Centrul de presă

Declaraţii de presă susţinute de purtătorul de cuvânt al MAE cu privire la cazul Bodnariu

Tip: 
Comunicat de presă
Data: 
13.01.2016

Bună seara. Mulţumesc pentru participare!

Voi face o declaraţie privind cele mai recente demersuri întreprinse de autorităţile romane în cazul Bodnariu din Norvegia. Şi doresc să accentuez de la început că demersurile de comunicare publică în acest caz au fost restrânse pentru a nu periclita eforturile pe care autorităţile române le-au întreprins în acest caz şi, astfel, s-a ţinut în primul rând cont de dorinţele exprimate de familie, dar şi de sensibilitatea cazului. Şi nu în ultimul rând, evident, a fost luată în calcul respectarea legislaţiei norvegiene, ținând cont de faptul că sunt proceduri încă în derulare. Mai mult decât atât, interesul copiilor şi al familiei este un principiu primordial de care ţinem cont în toate eforturile noastre legate de acest caz. Dorim să evităm orice elemente sau acţiuni care pot să creeze orice fel de daune. Şi urmează să vă prezint  ultimele informaţii pe acest caz, dar şi elemente utile care să reflecte consecvenţa de acţiune a părţii române pe toate palierele.

Voi începe, evident, cu întâlnirile care au avut loc în ultimele zile la Oslo. Ieri ambasadorul Romaniei, consulul ambasadei, dar şi un expert trimis de aici, din Centrala MAE, au avut o întâlnire cu familia Bodnariu şi cu avocatul acesteia. Împreună au analizat stadiul aplicării procedurilor şi mijloacele de sprijinire a familiei în acest caz. În cadrul discuţiei, familia Bodnariu a mulţumit autorităţilor române pentru susţinere, pentru asistenţa acordată şi pentru demersurile efectuate de misiune şi de instituţiile din România. Familiei i s-au recomandat alţi doi avocaţi norvegieni care s-au ocupat în trecut de cazuri similare şi care pot colabora cu avocata care se ocupă de cazul lor. În discuţie a rezultat că sesizările privind eventuale abuzuri ale Barnevernet pot fi adresate doar de familie, prin avocat, către instituţia numită Fylkesmannen, care este reprezentantul autorităţilor centrale în teritoriu. Ca şi până acum, evident, Ambasada noastră la Olso menţine legătura cu familia Bodnariu şi cu avocatul acesteia.

Astăzi, ambasadorul României a avut discuţii pe caz la Ministerul norvegian de Externe şi la Ministerul Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale din Norvegia. La Ministerul de Externe, ambasadorul a subliniat că este vorba despre un caz social cu impact emoţional şi media, evident, foarte mare. A propus realizarea unei cooperări politice pentru gestionarea acestui caz. A reamintit propunerea formulată de ANPDCA, privind integrarea copiilor în familia extinsă a tatălui din România, acest lucru fiind în interesul copiilor de a creşte împreună într-un mediu cultural şi lingvistic familiar. Ambasadorul român a solicitat permisiunea pentru consulul român de la Oslo să viziteze minorii în astfel de situaţii. Şi, de asemenea, a transmis mesajul ferm al autorităţilor române - şi vorbesc aici de preşedinte, premier şi de ministrul afacerilor externe - privind dorinţa de intensificare a dialogului politic, a cooperării practice la nivel de autorităţi de resort în vederea identificării soluţiei viabile şi pentru gestionarea optimă a cazurilor de acest gen.

