Interviuri

Participarea ministrului Bogdan Aurescu la emisiunea "Jurnal de seară"

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
14.10.2015
Autor: 
DIGI 24

Înregistrare video

Realizator: Cosmin Prelipceanu – Cum vă promiteam, în studioul DIGI 24 este ministrul de externe Bogdan Aurescu. Bună seara, domnule ministru!

Bogdan Aurescu: Bună seara! Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră.


Realizator: Vă mulţumim că sunteţi cu noi! Preşedintele Iohannis, astăzi, înainte să plece la Consiliul European, a exprimat poziţia României în privinţa intervenţiei militare a Rusiei în Siria. Este cunoscută o poziţie unitară a UE în această privinţă? Există o poziţie unitară a UE?

Bogdan Aurescu: Există o poziţie unitară a UE pe această temă. Consiliul Afaceri Externe de luni, la care am participat, la Luxemburg, a adoptat nişte concluzii legate de situaţia din Siria şi poziţia este exact în linia pe care şi România a exprimat-o. De altfel, pentru prima oară am discutat această temă la New York, la o reuniune informală a miniştrilor de externe, care s-a desfăşurat în marja Adunării Generale ONU, pe 28 septembrie. Deci cu câteva zile înainte ca Rusia să înceapă efectiv atacurile din Siria, dar deja era ştiut efortul Rusiei de a creşte prezenţa militară acolo. Şi am exprimat deja de atunci îngrijorarea pentru această consolidare militară a Rusiei în Siria. Concluziile care au fost adoptate luni de către miniştrii de externe ai UE - deci a fost o decizie unanimă - condamnă această prezenţă şi constată faptul că aceste implicări militare ruseşti riscă să prelungească conflictul, agravează situaţia umanitară, riscă să ducă la o radicalizare şi mai mare a fenomenului terorist din regiune şi provoacă dificultăţi în găsirea unei căi spre soluţia politică a conflictului din Siria. Textul este destul de ferm, se cere încetarea imediată a atacurilor împotriva altor grupuri decât Statul Islamic – Daesh – şi grupurilor afiliate Al Qaeda, care sunt caracterizate ca atare de către Naţiunile Unite, ca fiind grupuri teroriste şi, de asemenea, se cere încetarea oricăror interferenţe cu, de exemplu, spaţiul aerian al unor state vecine, cum este Turcia. Limbajul este destul de dur şi de ferm şi poziţiile care au fost exprimate de către toţi miniştrii de externe participanţi la această reuniune au fost împotriva acestei prezenţe militare ruseşti, care complică lucrurile.


Realizator: Ne e clar, europenilor le e clar care este interesul Rusiei acolo? Pentru că, punctual, au fost exprimate opinii de genul "obiectivul Rusiei, ţintele pe care le loveşte armata Rusiei nu sunt întotdeauna ale Statului Islamic, ci sunt şi ale rebelilor antiguvernamentali".

Bogdan Aurescu: Exact. Tocmai de aceea, aceste concluzii ale Consiliului Afaceri Externe pun accentul pe necesitatea de combatere unitară, coordonată, a Statului Islamic şi condamnă tocmai aceste încercări ale Rusiei de a lovi şi în opoziţia moderată. Pentru că, până la urmă, un proces politic în Siria, care este absolut necesar şi care trebuie să se declanşeze cât mai curând şi care, sigur, trebuie să se desfăşoare în paralel cu această acţiune de îngrădire, de neutralizare, până la urmă, a grupărilor teroriste, trebuie să se desfăşoare cu participarea unor actori la masă. Ori dacă opoziţia moderată dispare de la masă, tocmai prin aceste lovituri ale Federaţiei Ruse, atunci, într-adevăr, avem o problemă în ceea ce priveşte declanşarea acestui proces politic, care până la urmă, trebuie să ducă la o tranziţie spre o perioadă post-regim actual. Şi din acest punct de vedere, iarăşi, miniştrii de externe ai UE au exprimat sprijinul pentru eforturile pe care le face ONU pentru acest proces - este vorba despre eforturile emisarului special Staffan de Mistura – care are un plan. Se încearcă a se implementa. Este încercarea lui Staffan de Mistura de a aduce la masă nişte subgrupuri de lucru, deocamdată – deci, este un proces treptat, pas cu pas – toţi reprezentanţii moderaţi ai opoziţiei, împreună cu reprezentanţi ai regimului, pentru a testa în ce măsură este posibil un proces politic. Or am înregistrat chiar vineri, deci, înainte de Consiliul Afaceri Externe de luni, o reacţie a acestor grupări moderate, care au spus: atâta timp cât Federaţia Rusă nu încetează intervenţia militară în Siria, nu credem că este posibil să participăm la acest efort, chiar în aceste subgrupuri de lucru care testează, de fapt, posibilitatea de a merge spre un proces politic. UE sprijină, prin urmare, acest efort al emisarului ONU şi face un apel pentru ca toţi actorii responsabili atât din regiune, cât şi în general, pe plan internaţional, să contribuie la a aduce părţile la masa negocierilor.


