Interviuri

Interviu al ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu la emisiunea "Ediţie specială"

Vorbitor: 
Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
19.01.2016
Autor: 
TVR1, Claudiu Lucaci

DIGI 24 (19 ianuarie, ora 21:00) - Realizator: Claudiu Lucaci - Bună seara şi bun găsit la o ediţie specială. Aşa cum am promis mai devreme, avem o ediţie specială cu un invitat special. Este vorba despre ministrul de externe al României, domnul Lazăr Comănescu. Bună seara, domnule ministru. Bine aţi venit.

Lazăr Comănescu: Bună seara, domnule Lucaci. Bine v-am găsit.

Realizator: Sunteţi între avioane, sunteţi între drumuri. Am înţeles că aveţi un tur de forţă început la 1 ianuarie, continuaţi. Mâine aveţi o vizită la Paris alături de primul-ministru, Dacian Cioloş. Prima mea întrebare legată de activitatea dumneavoastră - de curând am văzut că aveţi o listă de priorităţi a Ministerului de Externe, poate că ar trebui să ne explicaţi despre ce este vorba. 

Lazăr Comănescu: Cum mare plăcere, dar înainte de acest lucru, întrucât suntem încă la început de an şi întrucât este prima dată când vin la dumneavoastră, daţi-mi voie să vă urez dumneavoastră şi colegilor de aici, din Televiziunea publică un călduros "La mulţi ani!" şi prin dumneavoastră şi acelaşi lucru să urez şi telespectatorilor care vă urmăresc.

Realizator: Mulţumim foarte mult.

Lazăr Comănescu: Aţi remarcat bine că, într-adevăr, de la preluarea mandatului, dar în mod deosebit de la începutul acestui an, am fost angrenat într-o serie de activităţi care sunt specifice diplomaţiei, unui ministru de externe. Aşa cum ştiţi, pe 7 ianuarie, imediat după sărbători, am avut onoarea să fiu parte în delegaţia care l-a însoţit pe premierul Dacian Cioloş la o vizită bilaterală în Germania, o vizită de substanţă şi foarte bine-venită. Ulterior, la cinci zile după, subsemnatul a fost din nou la Berlin într-o vizită bilaterală cu omologul meu german, în care am discutat în mod deosebit despre cooperarea noastră bilaterală în interiorul Uniunii Europene, în interiorul Alianţei Nord-Atlantice, având în vedere şi faptul că în acest an preşedinţia în exerciţiu a OSCE aparţine Germaniei. Ulterior am fost la o dezbatere în Lituania legată de securitate şi în mod deosebit aspecte de securitate din spaţiul nostru, din regiune, din ceea ce aş numi flancul estic al Alianţei, concentrată pe aceste teme. Aseară, azi-noapte, m-am întors de la Consiliul miniştrilor de externe ai Uniunii Europene. Mâine, din nou, voi avea onoarea să fiu membru în delegaţia pe care o va conduce premierul Cioloş la Paris şi va continua.

Realizator: Iată, poate lumea nu ştie, oamenii în general nu au cum să ştie care este un program. Iată, acesta este un program pe 15 zile, să spunem 18 zile, al ministrului de externe. Poate fi şi mai înghesuit cu tot felul de evenimente, dar haideţi să vorbim destul de repede dacă se poate, despre această listă de priorităţi. Pare că este un minister, să-i spunem aşa, mai închis în privinţa explicării lucrurilor pe care le realizează, dar este specific acestei activităţi de diplomaţie.

Lazăr Comănescu: Nu. Daţi-mi voie nu să corectez, dar să fiu cat mai exact, nu este vorba de a fi un minister închis. Noi încercăm, prin instituţia purtătorului de cuvânt să ţinem la curent opinia publică despre activităţile cele mai importante, în mod deosebit activităţile pe care le desfăşoară Ministerul de Externe, fie că este vorba despre conducerea ministerului sau la nivele, în subordinea membrilor conducerii ministerului. Ce ne interesează  pe noi - şi cred că este util să abordăm lucrurile de această manieră - este ca atunci când sunt lucruri importante şi de interes public, ele să fie comunicate, nu neapărat comunicate de ministru sau de unul dintre secretarii de stat, m-am consultat şi cu omologii mei din alte state membre, de aceea există instituţia purtătorului de cuvânt, ca să ţină la curent opinia publică asupra a tot ceea ce înseamnă activitatea Ministerului de Externe, activitate care este dedicată promovării întâi şi întâi intereselor naţionale ale României, în contextul în care România face parte din Uniunea Europeană, din Alianţa Nord-Atlantică. De altfel, întregul set de sau activităţi pe care le desfăşurăm sunt circumscrise acestor orientări fundamentale ale politicii externe româneşti care înseamnă parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la UE, apartenenţa la NATO. Şi de aici derivă şi planul de măsuri şi activităţi pe care noi, actualul guvern, le-a avut în vedere şi le-a adoptat. Este un plan de măsuri care porneşte de la ideea evidentă a timpului limitat de care dispunem şi tocmai de aceea ne-am propus, inclusiv în domeniul politicii externe acele măsuri care să permită promovarea în continuare a obiectivelor care ţin de statutul pe care îl avem şi care să conducă la o mai puternică afirmare a României. În primul rând aici, în plan regional, dar şi o mai puternică asertivitate în primul rând în interiorul celor două organizaţii. Pentru că este o realitate, lumea se mişcă foarte repede şi, dacă dorim să ne creăm cadru pentru a ne promova interesele noastre, este absolută nevoie să ne implicăm mult mai activ, poate decât până acum, în tot ceea ce înseamnă procesele de reflecţie, de decizie, de acţiune la nivelul celor două structuri.

Realizator: O să discutăm despre acest lucru. Haideţi să vorbim, pentru că presupun că avem, în mod sigur, eu ştiu acest lucru, dar o spun pentru telespectatori, presupun că aveţi şi prioritate Republica Moldova, relaţiile României cu Republica Moldova. Acolo avem o situaţie specială. Spuneţi-mi dacă putem începe un dialog pentru că o să avem în curând şi un telefon din partea ministrului de externe al Republicii Moldova, doamna Natalia Gherman, să avem un dialog despre situaţia di Republica Moldova, şi care ar fi prioritatea pentru România în acest an, în 2016, din punct de vedere al Republicii Moldova?

Lazăr Comănescu: Este una dintre măsurile, şi înţeleg că aţi luat cunoştinţă de setul de 12 măsuri, care sunt incluse în arealul politicii externe, în programul actualului guvern. Evident că relaţia cu Republica Moldova, promovarea în continuare şi susţinerea cu cea mai mare fermitate a parcursului european al Republicii Moldova este pentru România o chestiune esenţială. Şi acest lucru nu doar că îl declarăm, trebuie să spunem acest lucru, România şi anii trecuţi, practic toate guvernele României au acordat atenţie relaţiei cu Republica Moldova. Ceea ce noi ne propunem este ca, mai ales în contextul la care v-aţi referit, să putem să sprijinim evoluţia lucrurilor astfel încât acest parcurs european al Republicii Moldova să fie nu doar menţinut, ci şi consolidat. De altfel, am menţionat acest lucru și reuniunea miniştrilor de externe de ieri, am menţionat deplasarea mea la Berlin. Între timp am avut o întâlnire şi cu asistentul secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii, Victoria Nuland în Lituania, unde m-am aflat joi şi vineri. În toate aceste întâlniri, în marja acestor întâlniri, mă refer la cea de la Bruxelles, am discutat cu omologi importanţi şi interesaţi de tot ce înseamnă evoluţia din Republica Moldova tocmai pentru a identifica împreună modalităţi prin care UE să poată să susţină mai puternic aceste eforturi pe care noi le urmărim, de asigurare a apropierii Republicii Moldova de UE.

Realizator: Haideţi, pentru telespectatori, să avem o imagine a ceea ce s-a întâmplat în ultimul an în Republica Moldova. Pentru că această ţară s-a cufundat într-o criză politică şi pare că nu găseşte forţe să iasă la liman. În ultimul an au fost la Chişinău două guverne şi nenumărate încercări de a forma guverne. De aproape trei luni, ţara este condusă de un executiv interimar, pentru că forţele politice din Parlament nu au reuşit să formeze o coaliţie care să susţină un premier. Republica Moldova este prinsă într-un război al intereselor intre Est şi Vest. Însă în acest moment nu mai este clar care partide sunt proeuropene şi care nu. Să vedem acum o scurtă recapitulare a evenimentelor politice din ultimul an de la Chişinău.

*

Reporter: În Republica Moldova forţele pro-europene au câștigat pe muchie alegerile parlamentare din decembrie 2014. Partidele Liberal Democrat, Democrat şi Liberal au obţinut împreună 55 de fotolii din totalul de 101 din legislativ. În acest context, unitatea era cheia continuării drumului pro-european al ţării, însă  fisurile apărute intre formaţiuni par să fi spulberat această speranţă. După alegeri, președintele Timofti l-a desemnat pe fostul premier interimar, Iurie Leancă, să formeze executivul. Numai că acesta n-a primit votul de încredere al Parlamentului. Şeful statului a făcut o nouă propunere: economistul Chiril Gaburici. În februarie cabinetul Gaburici a fost validat de legislativ cu susţinerea democraţilor, liberal-democraţilor şi a comuniştilor pro-ruşi. Însă premierul şi-a dat demisia după patru luni în mijlocul unor suspiciuni că şi-ar fi falsificat actele de studii. Forţele aşa-zis pro-europene PLDM, PD şi PL au făcut din nou o alianţă şi, cu susţinerea lor, în iulie a fost instalat un guvern condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ. Acesta a fost demis trei luni mai târziu printr-o moţiune de cenzură iniţiată de forţele pro-ruse, dar votată şi de parlamentari pro-europeni. Săptămâna trecută şeful statului l-a desemnat pentru funcţia de premier pe fostul ministru al tehnologiilor informaţionale, Pavel Filip. Dacă parlamentul nu validează un nou executiv pană pe 29 ianuarie, la Chişinău vor avea loc alegeri anticipate.

*

Realizator: Există, aşadar, posibilitatea unor alegeri anticipate la Chişinău, dar pe de altă parte s-ar putea ca un guvern, acela pe care l-ar putea forma Pavel Filip, să fie cel care să asigure stabilitatea. O avem la telefon pe doamna Natalia Gherman, ministru de externe. Bună seara, doamnă ministru.

Natalia Gherman: Bună seara.

Realizator: Aţi ascultat acest material şi prima mea întrebare, avându-l şi pe domnul ministru Comănescu în studio, este dacă credeţi că de acum înainte prin această nouă nominalizare Republica Moldova se îndreaptă spre un guvern stabil.

