Interviuri

Participarea ministrului Bogdan Aurescu la emisiunea “Oameni care mişcă România"

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
06.10.2015
Autor: 
Radio România Actualităţi

   Înregistrare audio

Realizator: Ruxandra Săraru - Bună seara doamnelor şi domnilor. Vă invit la o ediţie specială a emisiunii "Oameni care mişcă România". Ne aflăm în sala Nicolae Titulescu a Ministerului Afacerilor Externe. Gazda mea şi invitatul meu din această seară este ministrul român de externe, domnul Bogdan Aurescu. Bine aţi revenit la Radio România Actualităţi, domnule ministru.

Bogdan Aurescu: Mă bucur că sunt alături de dumneavoastră.

Realizator: Domnule ministru, tocmai v-aţi întors de la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York. Pentru Organizaţia Naţiunilor Unite şi pentru România este un an aniversar, un an de bilanţ, un an de perspectivă. Deci 70 de ani de la înfiinţarea ONU şi 60 de ani de când noi aparţinem acestei organizaţii atât de importante pentru planeta albastră. Cum vedeţi activitatea ONU la 70 de ani de existenţă şi cum ne vedeţi pe noi după 60 de ani de apartenenţă la această prestigioasă organizaţie?

Bogdan Aurescu: Această sesiune, într-adevăr, a fost deosebită, o sesiune jubiliară, dar în acelaşi timp a fost deosebită şi prin substanţa agendei reuniunilor principale şi substanţa celorlalte reuniuni care s-au organizat în marja sesiunii Adunării Generale, a 70-a, după cum aţi spus. Am participat în delegaţia domnului preşedinte la evenimentele, conferinţele, întrevederile şi acţiunile care au avut loc în cadrul acestei săptămâni de nivel înalt al sesiunii Adunării Generale ONU. În egală măsură, am avut la rândul meu o serie de activităţi în calitate de ministru de externe.

Dar ceea ce trebuie spus la finalul acestui parcurs este că a fost o serie de zile foarte pline cu contacte relevante, de substanţă, cu expresia acestui efort diplomatic constant, de a construi cu migală proiecte care au descărcare pe termen mediu şi lung. Ele se regăsesc pe agenda acestei participări, dar şi în contactele bilaterale pe care atât preşedintele României, cât şi eu, ca ministru de externe, le-am avut acolo. Uneori în spaţiul public este mai greu de înţeles importanţa Organizaţiei Naţiunilor Unite şi importanţa acestui efort diplomatic, care are o bătaie pe termen mediu şi lung.

Am participat la sesiunea Adunării Generale, am participat la sesiunea summit-ului ONU privind adoptarea Agendei de dezvoltare durabilă post 2015. În cadrul vizitei domnului preşedinte am participat şi la întâlnirile cu comunităţile de oameni de afaceri care sunt interesaţi să investească în ţara noastră. De asemenea, am participat la întâlnirea cu comunitatea românească, o întâlnire foarte importantă, dar şi la întâlnirile domnului preşedinte cu vicepreşedintele Statelor Unite, domnul Joe Biden, respectiv cu preşedinţii turkmen, chinez şi eston.

În ce priveşte agenda mea bilaterală, au fost zece întâlniri pe care le-am avut cu un număr de opt miniştri, miniştrii de externe ai diverselor state participante la sesiunea Adunării Generale, cu ministrul de externe egiptean, ministrul de externe iranian, irakian, kuweitian, din Vietnam, din Indonezia. La solicitarea sa, şi cu ministrul de externe din Andorra.

Am văzut că cineva s-a mirat că mă întâlnesc cu un ministru de externe dintr-un stat mai mic. Trebuie spus că întâlnirea cu ministrul din Andorra a fost interesantă, pentru că acest stat a început un proces de asociere la UE, iar cei din Andorra sunt foarte interesaţi de experienţa României în procesul de aderare la UE, în afară de faptul că din punct de vedere strict economic Andorra are o experienţă interesantă în ceea ce priveşte promovarea turismului montan, de care şi România ar trebui să fie interesată. Dar dincolo de asta a mai existat şi o întâlnire foarte bună cu ministrul norvegian pentru spaţiul economic european şi fondurile norvegiene, o discuţie foarte bună pentru că am putut să discutăm despre asistenţa financiară consistentă pe care Norvegia o acordă României, atât prin mecanismul de finanţare a acestor fonduri pentru spaţiul economic european, pe care Norvegia le finanţează în cea mai mare parte, dar şi în ceea ce priveşte asistenţa mecanismului de finanţare norvegiană. Sunt proiecte foarte interesante, inclusiv proiecte de cooperare România - Norvegia cu state din regiune, mai ales Republica Moldova şi Ucraina, foarte relevante pentru procesele de reformă prin care trec aceste state.

