Discursuri

Discursul ministrului afacerilor externe Lazăr Comănescu cu ocazia „Ceremoniei de declarare a capabilităţii tehnice a facilității antirachetă Aegis Ashore din cadrul Bazei militare de la Deveselu”

Vorbitor: 
Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
18.12.2015
Locaţia: 
București, sediul MAE

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!

Bun venit la Ministerul Afacerilor Externe. Este un moment de o semnificaţie specială pentru relaţia România – SUA, dar şi pentru relaţia transatlantică – marcarea declarării capabilităţii tehnice a facilităţii antirachetă a SUA de la Baza militară Deveselu.

Mă bucur că am alături oaspeţi importanţi români, americani, dar şi reprezentând Alianţa Nord-Atlantică şi le mulţumesc pentru prezenţa lor aici la MAE, este o dovadă a importanţei acestui proiect pentru România, pentru SUA, dar şi pentru NATO.

Încep prin a mulţumi întregii echipe a României, de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale şi de la celelalte instituţii şi autorităţi centrale şi locale pentru activitatea depusă în vederea materializării acestui proiect de maximă importanţă. Doresc să mulţumesc în special  predecesorilor mei, miniştrilor de externe, dar, în mod deosebit, domnului ambasador Bogdan Aurescu pentru consecvenţa şi dedicarea sa pe durata negocierilor şi implementării acestui proiect.

Dezvoltarea apărării antirachetă a presupus un efort inter-instituţional complex, urmărit consecvent pe tot parcursul său: de la negocierea pe parcursul a şapte runde a „Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice”, până la intrarea sa în vigoare, acum 4 ani. Ulterior, în faza de implementare au fost negociate şi convenite 14 Aranjamente de implementare sau Amendamente la aranjamentele existente deja în baza „Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României” (2005).

Din perspectiva ţării noastre, participarea la apărarea împotriva rachetelor balistice reprezintă un angajament strategic, susţinut de întreg spectrul politic din România şi de majoritatea populaţiei. Totodată, acesta reflectă nivelul superior al relaţiei bilaterale cu SUA, la aniversarea a 135 de ani de relaţii bilaterale, şi consolidează, în acelaşi timp, profilul României în cadrul NATO. Ne bucurăm astfel de o excelentă materializare a dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic româno-american, pe care o dorim extinsă şi în celelalte domenii, cu precădere în cel economic.

Doamnelor şi domnilor,

Proliferarea ameninţărilor balistice şi interesul în creştere a unor actori statali, dar şi nestatali de a dobândi asemenea tehnologii sofisticate sunt generatoare de riscuri la adresa securităţii şi stabilităţii internaţionale. Participarea României la componenta europeană a sistemului de apărare antirachetă american derivă din conştientizarea necesităţii de a contribui la consolidarea apărării colective în cadrul NATO, dincolo de obligaţia de a ne asigura propria apărare.

Suntem, astăzi, într-un moment cheie – facilitatea antirachetă de la Deveselu are toate componentele necesare pentru a-şi îndeplini misiunea, dobândind astfel capabilitatea tehnică de activare.

În perspectivă, facilitatea antirachetă de la Baza militară Deveselu va fi integrată în capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, până la Summit-ul Aliat de anul viitor, din Polonia.

România sprijină dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă, care se bazează pe elementele principale convenite la ultimele 4 Summit-uri Aliate (Strasbourg/Kehl - 2009, Lisabona - 2010, Chicago - 2012, Newport - 2014), respectiv solidaritatea în cadrul NATO, indivizibilitatea securităţii Aliate şi acoperirea integrală a teritoriului Aliat.

Pentru România, sistemul antirachetă va întări securitatea naţională atât direct, prin protecţia pe care o asigură teritoriului naţional, cât şi indirect, sistemul având un important rol de descurajare.

Distinsă audienţă,

Necesitatea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice este o temă amplu discutată în prezent. Tehnologiile balistice pot fi folosite pentru proiecţia forţei, ameninţarea cu forţa sau pentru a exercita presiune politică. Evoluţiile de securitate fluide şi uneori neaşteptate la care asistăm astăzi ne stimulează să acordăm o atenţie suplimentară acestui domeniu şi să ne apărăm corespunzător.

Doresc să insist asupra caracterului exclusiv defensiv al apărării antirachetă. Comunicatele finale ale reuniunilor la vârf ale NATO, cât şi declaraţiile SUA şi ale României subliniază cu claritate faptul că apărarea antirachetă este defensivă şi vizează ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic. Aş dori să reiterez cu toată forţa şi foarte clar: sistemul antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei! Dezvoltarea sistemului s-a derulat transparent şi predictibil, iar utilizarea sa se va face exclusiv în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU şi dreptul internaţional.

În concluzie,

Doresc să subliniez importanţa acestui moment pentru România, pentru SUA, dar şi pentru NATO. Declaraţia comună româno-americană, care va fi prezentată la sfârşitul acestei ceremonii,  reflectă semnificaţia majoră acordată acestui moment de marcare a capabilităţii tehnice a facilităţii Aegis Ashore. Aceasta reprezintă o confirmare a validităţii Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, a angajamentului SUA pentru securitatea României şi a Europei, şi a unei legături transatlantice indestructibile.

Vă mulţumesc!