Natalia Gherman: Aş vrea să-l salut şi pe colegul meu, domnul ministru Lazăr Comănescu. Şi răspunzând la întrebarea dumneavoastră, aş vrea să-mi exprim speranţa că într-adevăr, până la sfârșitul acestei săptămâni în Republica Moldova va fi instalat un guvern stabil şi pro-european. Or, societatea din Republica Moldova aşteaptă întocmai aceste reforme pro-europene, în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere încheiat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Realizator: O întrebare care tot mai des revine, după această perioadă lungă de instabilitate, mai vorbim despre forţe pro-europene, atât în parlament, cat şi la guvernare, adică în aceste guverne care se succed fără a avea deocamdată legitimitatea parlamentului?

Natalia Gherman: Ceea ce înseamnă forţele sau partidele pro-europene la această etapă înseamnă capacitatea acestor forţe politice de a promova insistent reformele necesare pentru stabilitatea politică, pentru dezvoltarea durabilă economică, pentru asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor Republicii Moldova şi, în primul rând, pentru a continua reforma în domeniul justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. În cazul în care noul guvern va reuşi promovarea acestor obiective importante, poate fi numit un guvern cu adevărat pro-european.

Realizator: Am văzut o declaraţie a adjunctului secretarului de stat american, Victoria Nuland, care spunea că este optimistă în privinţa formării acestui guvern care să asigure parcursul pro-european. Pe de altă parte, ce anume se schimbă în acest guvern pentru a da credibilitate acestei dorinţe atât a României - şi poate intraţi în dialog cu domnul ministru - cat şi a altor state, precum SUA, Germania, că acolo, la Chişinău acest guvern va fi cu adevărat pro-european, adică va porni pe calea reformelor despre care s-a vorbit timp de doi ani de zile de la formarea primului guvern pro-european in urma alegerilor.

Natalia Gherman: Se pare că clasa politică actuală de la Chişinău, acele forţe care doresc formarea acestui guvern realizează pe deplin că nu mai este timp de pierdut în promovarea reformelor importante pentru dezvoltarea şi modernizarea Republicii Moldova şi se pare că acum mai bine ca niciodată este auzită şi vocea societăţii. Deci cetăţenii Republicii Moldova, care intr-o manieră foarte consistentă protestează împotriva fenomenelor de corupţie, lipsa reformei în domeniul justiţiei şi de această dată guvernarea va fi taxată intr-o manieră foarte principială dacă nu vor fi promovate aceste obiective foarte dinamic, rapid şi convingător. Se pare că această înțelegere a actualei clase politice inspiră speranţa că de această dată reformele vor fi promovate insistent şi dinamic.

Realizator: Aş vrea să vă întreb dacă aşteptaţi de la şeful diplomaţiei române un sprijin şi care ar fi acesta pentru a ajunge ca în Republica Moldova să fie un parcurs ireversibil al acestor acţiuni pro-europene?

Natalia Gherman: În primul rând vreau să-mi exprim gratitudinea şi domnului ministru Comănescu şi tuturor colegilor din legislativul, executivul, preşedintelui României pentru acest sprijin constant pe care-l acordă Republicii Moldova şi parcursului european al ţării mele. Avem parteneriat strategic încheiat intre Republica Moldova şi România în susţinerea procesului de integrare europeană. Sunt foarte eficiente comisiile mixte interguvernamentale pe domeniul comercial-economic şi pe domeniul transferului de experienţă în materie de integrare europeană de la instituţiile româneşti instituţiilor omoloage din Republica Moldova. Deci toate aceste acţiuni concrete sun binevenite şi sunt foarte importante pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova. Cu domnul ministru Comănescu sper să avem posibilitatea să organizăm şi următoarea şedinţă a Grupului pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova. Este un format foarte important care facilitează transmiterea acestor mesaje şi împărtășirea obiectivelor de integrare europeană a Republicii Moldova cu toate cele 28 de state membre ale UE. Şi acest format este creat la iniţiativa României şi a Franţei. Şi în general tot ceea ce se petrece în cooperarea noastră sectorială, care este una multidimensională, se desfăşoară în logica preaderării Republicii Moldova la UE, urmând experienţa şi exemplul României. Această asistenţă este foarte preţioasă pentru noi.

Lazăr Comănescu: Dacă-mi permiteţi să intervin şi eu, în primul rând să o salut şi să-i spun la mulţi ani doamnei vicepremier şi ministru de externe, Natalia Gherman, să-i spun că m-am bucurat de cooperarea deosebită şi dialogul deosebit de intens pe care le-am avut cu domnia sa, chiar dacă sunt numai două luni de când eu ocup acest portofoliu. Aş vrea, în acelaşi timp, să îi spun că sunt cu totul de acord cu evaluările domniei sale şi că într-adevăr, dovada cea mai puternică a păstrării, a determinării de a păstra şi de a continua şi intensifica drumul şi viteza înspre apropierea de Europa ţine de ceea ce domnia sa vorbea - nu doar continuarea, ci accelerarea cu adevărat a proceselor de reformă în Republica Moldova. Domnia sa a menţionat deja domeniile. Aş dori doar să adaug că - şi este o opinie pe care am auzit-o şi pe care o împărtășesc şi eu - este foarte important, şi noi sperăm şi avem motive să fim optimişti, din ceea ce spune doamna ministru, că viitorul guvern pe care-l dorim instalat cât mai rapid, politicienii, principalii actori din Republica Moldova se vor concentra pe realizarea acestor reforme. Un coleg de-al meu spunea ieri, la Bruxelles, că este foarte important ca toţi politicienii din Republica Moldova să demonstreze prin ceea ce vor face că interesul lor suprem este cetăţeanul Republicii Moldova.