De asemenea, a fost o întâlnire foarte bună cu doamna Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat. O discuţie extrem de densă, pentru că am vorbit despre dimensiunile importante ale Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, inclusiv dimensiunea politico-militară, dimensiunea de securitate energetică. Am discutat despre situaţia din regiune, din Republica Moldova, de exemplu, şi am primit o invitaţie de a face o vizită până la sfârşitul anului la Washington.

Realizator: Iată că a fost o agendă nu încărcată, eu aş spune extrem de încărcată şi productivă din toate punctele de vedere în ceea ce priveşte alonja României în lumea internaţională şi în lumea diplomatică, nu numai onusiană.

Bogdan Aurescu: Am prezidat în calitate de preşedinte în exerciţiu al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre o reuniune informală tradiţională cu miniştrii de externe din Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre care s-au aflat la New York, la sesiunea Adunării Generale, în care am discutat despre accentul pe care îl punem pe inter-conectivitatea regională în domeniile transportului, energiei, în domeniul energiei verzi în special, dar şi în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, a criminalităţii. Am discutat despre profilul pe care această organizaţie trebuie să-l dobândească, ţinând cont mai ales de contextul regional complicat din regiunea extinsă a Mării Negre. Am organizat chiar o reuniune importantă împreună cu omologul meu spaniol pentru explicarea şi promovarea conceptului Curţii Internaţionale împotriva Terorismului.

Realizator: Aici eu simt profesionistul care ne-a adus şi metri de Românie.

Bogdan Aurescu: Câteva mii de kilometri de spaţii maritime mai degrabă. Am participat şi la o reuniune a miniştrilor de externe din UE, care s-a axat pe discuţia despre perspectivele dosarului sirian. Toate discuţiile, mai ales cu omologii din zona Orientului Mijlociu, cu ministrul irakian, cu ministrul kuweitian, cu cel egiptean s-au concentrat pe dimensiunea economică a relaţiei bilaterale, care trebuie să fie impulsionată. Atât cu Irakul, cât şi cu Egiptul, am discutat despre posibilitatea ca România să sprijine procesele de tranziţie democratică, de construcţie instituţională din regiune plecând tocmai de la experienţa pe care România o are în aceşti 25 de ani de tranziţie democratică. Am discutat cu ministrul iranian de externe aspecte privind soluţionarea dosarului nuclear, despre perspectivele relaţiilor bilaterale şi am acceptat o invitaţie de a face o vizită la Teheran în luna noiembrie, în contextul în care în acest an se împlinesc şi 50 de ani de relaţii diplomatice bilaterale între România şi Iran, dar evident cu accent pe reluarea relaţiilor economice.

Realizator: Domnule ministru, vorbeaţi de aniversări, 135 de ani de relaţii diplomatice cu ţări foarte importante ale planetei. Partenerul nostru principal, Statele Unite ale Americii, avem şi noi un nou ambasador, pe domnul George Cristian Maior. Avem şi noi în sfârşit un nou ambasador american la Bucureşti. Cum vedeţi dezvoltarea relaţiilor bilaterale din această perspectivă?