Realizator: Aţi spus că în subgrupuri ar exista reprezentanţi ai grupărilor moderate. Statul Islamic face parte dintre ele?

Bogdan Aurescu: Evident că nu.


Realizator: Bashar al-Assad şi puterea de la Damasc face parte din aceste grupuri considerate moderate?

Bogdan Aurescu: Vorbim despre grupurile opoziţiei moderate, pe de o parte, şi vorbim şi despre reprezentanţi ai regimului, pentru că un proces de tranziţie...


Realizator: Ele, aceste poziţii trebuie conciliate...

Bogdan Aurescu: Trebuie conciliate, evident. Dacă vrem să declanşăm un proces politic de negociere care să ducă la un proces de tranziţie, aceasta este poziţia UE aşa cum a fost ea exprimată în aceste reuniuni, inclusiv luni, trebuie să avem la masă şi reprezentanţi ai puterii şi reprezentanţi ai opoziţiei moderate. Sigur, nu putem să avem la masă reprezentanţii Daesh, ai Statului Islamic, reprezentanţii forţelor afiliate Al Qaeda din Siria, dar trebuie să avem la masă opoziţia moderată. Dacă opoziţia moderată este împiedicată inclusiv printr-un efort militar de genul celui pe care Rusia îl face în Siria în acest moment, atunci nu mai avem un proces politic, nu mai avem o negociere.


Realizator: Rusia consideră că este singura îndreptăţită să execute operaţiuni militare în Siria pentru că a fost chemată de guvernul de la Damasc să facă lucrul ăsta. Are dreptate?

Bogdan Aurescu: Nu ştiu dacă are dreptate. Sigur că guvernul sirian a invitat Rusia să participe la acest efort. Pe de altă parte, constatăm existenţa unei coaliţii internaţionale consistente, formate din câteva zeci de state care participă la acest efort deja, deci înainte de implicarea aceasta de dată recentă a Rusiei în Siria.


Realizator: Fără aprobarea guvernului de la Damasc...

Bogdan Aurescu: Fără aprobarea guvernului de la Damasc, dar sunt unele acţiuni care au fost desfăşurate cu consultarea sau cu informarea guvernului de la Damasc.


Realizator: Informarea, de cele mai multe ori.

Bogdan Aurescu: În orice caz, efortul acesta de a combate gruparea Stat Islamic se poartă într-o formulă unitară atât pe teritoriul Irakului, cât şi pe teritoriul Siriei, deci nu poţi să faci o departajare, inclusiv din punct de vedere militar mai ales între efortul împotriva Statului Islamic din Irak şi cel împotriva Statului Islamic în Siria. Şi atunci, în mod firesc, efortul acesta al coaliţiei internaţionale împotriva Daesh, Statul Islamic, este unul care trebuie să se desfăşoare coordonat, să aibă în vedere toate elementele teatrului de operaţii.


Realizator: România joacă un rol în încercarea de a redeschide discuţiile, negocierile, pentru că suntem una dintre puţinele ţări hai să le zicem occidentale cu ambasade deschise la Damasc.

Bogdan Aurescu: E adevărat. Şi aţi remarcat astăzi şi precizarea pe care preşedintele României a făcut-o în acest sens. Am menţionat şi eu în câteva rânduri, inclusiv luni, la această întâlnire a miniştrilor de externe din statele UE, faptul că România, prin ambasada pe care o are la Damasc, sigur, nu este un moderator global al acestui conflict, dar prin faptul că avem legături bune pe plan local, avem o comunitate românească consistentă, cunoaştem foarte bine, aş spune, ceea ce se întâmplă în Siria şi există o legătură pe care o menţinem cu autorităţile siriene, putem să jucăm un rol de facilitator, putem să transmitem mesaje, putem să încercăm să apropiem anumite poziţii, sigur, dacă va fi nevoie.


Realizator: La sfârşitul săptămânii trecute, declaraţie care a ridicat multe sprâncene nu numai în România, a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. La Bucureşti ce a stârnit? Dvs. ce v-a stârnit declaraţia făcută de preşedintele Comisiei Europene?

Bogdan Aurescu: Eu am citit cu foarte multă atenţie discursul pe care domnul Juncker l-a ţinut la Passau în data de 8 octombrie de fapt şi este un discurs complex. Deci, este un discurs care se referă şi la ceea ce ar trebui să însemne UE pentru viitor, este un discurs pro-UE, pro mai multă Europă deşi preşedintele Juncker spune în discursul său că nu îi place această sintagmă de "mai multă Europă", dar...


Realizator: ... o foloseşte.

Bogdan Aurescu: ...concluzionează că trebuie să avem mai multă Europă. Se vorbeşte aici despre performanţa pe care UE a depus-o, efortul depus şi performanţa de a rezolva până la urmă situaţia din Grecia - sigur, o să vedem şi în continuare ce evoluţii sunt acolo - deci până la urmă salvarea zonei euro, care este o realizare importantă a procesului de integrare europeană. Vorbeşte şi despre relaţia dintre UE şi Rusia, şi aici am remarcat în discurs, pentru că sintagma aceea care s-a referit la aspectul mai controversat al intervenţiei sale a fost de fapt la secţiunea de întrebări şi răspunsuri, dar în discurs se vorbeşte despre importanţa ca în viitor să existe o Uniune Europeană şi un continent european care să aibă pentru generaţiile viitoare o hartă pe masă şi un viitor mai bun. Condamnă faptul că preşedintele Putin şi Rusia au încercat în mod ilegal să modifice frontierele în Europa şi se referă sigur şi la mai multe aspecte care ţin de criza migranţilor. Deci este un discurs complex, însă la un moment dat într-adevăr, ceea ce spune preşedintele Juncker sună cumva disonant faţă de poziţia pe care o mare parte din statele europene o au faţă de relaţia cu Rusia. E adevărat, UE are nevoie de o strategie cu privire la relaţia cu Rusia, pentru că iată, asistăm la tot felul de poziţii care exprimă poate şi anumite interese naţionale - sigur, nu mă refer aici la preşedintele Juncker, care este preşedintele CE. Dar într-adevăr, avem nevoie de o gândire strategică cu privire la relaţia dintre UE şi Rusia pentru viitor, gândire din care din punctul nostru de vedere nu putem să facem abstracţie de ceea ce s-a întâmplat în estul Ucrainei, de ceea ce se întâmplă acum în Siria. Am semnalat acest lucru şi în intervenţia mea de la Consiliul Afaceri Externe de luni. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că este foarte posibil ca intervenţia din Siria sa aibă ca obiectiv măcar secundar, dacă nu chiar mai important, să creeze o anumită diversiune şi să lase cumva într-o zonă de uitare temporară cel puţin situaţia din estul Ucrainei. Nu avem voie să lăsăm ca acest lucru să se întâmple.


Realizator: Apropo de diversiune. Au fost exprimate de mai multe ori opinii conform cărora criza refugiaţilor cu origine în Siria inclusiv ar fi fost generată sau cel puţin alimentată de Rusia. E o variantă îmbrăţişată oficial, pe care măcar o cercetaţi?