Realizator: Bun. Vă mulţumesc foarte mult! Îi mulţumesc şi doamnei ministru! O seară frumoasă în continuare, doamnă ministru! Noi ne întoarcem pentru dialogul pe care-l avem. Discutăm despre cazul Bodnariu. S-a vorbit în media că diplomaţia românească nu a fost mai agresivă sau dacă nu agresivă, mai implicată în acest caz. Este vorba despre cazul copiilor din Norvegia care au fost preluaţi de la părinţi şi acum sunt plasaţi în asistenţa socială a statului norvegian. Nu este singurul caz, dar pentru că este cel mai cunoscut, vă rog să-mi spuneţi dacă lucrurile stau în acest fel sau poate există o problemă pe care noi nu o cunoaştem, legată de implicarea diplomaţiei?

Lazăr Comănescu: Domnule Lucaci, vreau să vă asigur, şi asigur prin dumneavoastră şi telespectatorii, opinia publică, că Ministerul de Externe a fost de la început, de la apariţia acestui caz, foarte activ, după cum diplomaţia română a fost activă şi a sprijinit interesele cetăţenilor români în cazuri similare anterioare din Norvegia. Însă, vreau să vă spun că, având în vedere specificul temei despre care vorbim, sunt câteva lucruri despre care nu se poate să nu se ţină seama. În primul rând, întregul nostru demers sau setul de demersuri pe care MAE le-a întreprins, via ambasada noastră de la Oslo, dialogul direct al conducerii MAE român cu MAE norvegian, de asemenea, într-un strâns dialog cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului de la noi din ţară, şi vreau să-i mulţumesc doamnei Gabriela Coman pentru efortul pe care îl face şi contribuţia pe care o are în această privinţă; totul s-a concentrat şi s-a subsumat a ceea ce se cheamă interesul suprem al copilului. Acesta este primul punct. Al doilea punct este o temă cu o anumită sensibilitate şi experienţa, nu doar a noastră, ci şi a altor state care s-au confruntat şi se confruntă cu situaţii similare arată că, pentru a se putea gestiona în maniera cea mai adecvată, repet, pornind de la interesul suprem al copilului şi, sigur, al familiei sale, trebuie să ţinem seama că este nevoie de o anumită, să-i spunem aşa, discreţie. Pentru că în momentul când declanşezi asemenea proceduri, ele au un anumit tipic şi este important să ţinem seama de anumite demersuri şi să evităm foarte multă publicitate în jurul acestor cazuri. Trebuie să vedem această linie fină între ce este oportun să se facă şi de unde începem eventual să avem de-a face cu ceea ce am numit efecte colaterale, care nu sunt în beneficiul demersului.

Realizator: Am înţeles, dar garanţii care să privească faptul că statul român supraveghează, este implicat şi are toată atenţia acordată acestui caz, astfel încât să nu existe niciun fel de suspiciune că autorităţile norvegiene nu sunt dispuse să colaboreze. Puteţi da aceste garanţii?

Lazăr Comănescu: Pot să vă asigur că există o colaborare şi un dialog realmente în spirit de cooperare între MAE român şi MAE norvegian. De altfel, vedeţi şi dumneavoastră că au loc contacte pe care partea română le-a iniţiat - chiar zilele acestea este o delegaţie a Parlamentului României care se află în Norvegia, tocmai pentru a vedea la faţa locului şi a  înțelege cât mai bine lucrurile cum se desfăşoară şi care sunt reglementările în Norvegia. De asemenea, avem toate garanţiile date de interlocutorii noştri norvegieni că se respectă întocmai reglementările în materie. Sigur, putem să discutăm, şi partenerii norvegieni sunt de acord asupra acestui lucru, că poate că sunt zone perfectibile în legislaţia, în reglementările norvegiene în materie, dar, evident, acesta este un lucru, un proces care reclamă timp şi noi trebuie să ţinem seama de reglementările actuale.

Realizator: Ca o previziune pe care o puteţi da din punct de vedere al activităţii dumneavoastră ca ministru de externe, acest caz se va rezolva favorabil pentru părinţi sau va fi mai curând...?

Lazăr Comănescu: Eu cred că cel mai serios ar fi să spunem că există un proces care s-a declanşat în Norvegia, este vorba despre un proces de evaluare, este o anchetă care se desfăşoară acolo şi să lăsăm lucrurile să se desfăşoare astfel încât să nu fie afectate de eventuale declaraţii, poziţii care ar putea să ducă la altfel de interpretări, cum s-a întâmplat în cazul altor ţări.

Realizator: Să trecem acum de la o chestiune de ordin intern care privesc vecinătatea apropiată - am vorbit despre Moldova - să ne uităm puţin mai spre est, deci spre vecinătatea estică, acolo unde se altă Federaţia Rusă. Am observat, pe de-o parte, modul, tonalitatea în care se exprimă reprezentanţii guvernului de la Moscova în legătură cu anumite gesturi pe care le face România pentru a-şi adapta securitatea naţională la ceea ce consideră că este necesar. De exemplu, vorbim despre posibilitatea să existe o flotă, se discută despre o flotă aliată la Marea Neagră. Avem un scut care urmează să fie funcţional în acest an la Deveselu, scutul antirachetă. Vedeţi din partea Rusiei o stare de alertă în relaţiile diplomatice sau de altă natură?