Bogdan Aurescu: Discuţia pe care am avut-o cu doamna Nuland a fost una extrem de densă, substanţială. Dar în egală măsură a fost extrem de bună şi de deschisă discuţia pe care domnul preşedinte a avut-o cu vicepreşedintele Biden la Washington. Putem să concluzionăm în urma acestor întâlniri, dar nu numai, pe baza întregului spectru de cooperare bilaterală, că Parteneriatul Strategic între România şi Statele Unite se găseşte în acest moment poate în cel mai înalt punct al creşterii sale. Vorbim aici cu precădere despre dimensiunea politico-militară şi de securitate, Statele Unite fiind deplin angajate pentru securitatea Europei, inclusiv pentru securitatea României în vecinătatea unei zone extrem de complicate, iarăşi o zonă fierbinte. Constatăm că în jurul nostru, al UE şi al NATO, avem practic un veritabil coridor de instabilitate, atât în sud cât şi în est. Or, angajamentul Statelor Unite pentru securitatea europeană, inclusiv pentru cea a României, care a fost extrem de clar în discuţiile pe care le-am avut, este o garanţie importantă. Iarăşi foarte important este faptul că Statele Unite, în acest an, au contribuit prin iniţiativa de reasigurare europeană, lansată de preşedintele Obama, la o mai mare prezenţă militară în România din partea Statelor Unite, mai multe exerciţii. Vorbim şi despre operaţionalizarea la sfârşitul anului a sistemului antirachetă de la Deveselu.

Realizator: Aţi negociat un dosar important.

Bogdan Aurescu: Iată, face o vizită la Bucureşti asistentul secretarului de stat american, domnul Frank Rose, cel care a negociat împreună cu mine o bună parte din acordul pentru amplasarea a elementelor sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice  în România. Şi nu cred că este o mai mare satisfacţie pentru un negociator şi pentru un diplomat, şi vorbesc aici în numele tuturor colegilor mei, ca acest proiect pe care l-ai început să devină realitate şi contribuie la asigurarea securităţii aliaţilor din NATO, inclusiv la  securitatea României.

Realizator: Cum vedeţi dezvoltarea relaţiilor cu Marea Britanie?

Bogdan Aurescu: Înainte de asta, aş vrea să fac un comentariu despre dimensiunea economică a Parteneriatului cu Statele Unite, ca şi dimensiunea militară. Am discutat nu doar cu partenerii americani, dar şi în cadrul unei întâlniri foarte bune pe care am avut-o cu reprezentanţii comunităţii evreieşti din Statele Unite, pe care preşedintele României a abordat-o într-o serie de discuţii cu reprezentanţii unor mari companii americane interesate să investească în România. Vom avea o serie de acţiuni de promovare şi stimulare a acestei dimensiuni economice, pentru că în această săptămână Camera de Comerţ şi Industrie este la New York şi la Washington pentru a promova cooperarea economică cu SUA. Pe 13 octombrie Camera de Comerţ Americană din România organizează un eveniment de promovare a acestei dimensiuni în relaţia cu România. Pe 19-20 noiembrie o misiune economică a Consiliului de Afaceri Româno-American, AMRO, face o vizită la Bucureşti, o misiune economică care va fi foarte importantă, iarăşi, din punctul acesta de vedere şi care sperăm să coincidă cu organizarea task force-ului pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI cu SUA. Această serie de evenimente se adaugă unei misiuni economice importante pe care în luna mai asistentul secretarului comerţului al SUA a efectuat-o la Bucureşti, cu accent pe dimensiunea de cooperare în domeniul securităţii cibernetice.

În ceea ce priveşte relaţiile cu Marea Britanie, am avut în acest an privilegiul de a-l avea la Bucureşti, în ianuarie, pe ministrul de externe britanic, apoi am făcut o vizită de răspuns în luna martie la Londra. Există contacte sectoriale importante şi avem o cooperare foarte bună. Sigur că există şi o dimensiune europeană a relaţiei cu Marea Britanie, mai ales în contextul în care, într-adevăr, se pune problema unei aşa numite renegocieri a relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Din punctul nostru de vedere, este foarte important ca la sfârşitul acestui proces de interacţiune, Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană, pentru că este un partener important şi este extrem de important ca drepturile românilor ca cetăţeni europeni în Marea Britanie, mai ales dreptul la liberă circulaţie şi dreptul de a beneficia de accesul la sistemul de securitate socială din Marea Britanie, de a beneficia de prestaţiile sociale care li se cuvin pentru munca pe care o depun, să nu fie afectate în vreun fel.

Realizator: Tot 135 de ani aniversăm şi cu Germania. Aici iarăşi cred că suntem într-o poziţie privilegiată.