Bogdan Aurescu: Nu cred că putem să facem speculaţii pe această temă în lipsa unor elemente de probă. Cert este că această criză a refugiaţilor pune în continuare probleme serioase în faţa UE, care trebuie să continue să găsească soluţiile la sursa problemei, pentru că până acum ne-am concentrat mai ales asupra simptomelor care s-au văzut pe continentul european. Şi efortul trebuie să continue. Şi la reuniunea de luni despre care vă vorbeam şi la Consiliul European de mâine şi poimâine urmează să se discute şi elementele care ţin de dimensiunea de termen mediu şi lung şi în acelaşi timp de dimensiunea de politică externă a acestui fenomen. Dincolo de discuţia despre soluţionarea crizelor din Siria, despre care am vorbit, sau despre criza din Libia care acum înregistrează unele progrese spre soluţionare. Am salutat luni faptul că s-a ajuns, tot prin mediere ONU, la un acord cu privire la crearea unui guvern de uniune naţională în Libia, ceea ce va permite UE să intre într-o interacţiune cu acest actor care preia practic autoritatea în statul libian în aşa fel încât o parte cel puţin din măsurile care trebuie luate pentru a stăvili această criză a migranţilor peste Mediterana să fie gestionată corespunzător. Dar dincolo de soluţionarea conflictelor, există şi un efort care trebuie îndreptat spre ajutorarea satelor de tranzit pe de o parte şi statelor din regiune care au în vecinătatea zonelor de conflict un număr foarte mare de refugiaţi pe teritoriul lor. E vorba în principal de Turcia, e vorba despre Liban şi este vorba despre Iordania. Cu Turcia se negociază un plan de acţiune între UE şi acest stat pentru a gestiona corespunzător situaţia refugiaţilor, pentru Iordania, pentru Liban se imaginează proiecte de sprijin pentru a-i ajuta să gestioneze mai bine situaţia refugiaţilor. Există în Iordania 1,4 milioane de refugiaţi sirieni dacă nu şi mai mult şi împreună cu primul-ministru am vizitat o tabără de refugiaţi de la Zaatari, în Iordania, unde 80.000 de refugiaţi trăiesc în condiţii... Este clar că au nevoie de mult mai mult sprijin. De aceea am şi acordat acel ajutor de aproape 250.000 de dolari pentru Iordania, pentru problematica refugiaţilor. Ţările de tranzit: mă refer de exemplu la Serbia, unde, iarăşi, am venit cu un sprijin de aproximativ 200.000 de euro în diverse bunuri care să ajute, iarăşi, la gestionarea situaţiei refugiaţilor. România se implică în acest efort, vom susţine şi operaţionalizarea unui fond de sprijin pentru Siria, care a fost recent creat şi care are, dacă vreţi, extindere şi asupra regiunii Balcanilor de Vest. Un alt fond de sprijin urmează a fi creat pentru Africa, este o reuniune la nivel înalt care se va desfăşura în Malta, la Valetta, în luna noiembrie, 1,8 miliarde de euro pentru statele africane, bani care vor merge spre crearea de sisteme educaţionale mai performante, crearea de slujbe, crearea unui climat ceva mai bun pentru ca tinerii din această regiune să nu mai plece spre Europa, să aibă speranţa unui viitor chiar în aceste ţări, care îi adăpostesc temporar, aşa încât, la momentul în care crizele se vor soluţiona, să poată să se întoarcă în statele lor. Este un efort, repet, pe termen mediu şi foarte lung.


Realizator: Înseamnă că fondul pentru Siria va fi consumat de guvernul de la Damasc?

Bogdan Aurescu: Nu. Este vorba de un fond de sprijin pentru Siria care se va concentra pe statele din vecinătatea Siriei pentru moment şi sigur că, în momentul în care se va ajunge la o soluţie politică şi se va intra într-o fază post-conflict, care presupune şi o fază de reconstrucţie statală, atunci sigur că această asistenţă a Uniunii Europene va fi extrem de necesară şi bine-venită.


Realizator: Intervenţia militară a Rusiei în Siria va face mai mulţi refugiaţi?

Bogdan Aurescu: Aceasta este evaluarea noastră de acum. Practic, există nu doar un efect asupra, dacă vreţi, îndepărtării în timp a momentului în care începem negocierile pentru un proces politic, nu doar un efect asupra creşterii radicalizării în Siria, dar există şi un efect umanitar important, pentru că, o dată ce ostilităţile se înteţesc, este clar că mai mulţi cetăţeni sirieni vor dori să plece.


Realizator: Deci ne aşteptăm la un val mai mare de refugiaţi sau e posibil ca aceşti noi refugiaţi să fie reţinuţi, să rămână în taberele de refugiaţi din Iordania, Turcia...?

Bogdan Aurescu: Dacă nu reuşim să sprijinim şi aceste ţări, care sunt în vecinătatea Siriei, sigur că ne putem trezi cu o intensificare a acestui val de refugiaţi. Pe de altă parte, discutam cu oficialii iordanieni la vizita pe care am făcut-o împreună cu primul-ministru şi ne spuneau: în lipsa unui sprijin adecvat inclusiv în statele vecine care găzduiesc refugiaţi în număr mare, există riscul ca aceste persoane, neavând nici oportunităţi educaţionale, nici oportunităţi de angajare, să se întoarcă în zonele de conflict, de data asta ca participanţi alături de sau în interiorul grupărilor radicale, care plătesc pentru recrutări, şi în felul ăsta victimele se transformă de fapt într-o sursă a problemei şi generatoare de alte astfel de situaţii.


Realizator: Deşi pare ocupată cu ce se întâmplă în Siria, Rusia nu uită că are un dinte împotriva Statelor Unite şi a României din cauza scutului antirachetă. Cu argumente pe care le-am mai auzit, care au mai fost vehiculate, şi anume că rachetele alea sunt ofensive, sunt îndreptate împotriva Rusiei. Cu contraargumente care se aud din partea României şi a Statelor Unite care sună la fel, le-am mai auzit, că nu, e un sistem defensiv. Povestea asta poate fi lămurită vreodată definitiv?

Bogdan Aurescu: Eu cred că partea rusă ştie foarte bine care este realitatea. Argumentele pe care şi Statele Unite, şi România, şi NATO în general le-au prezentat de-a lungul timpului sunt argumente foarte solide, sunt argumente pertinente, ele se referă şi la caracterul defensiv, şi lucrul ăsta este probat şi tehnic, şi juridic, sistemul nu se poate converti într-unul ofensiv, nici nu afectează capacitatea de descurajare nucleară şi balistică a Rusiei, care este considerabilă, care nu se va intimida în legătură cu cele 24 de rachete interceptoare pe care noi le avem, nici nu pot fi înlocuite aceste rachete cu alte timpuri de arme, ofensive, pentru că interzice chiar acordul pe care l-am negociat acest lucru. Lucrurile sunt foarte ştiute, dar pe măsură ce ne vom apropia de finalizarea acestui proiect din România, pe măsură ce ne vom apropia de trecerea la următoare fază a sistemului NATO antirachetă, o dată ce sistemul din România va fi finalizat, el se va integra în sistemul NATO împreună cu celelalte componente - navele Aegis, americane, din Spania, alte contribuţii voluntare ale aliaţilor - şi vom asista cu siguranţă creştere a retoricii ruse faţă de această chestiune, a apărării antirachetă. Acest lucru nu trebuie să ne surprindă, pentru că în realitate este vorba mai degrabă despre - cred eu, am spus-o de mai multe ori, nu este o noutate – o anumită nemulţumire a părţii ruse pentru că în România, de exemplu, în Polonia la orizontul lui 2018 vor exista prezenţe americane permanente în această zonă care cândva a fost parte a unei alte sfere de influenţă. Nu putem face decât să continuăm acest proiect, care este unul benefic şi pentru securitatea României, şi pentru securitatea Alianţei Nord-Atlantice, şi cu siguranţă acest lucru va întări şi securitatea noastră.


Realizator: Adică scutul va exista şi va funcţiona.

Bogdan Aurescu: Cu siguranţă. Acesta este mesajul pe care l-am primit şi la discuţiile pe care le-am avut la Sevilla foarte recent cu şeful Agenţiei Antirachetă a Statelor Unite, cu comandantul Flotei a VI-a din Mediterana, care preia în gestiune facilitatea o dată ce devine operaţională, acelaşi mesaj l-am primit şi din partea asistentului secretarului de stat, Frank Rose, care a venit săptămâna trecută la Bucureşti. Nu există niciun motiv pentru a nu continua şi finaliza acest proiect.


Realizator: Militar vorbind sau din orice alt punct de vedere altul decât cel retoric, Rusia întreprinde măsuri din cauza scutului antirachetă inclusiv din România?

