri de externe şi este foarte important inputul pe care ni-l aduc cei care sunt direct implicaţi în procesul acesta de dezvoltare a relaţiilor economice româno-ungare.

Vă mulţumesc foarte mult! Domnule ministru, aveţi cuvântul!

Péter Szijjártó: Bună ziua. Vă salut. În primul rând, permiteţi-mi să mulţumesc şi în faţa presei domnului ministru de externe pentru invitaţie. În calitate de ministru de externe, sunt pentru prima data la Bucureşti. Sper că nu şi pentru ultima dată. Sper, de asemenea, că nu este ultima oară când ne întâlnim în această calitate aici, la Bucureşti. Aş dori să-mi exprim mulţumirile şi prietenului meu pentru primirea prietenoasă, pentru ospitalitate şi pentru acea atmosferă şi acel ton în care am reuşit să ne desfăşurăm negocierile, discuţiile. Această atmosferă constructivă şi pozitivă nu a fost deloc o surpriză pentru mine, având în vedere că noi deja ne cunoaştem de ceva vreme şi impresiile mele de până acum, impresiile mele personale au fost consolidate de întâlnirea de azi. Aş vrea să subliniez că Ungaria consideră România ca un partener strategic, consideră România partener strategic pentru că suntem legaţi de comunităţile minoritare, minorităţile etnice care trăiesc pe teritoriul ţărilor noastre. Suntem conectaţi şi de legăturile economice, respectiv punctele de vedere asemănătoare în problemele majore europene. Cred că aceste trei aspecte sunt absolut suficiente pentru a ne considera reciproc parteneri strategici. În acelaşi timp, nu vreau să ascund nici faptul că în perioada recentă, această relaţie strategică a suferit mici probleme. Trăim criza cea mai serioasă din istoria Uniunii Europene, ca urmare a crizei migranţilor şi, desigur, în urma acestei crize a migraţiei, unii funcţionari ai guvernului anterior din România au acuzat pe nedrept Ungaria. Ungaria a reacţionat corespunzător la aceste acuze care au afectat puţin acest parteneriat strategic. Deci pe această cale, aş dori să-mi exprim mulţumirile domnului prim-ministru Cioloş si domnului ministru de externe Comănescu, pentru că această atmosferă s-a schimbat în totalitate, odată cu intrarea în funcţie a Guvernului actual al României. Noi apreciem foarte mult acest lucru şi considerăm că importanţă strategică a relaţiilor noastre se poate restabili şi, practic, pot să spun că am făcut paşi semnificativi în acest sens. Ştim, în acelaşi timp, amândoi că sunt anumite probleme pentru rezolvarea cărora trebuie să lucrăm în continuare, care se referă la aspectele, la problemele legate de minorităţile etnice care trăiesc pe teritoriul ţărilor noastre. Deci trebuie să muncim în continuare pentru a putea soluţiona aceste probleme. Dar, în acelaşi timp, cred că este nevoie şi de poveşti de succes comune şi dacă vom avea astfel de poveşti de succes, atunci vom avea şanse mult mai bune pentru a putea rezolva şi problemele dificile, pentru că problemele dificile nu trebuie puse pe tapet ca să fie acolo, ci pentru a le putea rezolva şi va fi mult mai uşor să rezolvăm problemele dificile dacă construim poveşti de succes comune. Şi din câte constat, guvernele României şi guvernele Ungariei actuale sunt capabile pentru a construi astfel de poveşti de succes. Noi suntem gata pentru a da un nou elan pentru colaborarea româno-maghiară, pentru că această colaborare are nevoie de un nou elan, care se bazează pe respectul reciproc, care consideră ca o resursă aceste comunităţi etnice, le consideră ca o punte de legătură şi un elan nou, care exploatează posibilităţile, potenţialul din colaborarea economică. Cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să vă relatez că am încheiat şi anumite acorduri în acest sens. În primul rând, colaborarea noastră economică va deveni şi mai strânsă. Domnul ministru Lazăr Comănescu a spus că Ungaria este al treilea partener economic cel mai important al României. Pot să ridic miza puţin, pentru că pentru economia maghiară, piaţa din România este a doua ca importanţă, piaţă de export. Iar dacă economiile noastre sunt atât de mult interconectate, nu ne putem permite să nu fim parteneri strategici din punct de vedere politic, pentru că dacă nu putem să construim un parteneriat strategic, acest lucru va contraveni intereselor ţărilor noastre, economiei noastre şi a comunităţilor noastre. În consecinţă, am adus decizia, Banca Exim din Ungaria va deschide o linie de credit de 370 de milioane de euro disponibilă pentru societăţile comerciale maghiare şi române, pentru construirea unor relaţii economice. Pe lângă aceasta, am deschis şase birouri economice în diferite oraşe din Transilvania, pentru a promova colaborarea dintre IMM-uri maghiare şi române. Am încheiat acorduri şi pe partea de energie şi în domeniul energetic, contribuind la securitatea energetică a spaţiului central şi sud-est european. Începând din 2019, vom interconecta în mod real sistemul, reţeaua de gaze naturale ale Ungariei şi României, care va face un pas important pentru securitatea energetică a celor două ţări, iar această decizie coincide în mod fericit cu faptul că Uniunea Europeană oferă o finanţare semnificativă pentru interconectarea sistemelor de gaze naturale maghiare, austriece, române şi bulgare. Şi uitându-ne la incapacitatea Uniunii Europene pentru a oferi, pentru a asigura siguranţa energetică în acest teritoriu, noi credem că este un pas important înainte. De asemenea, am fost de acord că vom urmări cu mare interes şi activitatea MOL în explorarea rezervelor de hidrocarburi de-a lungul graniţelor şi cu cât mai mult succes avem în această acţiune, că atât vom aveam succese mai mari pe colaborarea economică şi aici am cerut susţinerea guvernului şi datorită faptului că MOL a investit deja peste 200 de milioane de euro în  România, am primit susţinere. Am încheiat acorduri şi pe partea economică şi în privinţa interconectării rutiere. Considerăm că este important să fim bine interconectaţi. Deci dacă cineva vrea să călătorească din Ungaria în România sau viceversa, să o poată face cât mai uşor. Şi în momentul de faţă, avem puncte de trecere a frontierei la câte 40 de kilometri, iar în Europa Occidentală astfel de puncte de trecere sunt la 2,3 kilometri pe medie. Deci nu vreau să spun ce handicap înseamnă acest lucru. Deci la începutul anului 2018, vom interconecta şi autostrada noastră M4 cu A3 din România, care va însemna două accese rutiere rapide între cele două ţări şi am convenit că vom depăşi şi situaţia nonsens, în condiţiile în care există zece drumuri între România şi Ungaria, care nu pot fi practicate, nu pot fi folosite, nici cei de lângă graniţe, nici de altcineva, având în vedere că Ungaria aparţine de Spaţiul Schengen, România deocamdată nu, însă Ungaria susţine România în acest demers, dar până când România va intra în Spaţiul Schengen, vom încerca să eliminăm această situaţie, în care avem zece drumuri pe care nu le putem practica. Deci doamnelor şi domnilor poate că atât ar fi suficient despre relaţiile bilaterale şi cu permisiunea domnului Lazăr Comănescu, un ultim aspect. Desigur, am discutat şi despre criza migranţilor. Este important să spunem că avem punct de vedere comun în sensul că trebuie să apărăm frontierele externe ale UE. Aşa crede şi Guvernul României şi Guvernul Ungariei. Din păcate, însă, în Europa avem o politică cu două sensuri în acest sens, şi chiar dacă politicienii europeni vorbesc foarte mult despre acest aspect, nu se întâmplă nimic pentru a proteja aceste frontiere şi în momentul de faţă, Europa este vulnerabilă din sud,iar presiunea de imigrare spre Europa va creşte în acest sens. Iar Ungaria susţine foarte puternic punctul de vedere că trebuie să oprim, să stopăm această migrare necontrolată. Dacă Grecia nu este în măsură să-şi îndeplinească această obligaţie, trebuie să creăm o altă linie de defensivă, implicând Bulgaria şi Macedonia. Pentru că dacă nu putem opri presiunea de migrare, care revine Europei, atunci vor fi noi crize, va scădea siguranţa publică în Europa şi vrem să eliminăm aceste lucruri. Deci punctul nostru de vedere ferm este că trebuie să facem paşi înainte pentru a proteja frontierele externe, pentru că nu vrem o nouă situaţie cum a fost la Köln, în Europa. Mulţumesc.

Vă mulţumim pentru participare!

 

Alte articole pe aceeaşi temă