Lazăr Comănescu: Domnule Lucaci, evident că Rusia este un actor important, este în vecinătatea noastră şi interesul nostru este să se creeze premisele pentru ca în viitor relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană, Alianţa Nord-Atlantică şi partenerii noştri să revină la normal. Dar acest lucru este posibil în condiţiile în care efectele sau în condiţiile în care ceea ce vedem acum în vecinătatea noastră estică, instabilitate, insecuritate vor fi eliminate. Or, acest lucru presupune în primul şi în primul rând ca Federaţia Rusă, prin tot ceea ce întreprinde, să se înscrie în ceea ce înseamnă regulile de drept internaţional. Pentru că ce s-a întâmplat în Ucraina, Crimeea, ce se întâmplă în estul Ucrainei sunt chestiuni care arată că mai e mult până când se va putea reveni la o relaţie de business as usual între comunitatea occidentală şi Federaţia Rusă. Aceasta este chestiunea esenţială. De aceea, pentru a se face paşi înspre o revenire la normal, este extrem de important ca Rusia să îndeplinească întocmai angajamentele asumate prin acordurile de la Minsk, să fie convinsă că realizarea unor proiecte precum cel pe care l-aţi amintit - este vorba aici de proiectul de apărare antirachetă de la Deveselu - nu este sub nicio formă destinat împotriva Rusiei, ci este vorba de un mijloc de apărare, de prevenire a unor eventuale situaţii. Vedem foarte bine tot mai mulţi şi mai agresivi actori non-statali şi este firesc ca noi, ca partenerii noştri americani, ca NATO să-şi pună problema să se doteze cu capacităţile necesare pentru a face faţă unor asemenea sfidări faţă de  securitatea lor.

Realizator: Doar o întrebare legată de Rusia, de Federaţia Rusă, pentru că noi nu mai avem niciun fel de informaţie publică despre nivelul la care se poartă discuţiile, contactele diplomatice cel puţin, dacă nu altele cu Moscova, dacă puteţi să ne spuneţi la ce nivel se poartă el acum. Noi mai avem nişte mici diferende istorice. Îmi aduc aminte doar de tezaur, tezaurul României. Şi dacă puteţi califica actuala noastră relaţie cu Federaţia Rusă într-un termen diplomatic, dacă doriţi.

Lazăr Comănescu: Este o relaţie cvasi-similară cu relaţia pe care şi alte state membre ale UE, ale NATO o au cu Federaţia Rusă. Sigur că trebuie să fim pragmatici. Dincolo de ceea ce menţionam mai adineauri, evident că sunt chestiuni punctuale asupra cărora putem să continuăm dialogul. V-aţi referit la tezaur. Dar eu mă refer, de exemplu, la chestiunile economice. De asemenea, mă refer la faptul că există o organizaţie din care şi noi, şi Federaţia Rusă şi altele fac parte; este vorba de Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră. Şi căutarea unor modalităţi prin care, în acest context, în acest cadru, putem să contribuim la conştientizarea de către factorii decidenţi de la Moscova că, pentru a se putea ajunge din nou la normalitatea relaţiilor, este nevoie ca angajamente pe care Federaţia Rusă şi le-a asumat, precum cele de la Minsk, cum am spus, se vor şi implementa.

Realizator: Aţi vorbit despre scutul antirachetă, acest sistem defensiv care are o componentă şi în România la Deveselu. Poate ne explicaţi, pentru că a fost vizita adjunctului secretarului de stat american, doamna Nuland. Am înțeles că are câte o vizită anuală în România, deci face parte dintr-un program pe care şi-l realizează oricum, dacă prin Parteneriatul Strategic pe care îl are România cu Statele Unite, înțelegem un upgrade, o evoluţie, alta decât ceea ce vedem din scutul antirachetă sau baza militară unde sunt soldaţii americani.

Lazăr Comănescu: În primul rând vreau să vă spun că nu am nicio ezitare să calific modul în care evoluează Parteneriatul Strategic între România şi SUA ca fiind excelent. Sigur, în planul securităţii, în planul cooperării, în domeniul apărării lucrurile au evoluat foarte mult. Dar  asta nu înseamnă că şi în celelalte domenii lucrurile nu evoluează. Dimpotrivă, eu personal mă simt foarte încurajat, inclusiv din mesajele pe care le-a transmis cu ocazia vizitei la Bucureşti, şi îmi permit să spun şi cu ocazia întâlnirii pe care am avut-o cu doamna Nuland, lângă Vilnius, săptămâna trecută. Partea americană este absolut de acord cu ceea ce noi spunem de mai mult timp, că această excelentă dimensiune de cooperare în cadrul parteneriatului, dimensiunea de securitate şi de apărare trebuie să fie completată cu o evoluţie similară şi în alte domenii, în mod deosebit cel economic. Această abordare este împărtășită şi de partea americană şi de altfel, dacă nu mă înşel, chiar în declaraţiile de presă pe care doamna Nuland le-a făcut după întâlnirile cu domnul preşedinte Iohannis, cu domnul premier Cioloş, s-a referit ea însăși la importanţa deosebită a dimensiunii economice.

Realizator: Ştiţi ce îi interesează pe toţi românii? Sigur că este important să vedem că şi business-ul american arată încrederea în România ca partener strategic, nu numai relaţia de securitate să primeze. Dar pe români îi interesează foarte mult să circule în Statele Unite în categoria cetăţenilor europeni care nu mai au nevoie de viză sau intră în programul "Visa Waiver". Nu se vede niciun pas înainte în această privinţă. Ştiu că este vorba şi despre Congresul american, dar pot fi şi anumite etape mai grăbite, accelerate, ca să ajungem totuşi să fim parteneri in toate modurile.