Bogdan Aurescu: Deocamdată, asistăm la o anumită retorică şi vedem, sigur, şi nu putem să ignorăm faptul că, de exemplu, în Crimeea, care este ilegal ocupată de Rusia, există o anumită preocupare pentru o creştere de prezenţă militară şi de echipamente, însă faptul că România este un stat membru al Alianţei Nord-Atlantice şi suntem protejaţi de ceea ce înseamnă art. 5 al Tratatului de la Washington, dar şi asigurările şi prezenţa concretă a Statelor Unite inclusiv din punct de  vedere militar pe teritoriul României, toate acestea nu cred că trebuie să ne aducă într-o zonă de îngrijorare.


Realizator: Aţi vorbit despre articolul 5. În noiembrie la Bucureşti, summit al Flancului estic al Organizaţiei Atlanticului de Nord: ţările baltice, Polonia, România şi Turcia – Turcia, mai nou, ameninţată...

Bogdan Aurescu: Turcia nu participă la acest summit, pentru că este un format care a funcţionat deja în mai multe reprize, anul trecut, mini-summitul similar s-a desfăşurat în Polonia şi există mai multe ediţii ale acestui format, dar există statele din flancul estic al Alianţei şi din Europa Centrală şi de Sud-Est care se întâlnesc pentru a discuta cum să contribuie mai bine în interiorul NATO la pregătirea Summitului NATO de la Varşovia din 2016. Există un efort comun de a face o analiză concretă a momentului în care ne aflăm din punct de vedere securitar la flancul estic al Alianţei în condiţiile în care vedem ce s-a întâmplat în Marea Neagră şi constatăm în continuare o întărire din punct de vedere militar a Rusiei în Crimeea şi vedem situaţia din estul Ucrainei, care este în momentul ăsta oarecum aşezată într-un echilibru instabil, şi încercăm să contribuim la buna pregătire a summit-ului din Polonia.


Realizator: Ceea ce i se întâmplă Turciei în ce măsură ne îngrijorează, ne preocupă?

Bogdan Aurescu: Evident că Turcia este partenerul nostru strategic. Avem o relaţie privilegiată cu statul turc şi evident că situaţia de securitate din Turcia, inclusiv atentatul recent care a avut loc, ne preocupă într-o măsură destul de mare. Din acest punct de vedere, trebuie spus că şi la nivelul Alianţei Nord-Atlantice s-a manifestat solidaritate cu statul turc şi România a participat în acest proces de discuţie, şi de exprimare a solidarităţii colective faţă de Turcia.


Realizator: România şi figura pe care a făcut-o la Consiliul European la care s-au votat cotele obligatorii: România, alături de alte trei ţări din Europa Centrală şi de Est, România şi cele trei au fost împotrivă. Se resimte figura făcută atunci în vreun fel în relaţiile dumneavoastră, în întâlnirile şi discuţiile pe care le aveţi?

Bogdan Aurescu: Nu am constatat niciun fel de reţinere sau de reproş. Până la urmă, România s-a exprimat independent de poziţia celorlalte ţări care au votat şi ele împotrivă, şi-a exprimat o poziţie de principiu. Poziţia noastră de principiu s-a referit la faptul că nu ne-a plăcut acest sistem, al cotelor obligatorii, adică această impunere a unui anumit număr de refugiaţi, făcând oarecum abstracţie şi de capacităţile noastre naţionale, care sunt ceva mai limitate decât numărul care ne-a fost repartizat. Asta nu înseamnă că România, o dată ce decizia a fost luată, nu o respectă. Noi nu am manifestat nici intenţia de a contesta decizia respectivă la Curtea Europeană de Justiţie, aşa cum am înţeles că alte state doresc să o facă. Dorim să participăm solidar la acest efort şi se poate conta pe România. Iar faptul că îţi exprimi o poziţie pe care o fundamentezi principial este un lucru care este respectat în UE şi nu numai în UE. Dar participăm solidar la acest efort, dorim să întărim capacitatea UE de a gestiona frontierele externe. Suntem, de altfel, alături de Germania - suntem, după Germania, contributorul numărul 2, cu experţi, echipamente, la misiunile FRONTEX ale UE şi suntem gata să avem şi alte contribuţii. Iată, din punct de vedere financiar, la Consiliul European anterior, cel de pe 23 septembrie, de la Bruxelles, Consiliul Extraordinar, ne-am anunţat o contribuţie consistentă şi la UNHCR, şi la Programul Alimentar Mondial. Avem aceste contribuţii bilaterale, aminteam despre Iordania şi despre Serbia. Există, prin urmare, dorinţa României de a participa la acest efort. Ne implicăm în discuţiile despre soluţionarea pe termen lung a cauzelor fenomenului migraţionist, dar este un efort care, sigur, va continua. Există multe alte elemente care sunt în momentul de faţă în discuţie, pentru a lua măsuri de gestionare a acestui efort, fie că vorbim despre – vorbeam mai devreme – întărirea frontierelor externe, despre întărirea Biroului European de Sprijin pentru Azil sau despre crearea unui mecanism de distribuţie permanent sau de crearea de hotspoturi în statele UE sau de combatere a traficului ilegal de persoane, care este un facilitator negativ al acestui fenomen de migraţie.