Bogdan Aurescu: O relaţie, într-adevăr, de importanţă strategică, cu o dimensiune iarăşi politică importantă, vizită la nivel de preşedinte, vizita ministrului de externe german la Bucureşti în luna martie, foarte multe vizite reciproce nu doar la nivelul miniştrilor de linie, dar şi la nivelul miniştrilor de land şi al Parlamentelor de land, o relaţie economică vibrantă. Germania este primul partener comercial al României, cu aproximativ 21 de miliarde de euro schimburi anul trecut şi al treilea investitor în topul investitorilor străini în România, la care se adaugă, foarte important, dimensiunea legată de minoritatea germană din România, activitatea Comisiei mixte privind germanii din România fiind una foarte bună. Am avut în luna iulie la Timişoara o sesiune a acestei comisii care se desfăşoară în parametri de excelenţă, care pot să reprezinte un exemplu pentru relaţia cu alte state din regiune şi pentru activitatea altor comisii pe care le avem în ce priveşte minorităţile naţionale.

Realizator: Iată-ne ajunşi şi la sora noastră mai mare, cum se spune, ca să vorbim în termeni de '48, la Franţa; tot 135 de ani de relaţii diplomatice. Un an aniversar, un an în care Franţa a început greu, cu atacul de la Charlie Hebdo, un an de frământări şi în domeniul intern al Franţei. Cum stăm noi, ca români, ca diplomaţie faţă de Franţa, că şi aici au fost multe schimburi şi aici eu simt o îmbunătăţire a relaţiilor?

Bogdan Aurescu: Este cu siguranţă o relaţie de Parteneriat Strategic în creştere. Cred că a contat foarte mult solidaritatea pe care ne-am manifestat-o în luna ianuarie, atunci când Franţa a fost lovită de atacul terorist de la Charlie Hebdo. Într-adevăr, un Parteneriat Strategic în dezvoltare. Iarăşi o relaţie economică foarte bună, avem aproape şapte miliarde de euro schimburi anul trecut cu Franţa, şi în creştere aproape cu 10% pe an a schimburilor cu Franţa, la care se adaugă o interacţiune foarte substanţială pe dosarele europene. Această serie a aniversărilor de 135 de ani nu poate să fie încheiată fără a menţiona şi cei 135 de ani de relaţii diplomatice cu Olanda, iarăşi o relaţie la care lucrăm foarte bine.

Realizator: Nu întotdeauna a fost un partener foarte deschis cu noi Olanda.

Bogdan Aurescu: Cu toate acestea, am avut în acest an deja două vizite ale ministrului de externe olandez la Bucureşti, una în luna martie, de la care împreună am participat la marşul împotriva terorismului de la Tunis, apoi o altă vizită foarte recentă, în septembrie, când am marcat acest moment foarte important, dincolo de discuţiile foarte aplicate şi substanţiale pe relaţia bilaterală şi pe alte aspecte de cooperare regională, dar am marcat acest moment şi printr-un concert aniversar în cadrul Festivalului George Enescu al Orchestrei Regale din Amsterdam, ceea ce a fost un moment, aş spune eu, foarte important.

Realizator: Totdeauna cultura netezeşte asperităţile între noi şi aduce un plus de....

Bogdan Aurescu: Şi nu numai cultura, pentru că Olanda este....

Realizator: Şi nu numai cultura, ci şi diplomaţia.

Bogdan Aurescu: Olanda este primul investitor străin în România. Prin urmare, există foarte multe dimensiuni ale acestei relaţii.

Realizator: Să ne întoarcem la dezbaterile interactive ale MAE. Cum a apărut această idee de Dialoguri@MAE?

Bogdan Aurescu: Am simţit nevoia unui format de dialog deschis către societatea civilă, către experţii şi analiştii din domeniu pentru că, iată, dacă te uiţi la dezbaterile publice care au loc inclusiv în ultima perioadă pe diverse teme, constaţi că sunt foarte mulţi cei care de fapt  nu se pricep la politică externă, care emit foarte multe judecăţi de valoare fără foarte multă acoperire, care nu înţeleg de multe ori că diplomaţia înseamnă tocmai acest efort de construcţie cu migală, pe termen mediu şi lung, pentru a obţine rezultate durabile.

De aceea am considerat că MAE trebuie să fie nu doar un factor de acţiune în domeniul relaţiilor internaţionale şi al activităţii diplomatice, dar trebuie să fie în acelaşi timp şi un factor de propunere a dezbaterilor, de a expune în spaţiul public concepte, iniţiative, instrumente la care noi lucrăm, pentru a testa care este reacţia societăţii civile din România, pentru a explica mai bine care sunt intenţiile noastre, care sunt planurile noastre, care sunt proiectele noastre şi atunci am decis să inaugurăm acest format de dezbateri la MAE.

Avem deja cinci ediţii care s-au consumat pe teme importante, de la propunerile României privind revizuirea strategiei de securitate a UE, o a doua ediţie referitoare la propunerile noastre pentru revizuirea Politicii Europene de Vecinătate, inclusiv cu prezentarea acelui concept pe care noi l-am propus de Security Trusts, de platformă de dialog permanent pentru a discuta cu partenerii noştri, cu vecinii lor, cu alţi actori importanţi atât în sud, cât şi în est. Am avut o altă reuniune dedicată Uniunii Energetice şi proiectelor pe care România le promovează în plan energetic. Am discutat despre securitate europeană. Şi ultima reuniune a fost dedicată cooperări în spaţiul Mării Negre, nu doar pentru că avem preşedinţia acestei Organizaţii a Cooperării Economice a Mării Negre, dar şi pentru că avem şi alte proiecte, cum este un concept de revizuire a Sinergiei Mării Negre, pe care l-am promovat anul acesta împreună cu Bulgaria şi cu Germania.

Vom continua această serie de dezbateri săptămâna aceasta cu o discuţie despre scutul antirachetă, profitând de prezenţa asistentului secretarului de stat Frank Rose la Bucureşti. Sperăm să fie de interes pentru societatea civilă şi pentru publicul larg, inclusiv în contextul diverselor luări de poziţie ale Federaţiei Ruse faţă de acest proiect în contextul finalizării dosarului nuclear iranian. Prin urmare, cred că este un format interesant care atrage atenţia.

Realizator: Aşa este domnule ministru. Aţi avut de curând reuniunea ambasadorilor României acreditaţi peste hotare. Pentru că timpul emisiunii se apropie vertiginos de final, aş vrea întâi să vă citez. Spuneaţi dumneavoastră la un moment dat: „trebuie să proiectăm stabilitate, democraţie şi prosperitate în vecinătatea noastră. Pentru asta vă cer să vă implicaţi în acest efort, poate mai puţin spectaculos, dar de zi cu zi pe termen lung pentru a duce la bun capăt proiectele şi planurile esenţiale pentru România. Adică să vă faceţi datoria”. Şi aici trec şi la întrebarea următoare. Deci în primul rând care ar fi sfatul pentru tinerii diplomaţi pe care l-ar da diplomatul, tehnocratul, profesorul, autorul de lucrări Bogdan Aurescu?

Bogdan Aurescu: Am participat la deschiderea anului universitar la Facultatea de Drept şi am încercat să le transmit studenţilor, inclusiv viitorilor studenţi la disciplinele pe care le predau de drept internaţional, am încercat să le transmit un mesaj de încurajare să fie cât mai serioşi şi conştiincioşi.

Pentru că spuneaţi că sunt un ministru tehnocrat, a fi tehnocrat sau a fi profesionist înseamnă până la urmă să cunoşti foarte bine domeniul în care te pregăteşti, să-ţi faci un plan de viaţă care să dea sens pregătirii pe care o ai. Şi dincolo de calităţile pe care trebuie să le aibă un diplomat, de loialitate, de echilibru, de apetenţă spre cunoaştere, de relaţionare cu alţi diplomaţi, de cunoaştere a limbilor străine, de tot ce înseamnă, până la urmă, această interacţiune permanentă cu mediul exterior, este foarte important să fie serioşi şi conştiincioşi. Să-şi facă datoria în studenţie şi apoi în viaţa profesională. I-am îndemnat să nu ocolească nici Ministerul de Externe, ca o posibilă cale de carieră în viitor pentru că, până la urmă, şi diplomatul poate să fie şi un jurist foarte bun. Dacă ai o astfel de preocupare, cu siguranţă vei şti mai uşor să abordezi relaţiile internaţionale şi mai ales negocierile pe care noi le ducem, practic, în fiecare zi, în diverse forme şi formate.