Lazăr Comănescu: Vă asigur că această temă a fost şi este permanent pe agendă în cadrul discuţiilor noastre cu interlocutorii americani. În acelaşi timp, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, trebuie să ţinem seama de realităţile din viaţa politică americană. Şi tot ce vă pot asigura este că, repet, este un demers pe care continuăm să-l facem şi sperăm să se facă şi progrese în această privinţă. Aş mai adăuga ceva. Dincolo de cele pe care le-am menţionat în relaţia noastră cu Statele Unite ale Americii şi care vin în confirmarea celor afirmate. Observăm că în ultimul timp, în ultimul an de zile, dialogul româno-american la nivel politic, dar nu numai, s-a intensificat şi vă amintesc că anul trecut a fost vizita preşedintelui României la Washington, întâlnire cu vicepreşedintele Biden. În decembrie anul trecut eu am avut o întâlnire cu secretarul de stat Kerry. Doamna Nuland a venit aici. Şi după cum ştiţi, în primăvara acestui an, va fi în România în vizită oficială secretarul de stat american. Au loc, de asemenea, dialoguri şi întâlniri la alte nivele. Este şi acesta un clar indiciu asupra modului cum evoluează Parteneriatul strategic româno-american.

Realizator: Vizita aceasta a secretarului de stat american, de altfel se ştie că în Statele Unite vor fi alegeri prezidenţiale, deci se schimbă şi guvernul în acest an. Vizita aceasta are un scop de a asigura cumva alternanţa firească de vizite sau are şi un alt scop pe care ni-l puteţi preciza?

Lazăr Comănescu: Este în primul rând o dovadă a faptului că România, ca partener al SUA, contează foarte, foarte mult. Şi daţi-mi voie să o citez din nou pe doamna Nuland... Da, cred că am aici declaraţia de ieri de la conferinţa de presă a doamnei Nuland şi care spune la un moment dat: "Suntem foarte recunoscători pentru contribuţia pe care România continuă să o aibă în Afganistan şi acum susţine eforturile anti ISIS, anti Daesh. România este unul dintre aliaţii pe care poţi conta, cu care poţi lucra oriunde apar provocări". Această declaraţie mi se pare că spune foarte mult în legătură cu modul în care partea americană percepe relaţia cu România.

Realizator: Dacă avem o relaţie excelentă cu SUA, după cum spuneţi şi dumneavoastră, haideţi să vedem cum este relaţia noastră cu statele europene, în condiţiile în care noi suntem totuşi un stat membru al UE, şi aş vrea să vorbim despre UE care se confruntă cu o situaţie specială, şi anume are la dispoziţie două luni pentru a soluţiona criza refugiaţilor. Altfel există riscul destrămării spaţiului Schengen şi a zonei euro. Avertismentul vine de la preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi de la cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Oficialii de la Bruxelles sunt alarmaţi de faptul că tot mai multe ţări iau măsuri pentru a-şi apăra frontierele naţionale de fluxul de refugiaţi.

*

Reporter: În contextul valurilor de refugiaţi care se revarsă spre Europa, Austria a anunţat zilele trecute că a suspendat temporar acordul Schengen şi se pregăteşte să trimită militari la graniţe.

Sebastian Kurz - ministrul austriac de externe: Pe 20 ianuarie guvernul federal va discuta despre migraţie şi presupun că se vor decide măsuri concrete.

Reporter: Dacă Uniunea nu reuşeşte să-şi asigure frontierele externe, Schengen-ul ca întreg este pus la îndoială - a declarat cancelarul austriac, Verner Feiman. Până acum Ungaria, Austria, Slovenia, toate membre ale spaţiului de liberă circulaţie au hotărât să ridice garduri ca să-şi protejeze graniţele. Însă un eventual colaps al Schengen ar zdruncina întreaga construcție europeană.

Jean-Claude Juncker: Dacă cineva vrea să ucidă Schengen, până la urmă va distruge şi piaţa unică.

Reporter: Situaţia din Uniune este urmărită cu atenţie şi de peste ocean. Specialistul în relaţii internaţionale Robert Kaplan a scris recent într-un eseu publicat in "Wall Street Journal" că Europa se fărâmițează, că sub presiunea unor crize interne şi externe continentul revine la harta sa din Evul Mediu, dacă nu ca frontiere, atunci cel puţin prin atitudini şi alianţe politice. Analistul consideră să SUA au misiunea de a ajuta Europa pentru a-i menţine coeziunea internă, dar şi pentru a păstra capacităţile UE şi ale NATO.

*

Realizator: Văzând acest material am fost mai tentat să vă întreb despre spaţiul Schengen, dar urmărind cu atenţie ceea ce a declarat Jean-Claude Juncker, îmi pun întrebarea dacă noi mai vorbim despre UE în câţiva ani şi nu mai contează spaţiul Schengen. Ce părere aveţi?

Lazăr Comănescu: Domnule Lucaci, evident că evoluţiile din ultimul an, sigur, în mod deosebit, legate de spaţiul Schengen, dar la rândul lor determinate de problema aceasta de largă dimensiune pe care a generat-o migraţia, fluxul acesta de refugiaţi, a dus la crearea unei atmosfere generatoare de pesimism. Dincolo de acest lucru, şi sunt multe lucruri care pot să fie criticate, o spun foarte clar, vă dau un exemplu - atâta timp cât la nivel de UE, inclusiv la nivelul cel mai înalt, Consiliul European, problema aceasta a refugiaţilor şi a migraţiei a fost pusă în termeni pur cantitativi, evident că s-a consumat foarte mult efort, au avut loc aproape lunar reuniuni ale Consiliului European pe această temă; şi aici vreau să vă spun că România a vorbit de la început despre un lucru care acum este tot mai mult adus în discuţie - nevoia să ne concentrăm asupra cauzelor care generează aceste fenomene şi de acolo să începem să căutăm soluţiile de rezolvare a lor. V-aţi referit la Schengen, evident că asistăm la aceste evoluţii nefericite, în care, după ce am constatat cu toţii ce înseamnă libertatea de mişcare, din cauza unor factori exogeni să venim şi să luăm măsuri, sau unele state să ia măsuri care sunt totalmente contra acestui principiu fundamental. Nu este cazul să intru în detalii.