Realizator: Ce le răspundeţi celor care spun că România s-a plasat în rândul euroscepticilor cu acea ocazie?

Bogdan Aurescu: Nu cred că România poate fi acuzată că este un stat eurosceptic. Noi am spus întotdeauna - sigur, dincolo de sublinierea poziţiei de principiu pe care am avut-o şi pe care, până la urmă, nu o contestă nimeni, pe fond – dincolo de asta, am spus: trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi o soluţie durabilă nu doar a simptomelor pe care discuţia legată de cote o tratează, ci să vedem şi cauzele de fond. Pentru că până la urmă, dacă nu gestionăm cauza de fond, nu vom găsi o soluţie care să pună capăt acestui fenomen, ci vom gestiona permanent efecte. Gestionarea doar a efectelor este, până la urmă, un mod de a nu trata problema de fond.


Realizator: Criza refugiaţilor ar fi cunoscut o creştere exponenţială după ce Angela Merkel a făcut declaraţii prin care declara, îi anunţa drept bineveniţi pe refugiaţi în ţara ei. Apoi declaraţia asta a fost nuanţată de mai multe ori. A fost o cauză invitaţia pe care a făcut-o doamna Merkel pentru creşterea numărului de refugiaţi?

Bogdan Aurescu: Nu ştiu dacă această invitaţie sau, mă rog, mesajele care au fost transmise în faza iniţială a acestei crize, a reprezentat o cauză. Cauzele se găsesc în zona de conflict din Siria, în zona de conflict din Libia, în insecuritatea statală din această zonă, în starea precară a economiei şi societăţii multor state din regiunea respectivă. Acolo sunt cauzele de fond. Iar acest val de refugiaţi a fost un val care s-a declanşat cu mult înainte de, mă rog, ce am văzut noi în Europa, doar că la un moment dat au ajuns aceste efecte şi pe continentul european.


Realizator: Cât de europeană era acea invitaţie?

Bogdan Aurescu: Nu pot să fac eu evaluări cu privire la raţionamentele pe care guvernul german sau cancelarul le-a făcut.


Realizator: Uniunea Europeană se regăsea într-o invitaţie adresată refugiaţilor?

Bogdan Aurescu: Uniunea Europeană trebuia să discute această temă cu mult timp înainte, pentru că trebuia să detectăm, probabil, mult mai devreme că se va întâmpla acest lucru. Trebuia să gestionăm cu mult mai multă atenţie, de exemplu, asistenţa acordată statelor din regiune, pentru că au existat voci care, sigur, cu întârziere, au reproşat faptul că UE de ceva timp a redus fondurile pentru asistenţă acordate regiunilor despre care vorbim. Acum, sigur, creăm aceste fonduri, pentru Siria, fonduri pentru Africa. Trebuia să facem aceste lucruri cu mult mai mult timp înainte, ca să gestionăm cauzele de fond. Trebuia să depunem mai multe eforturi pentru o soluţionare politică a crizei din Siria. Erau multe lucruri care ar fi trebuit să fie făcute cu mult timp înainte de declanşarea acestui efect pe care îl are, până la urmă, situaţia de instabilitate din vecinătatea sudică.


Realizator: Cum aţi caracteriza relaţia pe care o are acum România cu Ungaria?