În cadrul discuţiei, partea norvegiană a asigurat că există garanţii procesuale pentru părinţi şi a reiterat faptul că ancheta Barnevernet nu a pus în discuţie aspecte de natură religioasă, fapt confirmat şi de familie. Partea norvegiană a subliniat, de asemenea, necesitatea respectării principiului confidenţialităţii şi neintervenţiei într-un caz aflat în derulare. Au urmat întâlnirea şi discuţiile ambasadorului român de la Oslo cu reprezentanţi din Ministerul Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale. Acolo ambasadorul român a accentuat interesul superior al copiilor de a nu fi separaţi. A solicitat acces pentru consulul român, ca observator, în etapele curente ale procedurilor. Partea norvegiană a subliniat faptul că această solicitare trebuie formulată şi de familie. De asemenea, ambasadorul român a solicitat sprijin pentru a permite consulului să viziteze copiii aflaţi în plasament. Partea norvegiană a arătat că acest lucru este posibil, cu menţiunea că astfel de vizite pot fi acceptate de autorităţile norvegiene de protecţie a copilului, dacă interesul superior al minorului nu este lezat. În cadrul discuţiei, partea norvegiană a agreat organizarea unor întâlniri de lucru între reprezentanţii ANPDCA şi omologii lor norvegieni pentru a identifica mecanisme de coordonare în gestionarea cazurilor de minori români instituţionalizaţi în Norvegia. Şi, de asemenea, ministerul norvegian a exprimat deschidere pentru astfel de discuţii şi pentru discuţii cu delegaţia Parlamentului României, care urmează să ajungă la Oslo săptămâna viitoare.

Acestea sunt demersurile ultimelor două zile, dar spuneam că vreau să vă fac un tablou complet al acţiunilor Ministerului de Externe şi ale autorităţilor române în acest caz. Încep cu momentul în care acest caz a fost semnalat Ambasadei de la Oslo de către fratele tatălui. Se întâmpla la 18 noiembrie 2015, la două zile după ce doi dintre copiii familiei Bodnariu au fost instituţionalizaţi. De atunci, situaţia se află in mod prioritar în atenţia ministrului afacerilor externe, care a dispus formarea unui grup de lucru la nivelul MAE, care include reprezentanţi din cadrul tuturor direcţiilor MAE cu competenţe în materie.

Ce s-a făcut pe linie consulară: la nivelul Ambasadei României la Oslo s-au întreprins demersuri de asistenţă consulară, demersuri posibile în astfel de cazuri, inclusiv prin sesizarea MAE din Norvegia şi a Ministerului Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale. Ambasada a pus la dispoziţia familiei Bodnariu, la acel moment, o listă a coordonatelor de contact ale mai multor avocaţi şi traducători de limba romană din Norvegia. La cererea familiei, la 8 decembrie 2015, Ambasada a înscris în actele de stare civilă româneşti certificatele de naştere ale celor cinci copii, procedură care s-a desfăşurat de urgenţă şi cu titlu de gratuitate. Consulul român la Oslo a ţinut legătura permanent cu Marius Bodnariu, cu care a avut mai multe discuţii în toată această perioadă. La 11 ianuarie 2016, ministrul afacerilor externe a avut o discuţie prelungită cu fratele tatălui, urmată de noi discuţii ale acestuia din urmă cu conducerea Departamentului Consular al MAE aici, la Bucureşti. S-a discutat evoluţia cazului, stadiul actual şi măsurile care vor fi luate în continuare pentru sprijinirea familiei, în limitele reglementărilor aplicabile.

De asemenea, un expert din cadru MAE - vă spuneam că deja se află la Oslo pentru a acorda sprijin şi asistenţă de specialitate - a fost trimis special din Centrala MAE pentru acest caz. Alături de ambasadorul şi de consulul de la Oslo acest expert este în legătură permanentă cu familia şi avocatul acesteia, are inclusiv o agendă de consultări cu diplomaţi străini acreditaţi la Oslo, care s-au confruntat cu situaţii similare. Şi MAE a iniţiat procesul de consultare pe linie consulară cu autorităţi din alte ţări, pentru a obţine date despre cazuri similare care au implicat cetăţeni din ţările respective.