Le-am spus că nu au dreptate cei care consideră că a fi tehnocrat sau profesionist este un dezavantaj. Dimpotrivă, să-ţi faci datoria, să-ţi duci planurile până la capăt, să-ţi alegi echipele performante şi câştigătoare. Să laşi ceva în urma ta! Până la urmă, asta contează, fie că este vorba despre un proces câştigat, fie că este vorba despre un tratat bine negociat sau în cazul altor profesii juridice, despre o hotărâre de instanţă corectă sau un contract bine făcut. Până la urmă, asta contează, să-ţi faci datoria şi să încerci să împingi ţara mai departe prin posibilităţile tale, prin acţiunea ta de zi cu zi. Şi acesta este mesajul pe care îl dau oricărui tânăr care doreşte să se implice în viitorul României.

Diplomaţia reprezintă poate una dintre puţinele profesii care îţi dau posibilitatea să contribui direct la ridicarea profilului internaţional al României şi în felul acesta, la o Românie mai prosperă, o Românie mai sigură pentru cetăţenii săi. Trăim într-o zonă complicată, avem tot felul de riscuri, de ameninţări în jurul nostru, în vecinătatea noastră directă. Sunt şi oportunităţi odată cu riscuri şi ameninţări şi cu provocări. Trebuie să ştim să ne apărăm de aceste ameninţări şi riscuri şi provocări, trebuie să ştim să fructificăm oportunităţile. Nu o putem face decât dacă avem la îndemână resursa cea mai importantă, care sunt specialiştii, cei care sunt bine pregătiţi, cei care cu seriozitate, cu conştiinciozitate sunt dornici să se implice în acest efort de durată. Asta le-am spus studenţilor de la facultate şi pentru mine întotdeauna interacţiunea cu studenţii este una extrem de benefică.

Realizator: Unde vă simţiţi mai acasă? La Ministerul de Externe?    

Bogdan Aurescu: Cel mai puţin mă simt acasă la mine acasă, pentru că stau cel mai mult fie la birou şi acum, că au început cursurile, o să merg destul de des şi la facultate. Ambele ipostaze sunt pentru mine, în egală măsură, foarte frumoase, până la urmă, pentru că ele îmbină teoria cu practica -  acţiunea concretă care este foarte stresantă, palpitantă, implică foarte multă muncă, dar şi o foarte frumoasă satisfacţie atunci când planul ajunge la bun capăt. Activitatea de la facultate este foarte frumoasă, pentru că te ţine cu picioarele pe pământ, te inspiră prin energia pe care studenţii ţi-o dau, prin întrebările pe care le pun, prin abordarea foarte proaspătă a tuturor lucrurilor, prin curiozitatea pe care o au tot timpul şi această interacţiune îmi permite să le şi fac legătura, contactul cu activitatea aceasta practică din Ministerul de Externe, ceea ce pentru ei este foarte important, pentru că nu văd în felul ăsta doar conceptele teoretice, ci văd şi până la urmă efectele aplicării lor şi cred că este un lucru foarte bun.

Realizator: Domnule ministru, eu aş mai sta mult de vorbă cu dumneavoastră, că aveţi foarte multe lucruri să ne spuneţi. Mă bucur foarte mult că aţi acceptat, printre foarte puţinele dumneavoastră ieşiri în presă, emisiunea "Oameni care mişcă România" şi vreau să vă spun, eu consider, ca şi ascultătorii mei, că sunteţi un om care aţi mişcat, mişcă şi sunt convinsă că veţi mişca România înainte. Doamnelor şi domnilor, vă mulţumec pentru atenţie. Aici se încheie ediţia din această seară a emisiunii "Oameni care mişcă România". Încă o dată mulţumiri, domnule Bogdan Aurescu.

Bogdan Aurescu: Mulţumesc foarte mult.