Bogdan Aurescu: Este o relaţie în primul rând între doi vecini direcţi şi este o relaţie pe care mie îmi place să o caracterizez ca fiind de parteneriat strategic. Din punctul de vedere al României, există toată disponibilitatea pentru a ne implica constructiv în această relaţie de parteneriat strategic. Avem nişte repere foarte clare, este Tratatul politic de bază din 1996, anul viitor vom aniversa 20 de ani de la acest tratat care a fost foarte important pentru reconcilierea româno-ungară, există o Declaraţie de parteneriat strategic pentru secolul XXI din noiembrie 2002, şi am participat la negocierea acelei declaraţii atunci, sunt parametri care trebuie respectaţi. Dacă ne uităm la relaţia economică dintre cele două ţări, ea merge excelent. Avem peste 7,2 miliarde de euro schimburi anul trecut şi deja până la jumătatea acestui an avem 3,5 miliarde de euro schimburi. Există legături peste frontieră, exist o conectare a autostrăzilor, există tot felul de proiecte comune pe această zonă care merg foarte bine. Avem datoria să folosim elementele pozitive din această relaţie pentru a construi. Abordările de tip unilateral în schimb nu ne duc la rezultate durabile pe această zonă.


Realizator: Şi vă referiţi la gard aici.

Bogdan Aurescu: Putem să ne referim la gard, putem să ne referim şi la alte chestiuni... Nu aş vrea să reaprind această dezbatere. De altfel, am citit în discursul despre care aminteaţi, al preşedintelui Juncker de la Passau, şi o referire interesantă la construirea de garduri, şi preşedintele Juncker se pronunţă interesant asupra acestui aspect. Dar cred că ceea ce este important în relaţia bilaterală cu Ungaria este să folosim zona de construcţie, să ne rezolvăm problemele pe care le avem, amintesc aici faptul că este în negociere încă, din 2011, un protocol al Comitetului bilateral pe problemele minorităţilor naţionale şi tot încercăm să-l finalizăm, sper să reuşim acest lucru şi sper ca partea ungară să răspundă pozitiv apelului nostru de a finaliza aceste negocieri, şi trebuie să mergem înainte.


Realizator: Ne lăsaţi să înţelegem că observaţia pe care aţi făcut-o atunci când scandalul era la apogeu rămâne valabilă şi astăzi, şi anume că altfel ar fi stat lucrurile dacă Ungaria ne anunţa de intenţia ei de a face un gard, inclusiv la graniţa cu România. Asta a fost problema.

Bogdan Aurescu: Deci, eu cred în valoarea şi virtutea cooperării şi a abordărilor de tip consensual, nu a celor de tip unilateral. Sunt convins că existau şi există şi acum suficiente mecanisme bilaterale la nivelul autorităţilor de resort pentru a gestiona inclusiv problemele legate de migraţie.


Realizator: Declaraţiile care au urmat, ale premierului, ale ministrului maghiar de externe au ajutat sau au încurcat? Sau aţi trecut peste moment? Pentru că aşa înţeleg din ce ziceţi...

Bogdan Aurescu: Ştiţi cum este, istoria contrafactuală întotdeauna este foarte greu de gestionat. Este important...


Realizator: Eu nu vă întreb ce ar fi fost dacă, eu vreau doar să ştiu, şi vrem cu toţii să ştim dacă tensiunea de atunci mai există?

Bogdan Aurescu: Eu sper din toată inima ca această tensiune să nu existe. La reuniunea miniştrilor de externe din Luxemburg mi-am strâns mâna şi am discutat cu colegul meu ungar. Prin urmare, eu cred că această cooperare este posibilă, cu condiţia să respectăm parametrii despre care am vorbit, care sunt foarte clar trasaţi în relaţia noastră şi să mergem pe abordări de tip cooperare şi abordări de tip consensual, şi nu pe cele de tip unilateral, care nu duc la soluţii durabile.


Realizator: Şi dacă nu mai există tensiunea, va mai exista gardul?

Bogdan Aurescu: Asta va trebui să întrebaţi partea ungară, pentru că este un proiect pe care partea ungară l-a propus. Nu am văzut până în momentul de faţă elemente care să e ducă la concluzia că acest gard se va ridica în continuare. Sperăm să nu se întâmple acest lucru.


Realizator: Vă mulţumesc mult, domnule ministru. Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României...

Bogdan Aurescu: Vă mulţumesc şi eu foarte mult.


Realizator: Mulţumesc că aţi fost cu noi.