Realizator: Ştiţi ce vreau să vă întreb apropo de acest lucru? Am văzut măsuri, control vamal de exemplu la graniţa cu Austria. Ce face cetăţeanul român? Își ia paşaportul în loc de, adică nu mai este folosită cartea de identitate pentru că nu mai este acceptată şi se supune controlului vamal....

Lazăr Comănescu: Tot ceea ce pot să vă spun este că sper că sunt totuşi convins că astea sunt măsuri temporare şi că până la urmă lumea se va trezi. Şi un indiciu in acest sens este următorul...

Realizator: Da, dar va merge cu paşaportul, asta vreţi să spuneţi.

Lazăr Comănescu: …nu, nu, deocamdată...

Realizator: Deocamdată doar un act de identitate.

Lazăr Comănescu: Un act de identitate în spaţiul UE. Ieri am venit şi am văzut oamenii arătând doar actul de identitate.

Realizator: Şi atunci controlul vamal la ce foloseşte dacă este ca şi până acum? Faptul că nu era înainte?

Lazăr Comănescu: Controlul vamal este legat de depistarea, dacă există pericole pentru, ştiu eu, dotare cu echipamente care....

Realizator: Am înțeles, periculoase...

Lazăr Comănescu: Periculoase..

Realizator: Şi ameninţări.   

Lazăr Comănescu: Ce vreau să spun este următorul lucru, şi acesta este elementul care mă face să-mi păstrez optimismul despre construcţia europeană, Spuneam, şi aţi spus şi dumneavoastră, dacă mai multe state membre, inclusiv din spaţiul Schengen, au recurs la măsuri dintre acestea unilaterale, inclusiv garduri ş.a.m.d. Acum însă se discută tot mai mult, şi eu zic că este şi în beneficiul nostru, că această evoluţie poate să creeze o anumită oportunitate care ţine de Schengen. Este faptul că în momentul de faţă se vorbeşte foarte mult şi se caută modalităţi prin care se concentrează atenţia asupra nevoii consolidării securităţii frontierelor externe ale UE.

Realizator: Asta mă întreb şi eu, de ce noi nu suntem în Schengen, pentru că, din punctul de vedere al UE, era mult mai bine să avem o ţară de frontieră a UE, care este România, asigurată.

Lazăr Comănescu: De aceea, spuneam că aceste evoluţii pot să aducă, să se transforme într-o oportunitate pentru noi. Sigur, trebuie să ne păstrăm realismul, dar, încă odată spun, România a demonstrat că are capacitatea tehnică de a-şi asigura frontierele; şi în condiţiile în care accentul se pune crescând pe consolidarea frontierelor externe ale UE, eu cred că percepţia vizavi de rolul României într-un spaţiu Schengen extins cu România înăuntru este în avantajul nu doar al României, ci şi al UE.

Realizator: Dar mai vedeţi acest subiect discutat la nivelul Consiliului European sau, de exemplu, avem preşedinţia Olandei la UE. Olanda nu a fost niciodată de acord că accepte România în spaţiul Schengen. Se schimbă ceva?

Lazăr Comănescu: Aş spune următorul lucru - întotdeauna trebuie să fim cât mai realişti şi pragmatici. Evident, noi am spus, o spunem şi o vom spune, nu există niciun fel de legătură sau argumentul că între Schengen şi alte evoluţii din România există o anumită legătură, mă refer la faimosul MCV, aşa este, nu există nicio legătură şi este recunoscut acest lucru. Dar, pe de altă parte, nu putem să ignorăm faptul că acest aspect nu este trecut cu vederea de unele state membre. Şi aici, revenind la întrebarea dumneavoastră, vreau să vă spun că în dialogurile pe care le-am avut în ultimul timp cu înalţi oficiali, fie că este vorba despre înalţi oficiali din instituţiile europene sau parteneri bilaterali, recunosc şi o declară foarte răspicat că România a făcut progrese foarte importante legate de acest MCV şi eu am încrederea că nu este vorba despre condiţionalităţi, dar cu reverberaţii inclusiv asupra problematicii Schengen, viitorul raport al Comisiei Europene va aduce argumente în plus în favoarea României, şi inclusiv preşedinţia olandeză a afirmat acest lucru.

Realizator: Să sperăm că aceste lucruri pe care le spuneţi...

Lazăr Comănescu: Iertaţi-mă că vă mai întrerup, nu ştiu dacă aţi avut timp, o să vă uitaţi la declaraţia de presă de după întâlnirea mea cu ministrul german în vizita de la Berlin, săptămâna trecută. De asemenea, aţi remarcat - sigur, este vorba despre America - dar aţi remarcat comentariile pe care le-a făcut Victoria Nuland legat de procesul de consolidare a statului de drept în România, de succesele pe care România le-a realizat şi le realizează în materie de luptă împotriva corupţiei. În momentul de faţă România este dată ca ţară care poate să furnizeze consultanţă şi asistenţă în acest domeniu în spaţiul din vecinătatea noastră.

Realizator: Domnule ministru, să sperăm că aceste lucruri vor duce şi la o realizare pentru toţi cei care suntem în această ţară, din punct de vedere al accesului în spaţiul Schengen să fim parteneri, al posibilităţii de a încheia într-un fel acest raport pe care îl facem anual, de fapt la şase luni, MCV, pentru că el este destinat doar României şi Bulgariei, şi să trecem la ultimul lucru, cel care priveşte viitorul UE. Am văzut criza refugiaţilor, am văzut situaţie delicată în care se află cancelarul german în urma acestor decizii pe care le-a impus cumva prin voinţa Germaniei în rândul statelor membre cu privire la cotele de refugiaţi. Să nu uităm de posibilitatea unui referendum în Marea Britanie de ieşire din acest spaţiu european - credeţi că ne îndreptăm către o întărire, o solidaritate internă sau mai curând către un fenomen de implozie?

Lazăr Comănescu: Răspunsul la întrebarea dumneavoastră mă face să fac un mic recurs la istoria devenirii UE. Sigur, crizele prin care trece în momentul de faţă Uniunea Europeană sunt puternice. Dar Uniunea Europeană a mai traversat crize foarte serioase în timp. Şi dacă ne uităm puţin în istorie, aşa cum spuneam, vom constata că după fiecare situaţie de criză profundă uneori s-au făcut paşi înainte în procesul de integrare europeană. Personal, sunt încrezător că vom putea asista la evoluţii de acest gen şi în contextul actualelor crize. Iată, de exemplu, se vorbeşte foarte mult despre BREXIT. În acelaşi timp, tot mai multă lume spune foarte clar şi răspicat, inclusiv britanici, în Europa continentală, de asemenea, că o Uniune Europeană fără Regatul Unit nu mai este uniunea pe care ne-o dorim. Şi de partea cealaltă se spune acest lucru. Pe de altă parte, unele dintre solicitările pe care le-a prezentat Londra în acest domeniu merită tratate cu atenţie, atât timp cât nu sunt afectate principiile fundamentale în baza cărora construcţia europeană a evoluat. Dau exemplu, doar ca să mă limitez la ea, libertatea de mişcare. Iar remarca dumneavoastră legată de două luni, sigur, eu l-aş lua şi ca un îndemn adresat liderilor europeni că este absolută nevoie de o concentrare mai puternică a eforturilor spre a se găsi soluţii, şi nu spre a se transmite responsabilităţi înspre o parte sau alta. Este nevoie de o concertare a eforturilor.

Realizator: Credeţi că problema Uniunii Europene în acest an, stringentă, este rezolvarea situaţiei refugiaţilor care nu s-a terminat, adică ei continuă, această migraţie nu s-a încheiat sau rezolvarea problemelor economice şi menţinerea la un nivel... 

Lazăr Comănescu: Răspunsul este simplu: şi una şi alta.

Realizator: Observăm că moneda euro a pierdut suficient de mult teren ca să se apropie de dolar şi acest lucru ce ne spune? Economiile europene au o problemă sau este vorba despre puterea economiei americane în faţa celei europene, că ne interesează şi pe noi, fie că ne raportăm la euro.

Lazăr Comănescu: Bun. Evoluţii sinuoase în economie au fost şi vor continua să fie, dar eu cred că luată per ansamblu economia europeană continuă să fie o economie puternică, uitaţi-vă la cum evoluează cel mai important actor economic din Uniunea Europeană, care este Germania. Deci, din acest punct de vedere, sigur că da, poate că ritmul de creştere sau lentoarea evoluţiei economice generează semne de întrebare, dar eu nu aş fi îngrijorat foarte mult de acest aspect. Ceea ce este însă pozitiv este următorul lucru: că pe fondul acestei crize economice, apropo de procesul de integrare europeană, eu vă întreb un lucru: câţi sau câtă lume, acum cinci ani, ar fi putut să spună că în arhitectura instituţională a Uniunii Europene avem evoluţii noi precum sunt Pactul Fiscal, evoluţiile acestea spre consolidarea guvernanţei economice a Uniunii economice şi monetare. S-au făcut paşi foarte importanţi.

Realizator: Bun. Eu vreau să vă mulţumesc. Ne-am apropiat de final, suntem la finalul acestei discuţii, eu vă mulţumesc că aţi fost alături de noi şi de telespectatorii TVR1. Vă vom invita cu altă ocazie când vom avea evoluţii pe scena politică internaţională şi în diplomaţie şi aş vrea să le spun telespectatorilor că în 10 minute ne revedem pentru a continua discuţia pe care o vom avea despre PFA şi microîntreprinderi. Mulţumesc, domnule ministru.

Lazăr Comănescu: Eu aş dori să închei doar prin a menţiona un lucru care are o anumită semnificaţie şi care ţine de importanţa pe care o acordăm, ca Minister de Externe, promovării intereselor cetăţenilor români şi vorbesc acum despre românii din străinătate. Tocmai astăzi  guvernul a adoptat o ordonanţă prin care reprezentanţele noastre diplomatice consulare au posibilitatea să elibereze mai rapid certificate de cazier care sunt extrem de importante pentru românii, compatrioţii noştri, care se află într-o ţară sau alta şi care au nevoie de asemenea documente pentru a-şi dobândi un loc de muncă, pentru a-şi rezolva probleme acolo unde se găsesc. Nu va mai fi nevoie să aştepte nu ştiu cât timp până când făceau solicitarea la Oficiul consular român din ţara X sau Y...

Realizator: Am înțeles. Uşurează această chestiune, este foarte important...

Lazăr Comănescu: Am dorit să o menţionez pentru că, după părerea mea, este un lucru foarte important.

Realizator: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Lazăr Comănescu: Toate cele bune.

 

  • Interviul este disponibil AICI 

Centrul de presă