Acestea au fost demersurile tehnice pe linie consulară, dar, evident, au fost şi demersuri pe linie interinstituţională aici, la Bucureşti - şi este din nou o ordine cronologică – la 8 decembrie 2015, reprezentanţi ai MAE au fost parte a unei dezbateri pe cazul Bodnariu, organizată în Parlamentul României de către Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, din cadrul Camerei Deputaţilor. În cadrul acestei comisii s-a decis organizarea unei vizite a unei delegaţii parlamentare în Norvegia care va avea loc - vă spuneam - săptămâna viitoare. Delegaţia parlamentară română va ava o serie de întâlniri cu autorităţi norvegiene competente pe acest caz. La 11 decembrie 2015, MAE a organizat consultări cu ANPDCA şi cu Ministerul Justiţiei - vorbim aici de Direcţia Drept Internaţional şi cooperare judiciară - pentru a evalua posibilităţile de sprijin şi intervenţie la nivel bilateral. MAE a solicitat efectuarea unei anchete sociale de către ANPDCA în familia extinsă a tatălui din România pentru a stabili dacă integrarea copiilor în această familie extinsă este posibilă. Ancheta şi rezultatele ei au fost transmise, prin intermediul Ambasadei de la Oslo, autorităţilor norvegiene.

Au fost, evident, şi demersuri pe lângă autorităţile norvegiene. La 14 decembrie 2015, a fost o discuţie la MAE, aici la Bucureşti, cu ambasadorul Norvegiei în România în cadrul căreia partea română a solicitat cooperare şi comunicare adecvată pe acest caz. La 24 decembrie 2015, o nouă discuţie la MAE, tot cu ambasadorul Norvegiei, pentru a analiza modul în care a evoluat cazul, ocazie cu care a fost reiterată necesitatea cooperării şi comunicării adecvate. S-a subliniat importanţa transparenţei şi contactului direct cu ANPDCA a autorităţilor norvegiene care se ocupă de caz. La 30 decembrie 2015, secretarul de stat coordonator din MAE a avut o convorbire telefonică cu omologul norvegian în cadrul căreia au fost reluate solicitările părţii române şi s-a stabilit ca următoarele discuţii detaliate să aibă loc cu ambasadorul Norvegiei la Bucureşti, ceea ce s-a şi întâmplat la 8 ianuarie 2016, când ministrul afacerilor externe şi secretarul de stat coordonator din Ministerul de Externe au avut noi discuţii cu ambasadorul Norvegiei. Şi a mai fost un demers, chiar în ultima zi a lunii decembrie 2015, când ministrul român al afacerilor externe a transmis o scrisoare omologului său norvegian în care a exprimat preocuparea autorităţilor de la Bucureşti pentru un caz cu un grad înalt de sensibilitate pentru societatea noastră şi a menţionat nevoia de cooperare şi comunicare adecvată pe acest caz.

De asemenea, urmare instrucţiunilor Ministerului de Externe, Reprezentanţa Permanentă a României la Strasbourg este în curs de finalizare a unei analize prin care se va stabili măsura în care sunt posibile demersuri în acest caz la nivelul organismelor Consiliului Europei.

Aş vrea să fac o scurtă precizare privind dubla cetăţenie. Cetăţenia copiilor Bornariu este dublă, română şi norvegiană, pentru că legea norvegiană în materie permite dubla cetăţenie în această situaţie. Este vorba despre legea sângelui în ambele ţări. Din perspectiva protecţiei consulare, criteriul reşedinţei obişnuite a cetăţeanului prevalează in stabilirea preeminenţei unei cetăţenii în raport cu a doua.

Închei spunându-vă că o bună parte din aceste demersuri vă sunt deja cunoscute din comunicările anterioare ale Ministerului Afacerilor Externe. Declaraţiile de astăzi au fost pentru a avea un tablou cât mai clar a ceea ce s-a făcut şi se face în continuare în acest caz. Adaug că măsurile specifice de asistenţă ale autorităţilor române se aplică nediscriminatoriu tuturor cazurilor în care familiile solicită explicit asistenţă. Trebuie să fie foarte clar că există limite legale cu privire la neimplicarea, neintervenţia în anchete în curs şi confidenţialitatea cazurilor aflate încă în desfăşurare. Vă mulţumesc!

 

Alte articole pe aceeaşi temă

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice