Interviuri

Participarea ministrului Bogdan Aurescu la emisiunea “Imparţial”

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
06.09.2015
Autor: 
DIGI 24


Realizator: Luca Niculescu – Bună seara, bine v-am găsit! Europa trece printr-una dintre cele mai serioase crize din ultimii zeci de ani. Solidaritatea europeană e pusă la încercare de numărul masiv de refugiaţi care ajung aici. Care sunt provocările acestei crize şi cum răspunde România?

Invitat în această seară este ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu. Bună seara, domnule ministru!

Bogdan Aurescu: Bună seara! Este o plăcere deosebită să fiu din nou alături de dvs.!


Realizator: Vă mulţumesc că aţi venit la această primă ediţie din noul sezon al emisiunii. Aţi fost toată săptămâna trecută gazdă, aţi organizat Reuniunea Diplomaţiei Române la Bucureşti. Aţi avut patru invitaţi importanţi - mulţi importanţi, dar aceştia au fost patru miniştri de externe -, şi vom vorbi imediat despre această reuniune. Dar înainte vă propun să discutăm despre criza momentului, pentru că tocmai v-aţi întors de la Luxemburg, unde a fost o reuniune informală a miniştrilor de externe pe această chestiune a imigranţilor care ajung în Europa. Şi vă întreb foarte direct dacă şi când va ajunge Europa la o soluţie comună, sau la soluţii comune în această criză? Pentru că auzim multe voci divergente.

Bogdan Aurescu: Sperăm să ajungem la o soluţie comună - şi e foarte bine că aţi subliniat acest element, de soluţie comună - cât mai curând posibil. Şi este nevoie de o soluţie comună, este nevoie de o soluţie care să pună în valoare solidaritatea europeană, despre care se vorbeşte atât de mult în plan teoretic, dar care, iată, în această situaţie specifică, sensibilă, în acest dosar extrem de complicat, trebuie să aibă şi o descărcare extrem de practică, de pragmatică. O soluţie solidară este o soluţie care exclude orice fel de soluţie unilaterală, de măsură naţională, care cu siguranţă este ineficientă. Spuneam chiar în intervenţia pe care am avut-o la această reuniune informală că, dacă fiecare dintre cele 28 de state membre şi-ar face câte un gard în jurul propriilor frontiere, în jurul propriului teritoriu, dincolo de faptul că asta ar afecta iremediabil funcţionarea Spaţiului Schengen, atunci nu am ajunge la niciun fel de rezultat durabil.

A fost o întâlnire interesantă, deşi trebuie spus că, fiind o reuniune informală, ea nu s-a finalizat cu decizii şi nu a avut concluzii specifice - pentru că acesta este specificul acestor reuniuni. Dar a fost o reuniune care, de asemenea, nu a beneficiat de o bază solidă de discuţie, pentru că nu există încă acel faimos plan al Comisiei Europene, care a fost anunţat pe unele surse jurnalistice europene şi care va fi prezentat de-abia miercuri, pe 9 septembrie, de către preşedintele Comisiei Europene, într-un discurs despre starea UE în Parlamentul European. Este important să vedem acest plan şi să avem o discuţie solidă, plecând de la propunerile pe care Comisia Europeană le va face.


Realizator: Deci deocamdată nu există planul.

Bogdan Aurescu: Subliniez că este vorba despre nişte propuneri; nu există planul. Deocamdată nu cunoaştem ceea ce este în conţinutul conceptual al acestui plan. S-a pus cumva accentul, în mod poate disproporţionat, pe chestiunea legată de cote - şi discutăm şi despre asta, pentru că este important. Dar este nevoie de o bază de discuţii, iar pe baza aceasta a propunerilor pe care Comisia le va face, noi, statele membre, vom discuta și vom lua o decizie, care poate să nu fie întocmai cu propunerile pe care le face Comisia.


Realizator: Adică propunerea Comisiei, s-o spunem direct, poate fi şi respinsă, poate fi modificată... Este o propunere, cum îi spune numele.

Bogdan Aurescu: Poate să fie amendată, poate să fie îmbunătăţită şi, în orice caz, va face obiectul unei decizii pe care toate statele membre, împreună, solidar, după cum spuneam mai devreme, trebuie s-o ia, având vedere...


Realizator: E nevoie de unanimitate pentru această propunere, sau se decide cu majoritate calificată?

Bogdan Aurescu: Bun, se poate discuta şi despre majorităţi calificate. Discuţia va avea loc pentru prima dată, pe baza acestei propuneri, într-o reuniune extraordinară a miniştrilor de interne, pe 14 septembrie, care va fi urmată de un alt Consiliu JAI - justiţie şi afaceri interne, deci tot miniştrii de interne -, pe 8-9 octombrie, de data aceasta o reuniune formală. Iar calendarul continuă, sigur, şi cu Consiliul European, care se va desfăşura pe 15-16 octombrie. Trebuie să vedem ce conţine acest plan, pentru că o soluţie în această problemă foarte importantă nu se poate reduce doar la ideea de a împărţi un număr de refugiaţi care ajung pe teritoriul european.


Realizator: Haideţi să vorbim întâi despre acest număr de refugiaţi, şi după aceea vom detalia toate celelalte.

Bogdan Aurescu: Voiam doar să spun un lucru. Ideea despre împărţirea acestor refugiaţi, deci cotele care pot să fie sigur obligatorii, spun unii, sau voluntare, cum susţin alţii, nu face decât să trateze simptomele, pentru că până la urmă această criză trebuie să aibă în vedere un pachet mai larg. Pachetul mai larg se referă şi la ceea ce trebuie să facă UE pentru a ajuta statele de origine a problemei, trebuie să aibă în vedere combaterea traficului ilegal, a traficanţilor care profită de aceste situaţii umanitare extrem de complicate ale acestor oameni. Sunt foarte multe aspecte ale acestui pachet care trebuie să fie luate în considerare şi văzute ca un ansamblu. Pentru că altfel nu avem decât soluţii parţiale care nu rezolvă problema, fondul ei.


Realizator: Da, dar înţelegeţi foarte bine că atenţia se concentrează pe aceşti oameni, refugiaţi, care ar trebui să ajungă în fiecare ţară şi înainte de a discuta despre numărul lor doriţi să vorbim despre ce aţi evocat dumneavoastră ceva mai devreme pentru că există două principii, două idei în clipa de faţă. Cote obligatorii, cote automate şi voluntariat. Fiecare ţară să spună în funcţie de capacităţile ei poate să primească atâţia sau atâţia. România, pentru care din aceste opţiuni este?

Bogdan Aurescu: Sigur că, după ce vom vedea planul Comisiei Europene, vom avea o discuţie foarte serioasă într-un format interinstituţional, pentru că Ministerul de Externe pe care îl reprezint nu are o competenţă excepţională...


Realizator: Deci încă nu s-a luat o decizie.

Bogdan Aurescu: ...în această chestiune. Şi este firesc că nu s-a luat încă o decizie, pentru că nu avem încă baza de discuţie. Această bază trebuie să fie analizată şi trebuie să vedem care este până la urmă şi criteriul după care se va face o astfel de distribuţie între statele membre. Trebuie să vedem şi cred că este foarte important, şi aici România a susţinut deja în discuţia, în faza anterioară a discuţiei, dacă vreţi, la nivel european, importanţa de a lua în considerare capacitatea pe care statele membre, fiecare stat membru o are de a primi astfel de persoane, capacitatea de integrare a lor în societatea statului respectiv. Este foarte important să luăm în considerare toată aceste aspecte. Şi sigur că la finalul acestei analize se va face un mandat solid care să fie însuşit de către toţi factorii de răspundere ai statului. Prin urmare este complicat să mă pronunţ în acest moment pe o astfel de chestiune.


Realizator: Dar sunt ţări care s-au pronunţat deja: Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, au spus în niciun caz cote obligatorii.

Bogdan Aurescu: Şi au optat pentru a susţine ideea de cotă voluntară.


Realizator: Exact. Altele, Franţa şi Germania, după ce iniţial erau reticente şi ele...

Bogdan Aurescu: Franţa, Germania, Austria, Luxemburg, de exemplu. Trebuie să vedem care este planul Comisiei Europene, să vedem, încă o dată spun, întregul pachet de măsuri, ansamblul acesta care este foarte important, să vedem tabloul în întregul său, după care vom decide pe fiecare aspect al acestui tablou.


Realizator: A existat acea cifră apărută în presa britanică, într-un ziar britanic, de 6 sau 7 mii de oameni care ar trebui să ajungă în România. Ştiţi ceva în plus faţă de ce a apărut în presă? Cum o consideraţi?

Bogdan Aurescu: Iarăşi, nu există încă acest plan. Aceste cifre nu au fost comunicate oficial nici unuia dintre statele membre şi chiar am reproşat acest lucru în reuniunea informală pe care am avut-o în aceste zile, ieri de fapt s-a purtat discuţia pe migraţie propriu zisă şi am spus: solidaritatea la nivel european este extrem de importantă. Dar trebuie să vedem solidaritatea nu doar aplicată între statele membre, ci şi între instituţiile europene, inclusiv Comisia Europeană şi statele membre. Ori apariţia aşa punctuală, scurgerile acestea, doar cu privire la cote care plasează discuţia şi focusul discuţiei doar pe un aspect al întregului plan de măsuri nu ne ajută în luarea unor decizii. Prin urmare aceste cifre rămân deocamdată la nivel de speculaţie. Urmează să vedem, repet, planul Comisiei Europene.


Realizator: Deci, ca să sintetizez, aţi reproşat Comisiei, spuneţi că de fapt Comisia ar fi putut să comunice mai bine cu dumneavoastră.

Bogdan Aurescu: Eu cred că o reuniune a miniştrilor de externe, chiar dacă este reuniune informală a miniştrilor de externe, ar fi putut sa beneficieze de exemplu, măcar de o prezentare a liniilor principale ale acestui plan, chiar dacă poate chiar în aceste zile, în aceste ore se lucrează în continuare asupra detaliilor planului.


Realizator: Ungaria a construit un gard de sârmă ghimpată la frontiera cu Serbia. În urma construcţiei acelui gard vă gândiţi că o parte dintre refugiaţi ar putea să schimbe traseul şi să treacă prin România?

Bogdan Aurescu: Este complicat să facem presupuneri în momentul ăsta. Colegii de la Ministerul de Interne au luat toate măsurile pe care le au în domeniul lor de competenţă. Deocamdată, conform celor pe care ni le-au prezentat cei de la Ministerul de Interne (MI), nu există o creştere a intrărilor pe această zonă de frontieră, prin urmare, deocamdată nu putem să speculăm.

Realizator: România şi-a întărit securitatea, şi-a întărit măsurile de siguranţă la frontiera cu Serbia. Ce înseamnă asta concret?

Bogdan Aurescu: Iarăşi nu aş vrea să mă pronunţ pe un domeniu care nu ţine de MAE. Sunt însă absolut convins, colegii de la Ministerul de Interne au luat toate măsurile pe care le pot lua într-o astfel de situaţie.


Realizator: Domnule ministru, aş dori să discutăm puţin despre aceşti oameni, care vor veni, probabil, la un moment dat aici şi am câteva întrebări punctuale. Am văzut că există propunerea unor centre de primire, de triere, de procesare - hotspot se numesc ele în jargonul dumneavoastră instituţional - care să fie situate în afara UE, în Turcia, probabil, în alte zone în care se află imigranţi care vor să ceară azil şi să-şi depună acolo cererile de azil şi acestea să fie tratate şi apoi să fie primiţi sau nu în UE. Care este opinia României?

Bogdan Aurescu: A apărut această idee şi în discuţiile pe care le-am purtat zilele trecute la Luxembourg, personal cred că este o idee bună. Dar se vorbeşte nu doar despre centre de primite în state terţe, se vorbeşte uneori şi despre centre de primire în statele care sunt primele accesate de către statele UE, care sunt primele accesate de către acest val de imigranţi, sunt poziţii diferite, deci unele state susţin varianta pe care aţi menţionat-o dumneavoastră, altele o susţin pe cea de-a doua, urmează să decidem. Dar, în principiu, ideea de a avea o serie de hotspots, de centre care să proceseze pe cei care vin, care să facă distincţia între refugiaţii care se încadrează în această definiţie a refugiatului şi imigranţii cu caracter economic este o idee care merită să fie reţinută. Aşa cum merită reţinută şi o altă idee care a apărut şi de data aceasta am auzit că s-ar afla şi în planul pe care îl pregăteşte Comisia Europeană, cred că este singurul aspect pe care l-am aflat aproape cu siguranţă, şi anume ideea de introducere a unei liste de ţări sigure de origine, aşa încât acei imigranţi care provin din aceste ţări să se reîntoarcă în ţările de origine...


Realizator: Adică o ţară considerată sigură, din acea ţară nu se poate face.., un cetăţean al acelei ţări nu poate face o cerere de azil în UE.

Bogdan Aurescu:  Exact, şi este o formulă pe care o serie de sisteme naţionale - vorbeam înainte de emisiune despre Canada, care aplică această formulă, deci o serie de ţări aplică cu succes această formulă - iarăşi cred că este o idee care poate fi reţinută.


Realizator: De a avea această listă de ţări sigură. Europa este singura competentă să se ocupe - sigur, este o criză care afectează în primul rând Europa în clipa de faţă - dar te poţi întreba dacă discuţia nu ar trebui purtată şi la un alt palier, cel al ONU, această criză a refugiaţilor, pentru că nu este numai o problemă europeană dacă vorbeşti despre solidaritate, poţi să vorbeşti despre solidaritate la nivel global.

Bogdan Aurescu: Fără îndoială, deci este nu doar o problemă europeană, este nu doar o problemă europeană, este o problemă globală. Sunt şi alte ţări care sunt afectate de imigranţi care provin din vecinătatea sudică a UE şi nu numai, pentru că spunea doamna Mogherini, în prezentarea pe care a făcut-o în reuniune, cei mai mulţi provin, într-adevăr, din Siria, din Libia, dar sunt şi o serie de imigranţi care provin din alte ţări, din Africa sau din Afganistan. Sunt şi alte ţări care sunt afectate şi care primesc astfel de azilanţi. Prin urmare, este nevoie de o cooperare strânsă şi cu Organizaţia Naţiunilor Unite, cu UNHCR, care are competenţa de bază pe această temă, şi sunt deja contacte între factorii de decizie, doamna Mogherini, de exemplu, cu Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, domnul Guterres. Sunt prin urmare elemente de cooperare, care trebuie să fie însă întărite.


Realizator: Cum faci să convingi, pentru că dacă te uiţi pe harta ţărilor care primesc, vezi că cei mai mulţi refugiaţi, cei mai mulţi imigranţi sunt în Turcia, în Iordania, în Liban, apoi vin către UE. Pe de altă parte, sunt foarte puţini sau niciunul din alte ţări din zona Golfului, din Arabia Saudită, din Emiratele Arabe Unite, în Qatar. Poate fi purtată o discuţie cu aceste ţări, în sensul de le face să-şi deschidă graniţele?

Bogdan Aurescu: Unul dintre elementele pe care le-am discutat în reuniunea de la Luxembourg a fost şi acela de a sprijini mai mult aceste ţări care sunt în proximitatea UE, de fapt totul este o proximitate dacă vorbim de astfel de crize şi care deja au absorbit un număr foarte mare de refugiaţi. Iată, Turcia care are peste două milioane de refugiaţi sau Iordania. Discutam cu ministrul iordanian de externe, săptămâna trecută, la Bucureşti, Iordania are peste 1,9 milioane de refugiaţi din Siria, dintre care 600.000 au statutul de refugiat conform standardelor ONU. Ei trebuie ajutaţi mai mult. Libanul, de asemenea. Dar se poate discuta şi cu alte state din regiune. Cooperarea regională şi interregională trebuie să fie extinsă.


Realizator: Şi cine poate purta aceste discuţii, sub ce mandat? Naţiunile Unite, Uniunea Europeană, cine?

Bogdan Aurescu: Uniunea Europeană cu siguranţă trebuie să facă acest lucru, pentru că, încă o dată, este un efort care nu se referă doar la spaţiul Uniunii Europene. Trebuie să tratăm problemele în ţările de origine sau în zonele de origine, unde de află, de altfel, şi alte ţări sigure.


Realizator: Printre paşii care ar trebui - şi cu siguranţă vor fi luaţi în considerare în planul pe care îl evocaţi - este şi combaterea reţelelor de traficanţi. Citeam o ştire, în această după-amiază, a agenţiei France Presse, sunt cam 30.000 de traficanţi cunoscuţi sau identificaţi în aceste reţele, care funcţionează foarte bine, se mişcă repede, profită de toate reţelele de socializare existente, schimbă repede traseele şi iată ce se întâmplă cu oamenii pe care îi aduc aici. Ce poate fi făcut pentru a combate reţelele de traficanţi?

Bogdan Aurescu: Este, iarăşi, un punct unanim în intervenţiile pe care miniştrii de externe le-au avut. Trebuie să se regăsească, cu siguranţă, acest aspect în planul de acţiune pe care îl vom adopta şi sigur că trebuie întărită cooperarea între autorităţile poliţieneşti din statele membre şi nu numai. Trebuie să fie găsite formule eficiente de schimb de informaţii, în timp real, în timp util, în aşa fel încât aceste reţele să fie destructurate, în aşa fel încât cei care conduc aceste reţele să nu îşi mai poată derula această activitate, care profită, de fapt, de pe urma situaţiei umanitare extrem de dificile pe care o au aceste persoane.


Realizator: De ce nu s-a făcut până acum, că, totuşi, reţelele se consolidează şi vedem unde duc.

Bogdan Aurescu: A existat dintotdeauna o preocupare pentru combaterea acestor reţele, însă fenomenul a cunoscut, în ultimele luni, o amploare mult mai mare decât a fost, dacă vreţi, prognozată, inclusiv la nivelul cooperării interpoliţieneşti pe această temă.


Realizator: Am tot primit şi primim în continuare de la ministerul dumneavoastră, de la Ministerul Afacerilor Externe, comunicate pe diferite speţe. Una dintre ele este legată de cetăţeni români implicaţi în traficul de persoane, care sunt arestaţi în Ungaria, în Austria, mai ales când vezi cetăţeni români ai impresia că sunt mai mult ei decât alţii. Care este situaţia?

Bogdan Aurescu: Nu sunt numai cetăţeni români, cu siguranţă nu sunt numai cetăţeni români. Sigur că pe noi ne interesează cetăţenii români, poate că de aceea apare acest focus al ştirilor pe cei care provin din România, însă indiferent de cetăţenia celor care practică această îndeletnicire reprobabilă, aceste reţele trebuie destructurate, indiferent de cetăţenia lor.


Realizator: Sunt mai mulţi români decât alţii, proporţional, sunt...

Bogdan Aurescu: Nu, încă o dată spun, nu sunt numai cetăţeni români. Sunt de foarte multe alte etnii, atât din Uniunea Europeană, cât şi din afara Uniunii Europene.


Realizator: Câteodată mai sunt şi informaţii false care circulă, cum a fost...

Bogdan Aurescu: Am văzut şi informaţiile false. Din fericire am reuşit să comunicăm destul de rapid în acel caz, din păcate...


Realizator: Acel caz oribil, cu cei 71 de morţi, în care s-a spus iniţial că şoferul a fost...

Bogdan Aurescu: Un caz oribil, fără să verifici informaţia nu trebuie să dai o astfel de informaţie, mai ales la un nivel atât de înalt.


Realizator: A fost purtătorul de cuvânt al premierului de la Budapesta, da...

Bogdan Aurescu: A fost un înalt oficial din Ungaria, dar ceea ce este bine este că am reacţionat rapid, am verificat, prin misiunile noastre consulare, foarte repede această informaţie. Din fericire, nu s-a confirmat implicarea unui cetăţean român în acel caz.


Realizator: Sunt voci care cer regândirea Spaţiului Schengen. Chiar dumneavoastră vorbeaţi, la începutul acestei discuţii, despre o posibilitate în care, o soluţie, sigur, fantezistă, în care pui garduri de sârmă ghimpată la frontiera fiecărei ţări şi ai rezolvat fără să rezolvi problema, dar sunt voci care cer regândirea Spaţiului Schengen, care spun că spaţiul de liberă circulaţie, iată, nu rezistă la ceea ce se întâmplă acum. Tot ce se întâmplă acum îndepărtează România de Schengen sau o apropie?

Bogdan Aurescu: Sunt, într-adevăr, voci care spun acest lucru, dar nu sunt voci, în orice caz, nu din zona oficială a Uniunii Europene. Nu am auzit pe niciunul dintre miniştrii de externe din Uniunea Europeană evocând o astfel de variantă ca formulă de soluţionare a acestei probleme. Dimpotrivă, toate vocile, inclusiv îl ascultam pe ministrul de externe german la această reuniune care a spus foarte clar, şi am repetat-o şi eu în intervenţia mea, nu se pune problema închiderii, sigilării graniţelor europene, nici în ceea ce priveşte graniţele externe, dar nici în ceea ce priveşte graniţele interne al Uniunii, pentru că asta ar însemna, într-adevăr, finalul acestui proiect extrem de ambiţios care este Spaţiul Schengen. Prin urmare, soluţia care va fi găsită va avea în vedere tocmai necesitatea de a salva această libertate extraordinară a cetăţenilor europeni de a circula liber în acest spaţiu. Sigur că acest dosar complicat, care este migraţia, afectează într-adevăr anumite reguli, modul în care ele sunt aplicate în practică, dar nu cred că, într-un final, Spaţiul Schengen va dispărea. Acum, revenind la şansele României. Eu cred că România a dovedit, prin activitatea pe care o desfăşoară instituţiile de profil şi care se ocupă de gestiunea frontierelor externe ale României, că se comportă deja în mod foarte responsabil ca un veritabil stat Schengen de facto. Ne întreţinem şi ne gestionăm foarte bine frontierele noastre externe. Cred că o aderare a României, inclusiv în acest context, nu ar face decât să întărească securitatea Spaţiului Schengen şi cred că acest lucru este ştiut bine de către responsabilii din Uniunea Europeană. Este adevărat, contextul în sine, sub emoţia aceasta a discutării dosarului migraţiei, face destul de dificilă o discuţie despre aderarea oricărui stat la Spaţiul Schengen.


Realizator: Deci, credeţi că va... pentru că ştiu că ar fi trebuit să existe o discuţie, cel puţin pentru aderare cu aeroporturile, acum, în toamnă credeţi că această discuţie va fi amânată sub imperiul acestei emoţii colective puternice în Uniunea Europeană?

Bogdan Aurescu: Vom vedea. Este posibil ca să nu fie timp, practic, efectiv având în vedere concentrarea întregii atenţii şi a eforturilor pe această problemă să discutăm despre altceva. Este posibil, însă în egală măsură, o aderare doar cu aeroporturile de exemplu, aţi menţionat această idee de aderare în etape, despre care vorbim de ceva vreme, cu siguranţă aderarea cu aeroporturile nu va reprezenta o vulnerabilitate pentru situaţia actuală a acestui val de refugiaţi care nu folosesc aeroporturile pentru a intra în spaţiul european.


Realizator: Criza refugiaţilor este o consecinţă, domnule ministru, a numeroaselor conflicte din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii, vorbeam despre Siria, despre Irak, despre Libia, asta ca să nu vorbim şi despre ce se întâmplă în altă parte, în Afganistan, sunt ţări, am văzut Franţa şi Marea Britanie în acest week-end, care vor să intensifice raidurile împotriva organizaţiei teroriste Stat Islamic. Este suficient?

Bogdan Aurescu: Greu de spus dacă este suficient sau nu, cert este că până în acest moment aceasta este soluţia pe care coaliţia împotriva Statului Islamic, împotriva Daesh, a ales-o pentru a purta lupta împotriva Statului Islamic. Fără îndoială că este nevoie de întărirea capacităţii statelor şi entităţilor care luptă împotriva Statului Islamic pe teren, mă refer aici la Irak, mă refer la luptătorii peshmerga din Kurdistanul irakian şi cred că trebuie să facem mai mult. De altfel, discuţia de zilele acestea legată de migraţie a avut în vedere şi am subliniat şi eu în intervenţia mea, este foarte important să vedem acest plan care se conturează pentru soluţionarea problemei în ansamblul său. Pentru asta este nevoie de o viziune strategică, de un plan înăuntrul planului, care să întărească capacitatea statelor de origine a problemelor, a regiunii de unde provine această problemă pentru a găsi soluţii de creştere a economiei, de întărire a sistemelor de educaţie.


Realizator: De oprire a războaielor, în primul rând, totuşi, că aici...

Bogdan Aurescu: De crearea de locuri de muncă, de soluţionarea a acestor conflicte, tocmai pentru a elimina sursele care duc la radicalism, la fenomen migraţionist. Discutam şi cu ministrul iordanian de externe în acest sens, este foarte important pentru tinerii care formează poate cea mai mare parte a populaţiei din aceste state din regiunea despre care discutăm să le dăm şansa de a duce o viaţă normală, de a stimula eforturile pe care aceste state le fac pentru ca tinerii să aibă locuri de muncă, să aibă o educaţie corespunzătoare, economia să meargă mai bine, în aşa fel încât sursa concretă, nemulţumirea concretă a acestor populaţii să nu se traducă în terorism, respectiv în migraţie ilegală. Trebuie să rezolvăm însă şi conflictele pentru că, dacă ne uităm de unde vine acest val migraţionist sau de unde vine fenomenul terorist observăm că valurile vin dinspre Libia, pe de o parte, dinspre Siria.


Realizator: Două ţări care sunt...

Bogdan Aurescu: În Libia există un efort consistent la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, sprijinit de asemenea foarte serios de către Uniunea Europeană pentru a stimula şi a susţine crearea acelui guvern de uniune naţională din Libia. Deja aproape toate forţele, cu excepţia uneia singure, în Libia, au semnat planul acela de formare a unui guvern de uniune naţională, care este şi un plan de pace, în acelaşi timp, trebuie stimulată cât mai rapid formarea acestui guvern de uniunea naţională, care va permite acordarea de asistenţă de către Uniunea Europeană, o asistenţă care trebuie să fie substanţială în termeni de resurse, în termeni de asistenţă, în aşa fel încât statul libian să fie capabil să gestioneze aceste fenomene în Libia. Siria este, iarăşi, o temă şi un dosar care este foarte complicat, aici soluţiile nu vor fi la fel de uşoare, deşi nici în Libia nu sunt uşoare...


Realizator: Nu, nu sunt, doar că în Siria e şi mai mult interes din partea unor mari actori.

Bogdan Aurescu: Este adevărat, dar este nevoie, încă o dată, de un efort şi mai concentrat, susţinut de către marii actori internaţionali, pentru găsirea unei soluţii politice conflictului sirian.


Realizator: Cât de mult vă neliniştesc informaţiile cum că Rusia se implică în conflictul din Siria, susţinând armata guvernamentală a lui Bashar al-Assad?

Bogdan Aurescu: Bun, am văzut şi eu discuţia telefonică a secretarului de stat Kerry cu omologul rus, domnul Lavrov. Încă o dată, este nevoie pentru găsirea unei soluţii politice de a evita alimentarea conflictului militar. Şi asta presupune reţinere din partea principalilor actori, şi nu vorbim aici doar despre Rusia, mai sunt şi alţi actori regionali care pot fi interesaţi, în diverse formule, în Siria. Discutăm despre, iarăşi, un stat iranian care, în urma acordului privind dosarul nuclear, va fi, poate, tentat să fie mai activ în zona Orientului Mijlociu, poate inclusiv în soluţionarea dosarului sirian. Trebuie să folosim toate oportunităţile pe care le avem la dispoziţie pentru a împinge spre o soluţie politică cât mai rapidă la conflictul sirian.


Realizator: Cam cât de optimist aţi fi, pe o scară de la 1 la 10, privind o rezolvare a conflictului sirian într-un termen rezonabil de timp, câţiva ani?

Bogdan Aurescu: Nu cred că putem să dăm note ca la şcoală pentru astfel de prognoze. Cert este că e nevoie de reluarea acestor eforturi, un efort politic care să ducă la reunirea tuturor factorilor care pot să ajute la luarea unei astfel de decizii, este nevoie de un efort mai puternic de coagulare a opoziţiei siriene, care, după cum ştiţi, este destul de fragmentată. Şi sigur că o soluţie de acest gen nu va fi una care să se ia într-un singur moment. Va fi, probabil, nevoie de un proces de tranziţie.


Realizator: Una dintre temele reuniunii diplomaţiei pe care aţi condus-o săptămâna trecută a fost, unul dintre cuvintele cheie a fost punte - România, care este punte între est şi vest, care este o punte şi către acea zonă pe care o cunoaşte, şi mă gândeam ce poate face România în conflictul din Siria. Suntem una din puţinele ţări care mai are ambasadă acolo, de exemplu.

Bogdan Aurescu: Da, şi este, cred, o decizie foarte bună pe care au luat-o predecesorii mei în poziţia de ministru de externe, pentru că există, în primul rând, o comunitate românească foarte numeroasă în Siria, care are nevoie de asistenţă Ambasadei de la Damasc. Menţinem ambasada deschisă, chiar dacă situaţia de securitate este uneori foarte dificilă, primesc uneori rapoarte despre explozii care au loc în proximitatea ambasadei. Din fericire, până în momentul acesta, lucrurile nu au căpătat o altă întorsătură, dar contactele pe care Ambasada României la Damasc le are, care sunt contacte bune cu oficialii sirieni, pot să fie de folos şi într-un astfel de efort.

Realizator: Am vorbit despre sud, să vorbim puţin despre est. Ce se întâmplă în Ucraina, vă nelinişteşte în continuare sau vă dă şi o rază de speranţă? Care sunt sentimentele dumneavoastră? Vedem, pe de-o parte, o intensificare a conflictelor într-unele zone, pe de altă, situaţia nu a derapat complet. Şi există, încă, o respectare a unora dintre prevederile acordurilor de la Minsk.

Bogdan Aurescu: Există, din păcate, din când în când, şi asta discutam şi la Reuniunea Ambasadorilor, mai ales cu ministrul polonez de externe, care a fost invitat la panelul plenar referitor la politica europeană de vecinătate şi rolul Parteneriatului Estic, există, uneori, din păcate, unele izbucniri de violenţă în estul Ucrainei. Ele coincid, şi nu întâmplător, cu procesul de negociere, sau mai bine zis, care este un proces de negociere internă, iată, în Ucraina, cu privire la modificarea constituţiei în ceea ce priveşte descentralizarea. Aţi văzut, de altfel, că nu este un proces uşor, pentru că chiar în interiorul spectrului politic ucrainean apar poziţii divergente, din păcate au fost şi incidente violente pe care le regretăm, în faţa parlamentului de la Kiev...


Realizator: Aşa este.

Bogdan Aurescu: Atunci când proiectul respectiv de act normativ a fost discutat. Prin urmare, ne îngrijorează aceste izbucniri de violenţă, ne îngrijorează modul în care se plasează separatiştii faţă de acest proces de descentralizare, urmează organizarea de alegeri locale în octombrie şi din păcate, separatiştii au ales să organizeze alegeri locale la o altă dată şi după eventual alte reguli decât cele pe care le are statul ucrainean. Este important ca acordurile de la Minsk să continue să fie implementate, chiar dacă nu toate părţile acordurilor sunt respectate în totalitate. Încetarea focului este respectată, dar doar parţial şi din când în când vedem aceste izbucniri de violenţă, nu s-a progresat foarte mult pe acest proces de descentralizare, deşi există eforturi consistente ale Kievului din punctul ăsta de vedere. Mai sunt şi alte prevederi ale acordurilor care nu sunt implementate, mai ales mă refer aici la situaţia umanitară din estul Ucrainei. Este important ca toate eforturile să fie în continuare menţinute pentru a face ca acordurile de la Minsk să continue.


Realizator: Sunt 900.000 de refugiaţi în afara Ucrainei, 1,3 de milioane de strămutaţi interni, vreo cinci milioane de oameni care au nevoie de ajutor umanitar în urma conflictului din Ucraina. Vă întreb care este situaţia sau posibilitatea de a veni refugiaţi din Ucraina în România, avem totuşi 600 şi ceva de kilometri de frontieră cu ei?

Bogdan Aurescu: Nu a existat până în momentul de faţă o creştere a numărului de persoane care să dorească să vină în România din Ucraina din cauza acestui conflict şi cred că, dacă până în momentul de faţă, inclusiv în etapele foarte deschise ale conflictului de anul trecut nu a existat un astfel de aflux de persoane, nu cred că există probabilitatea foarte mare ca acest lucru să se întâmple în perioada următoare. Dar, sigur, urmează să vedem exact care este evoluţia lucrurilor.


Realizator: Chiar mai aveam o întrebare legată de azil şi de cererea de azil. Cineva care vine în România, depune o cerere de azil, este automat găzduit într-unul dintre cele şase centre pe care le are România sau dacă există vreun ONG sau vreo familie, cum am văzut, poate să locuiască şi în afara cadrului instituţional?

Bogdan Aurescu: Bun. Se pot găsi formule diverse. Acum, ceea ce trebuie spus este că aceşti refugiaţi, care să spunem că vin în România, ei nu sunt nişte deţinuţi, ei nu pot fi ţinuţi, privaţi de libertate în anumite tabere sau centre din acestea cu regim de pază permanentă. Ei au libertatea lor de mişcare. Mai mult decât atât, există şi o anumită libertate de mişcare în interiorul Uniunii Europene, ei pot să se deplaseze în scop, eu ştiu, poate turistic sau de alt fel, vreme de 90 de zile dincolo de frontierele României. Prin urmare, discutam acest lucru, sigur în bucătăria noastră internă, chiar şi dacă ar veni în România un anumit număr de refugiaţi, ei nu sunt ţinuţi să rămână permanent în România. Este încă un aspect care trebuie fie luat în considerare atunci când discutăm despre această problemă a cotelor.


Realizator: A, deci ce îmi spuneţi este că, de fapt, chiar dacă există cote, chiar dacă România primeşte 2.000 - 3.000 - 4.000 - 5.000, aceşti oameni pot să plece în altă parte dacă vor?

Bogdan Aurescu: Eu vorbesc despre sistemul care este implementat în momentul acesta în cadrul regulilor Uniunii Europene în materie de azil. Sigur că, dacă imaginăm cumva un alt sistem, trebuie să avem însă întotdeauna în vedere care sunt şi normele internaţionale care reglementează statutul unui refugiat.


Realizator: Există şi dreptul de a-ţi alege destinaţia.

Bogdan Aurescu: Dreptul de a-ţi alege destinaţia. Trebuie, de asemenea, ca statul-gazdă să aibă posibilitatea, cel puţin ăsta este punctul meu de vedere, de a avea un anumit cuvânt de spus în acceptarea unei anumite persoane şi există iarăşi acest drept pe care refugiaţii îl au de a se mişca liber în România, respectiv în spaţiul Uniunii Europene


Realizator: La Chişinău, zeci de mii de oameni au protestat astăzi, cerând demisia guvernului, a preşedintelui, pedepsirea celor care au furat un miliard de euro din bănci. Ce perspectivă europeană mai are Republica Moldova astăzi, domnule ministru?

Bogdan Aurescu: Spuneam şi la reuniunea de săptămâna trecută a ambasadorilor faptul că, în toată perioada care a urmat alegerilor generale din noiembrie anul trecut, România a menţinut această susţinere fermă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru implementarea acestui proces de reforme, am şi organizat în martie o reuniune a grupului de prieteni pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova. Am îndemnat, sigur în limitele suveranităţii Republicii Moldova, pentru găsirea unei formule de guvernare pro-europene bazată pe o majoritate pro-europeană şi acest lucru l-am făcut inclusiv la ultima vizită din iunie, chiar înaintea turului doi al alegerilor locale, şi mă bucur că aceste mesaje, pe care nu numai noi le-am dat, şi alte state membre ale UE au fost înţelese. Prin urmare, avem un guvern pro-european, bazat pe o majoritate pro-europeană şi primele măsuri pe care guvernul Streleţ le-a luat sunt nişte măsuri bune, din punctul nostru de vedere. Sigur că prioritatea o reprezintă gestionarea situaţiei economice din Republica Moldova, probabil că acesta este şi unul dintre elementele care stau la baza acestor manifestări publice. Există iarăşi o nemulţumire faţă de chestiunea miliardului care a dispărut din băncile Republicii Moldova şi guvernul a luat deja măsura de a închide cele trei bănci care au fost cu probleme. Iarăşi, este foarte important că guvernul Streleţ a luat o serie de măsuri pentru reluarea negocierilor cu FMI şi undeva, pe 23 septembrie, o misiune a FMI vine la Chişinău pentru a discuta despre acordul dintre Fond şi Republica Moldova, ceea ce va ajuta la creşterea finanţării Republicii Moldova, foarte necesară pentru reformă economică. Iarăşi un pas important, pe care l-am observat luat de către guvernul Streleţ a fost atenţia mult mai mare acordată Găgăuziei şi, mai ales, dezvoltării economice a acestei regiuni, pe care am vizitat-o de altfel în iunie, atunci când am deschis Centrul de Informare al României de la Comrat. Prin urmare, aş spune că acest prim pas este făcut şi premizele există pentru a gestiona în mod corespunzător procesul de reformă internă şi aceste aşteptări economice ale cetăţenilor, la care se adaugă, foarte important, procesul de aplicare a Acordului de Asociere şi a celui de liber schimb. Pentru că până la urmă aceasta este agenda de reforme principală pe care guvernul Republicii Moldova trebuie s-o urmeze. De altfel, la vizita pe care primul ministru a efectuat-o la Chişinău, chiar de Ziua Independenţei Republicii Moldova, aceste mesaje au fost reiterate, inclusiv cel de încredere în capacitatea guvernului de la Chişinău de a reveni în fruntea performerilor Parteneriatului Estic. Şi mai este o chestiune pe care am subliniat-o şi la Reuniunea Ambasadorilor, în această perioadă complicată internă din Republica Moldova a existat şi o reuşită foarte interesantă şi anume, acea propunere pe care am făcut-o ca cetăţenii români să intre fără paşaport în Republica Moldova a fost receptată cu foarte multă deschidere de către autorităţile de la Chişinău - îi mulţumesc, mai ales domnului preşedinte al parlamentului Candu, pentru că cu dânsul am discutat pentru prima oară această idee - şi la foarte scurt timp, până la urmă, din martie până în iunie, această măsură a fost luată de către guvernul de la Chişinău, toţi cetăţenii europeni, inclusiv cetăţenii români pot intra doar cu buletinul...


Realizator: Doar cu buletinul sau cu cartea de identitate în Republica Moldova. Aţi avut săptămâna trecută, spuneam, patru-cinci zile de discuţii, dezbateri, întâlniri. La Bucureşti a fost Reuniunea Ambasadorilor, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. Patru miniştri de externe au venit aici, cel iordanian, cel slovac, cel polonez şi cel norvegian. Există mai mult interes pentru România acum din cauza a ce?

Bogdan Aurescu: Faptul că patru miniştri de externe au venit pentru prima oară la o reuniune a ambasadorilor şi şefilor de misiuni, în general, ai României cred că este, până la urmă, o recunoaştere a importanţei şi rolului pe care România îl are şi o formă, în acelaşi timp, de respect şi pentru profesionalismul diplomaţilor români. Este, de altfel, lucrul pe care l-au spus fiecare dintre invitaţii pe care i-am avut. Sunt miniştri relevanţi şi ei nu au venit doar pentru a avea, să spunem, o prezenţă formală, fiecare dintre ei au venit, la câte una dintre reuniunile plenare ale Adunării Ambasadorilor, pe teme extrem de importante pentru politica externă a României în perioada care urmează. Ministrul de externe slovac a vorbit despre provocările agendei UE, despre pregătirea preşedinţiei pe care Slovacia o va exercita în semestrul al-II-lea 2016, o ocazie foarte bună pentru a ne inspira şi a ne pregăti şi noi pentru preşedinţia română din semestrul al II-lea al lui 2019. De altfel, noi am început să ne pregătim deja. Am creat în cadrul MAE un serviciu cu zece posturi pentru a pune în aplicare o strategie concept aprobată deja de către Guvernul României în luna iulie, pentru a începe pregătirea preşedinţiei. Am restructurat reprezentanţa României la Bruxelles cu un număr suplimentar de posturi, tocmai pentru a începe această pregătire. Ministrul polonez de externe, vă spuneam, a venit la panelul dedicat politicii europene de vecinătate, revizuirii acestui concept şi Parteneriatului Estic, şi am lansat împreună ideea unui grup de lucru care să abordeze modalităţi de revizuire şi de îmbunătăţire a Parteneriatului Estic. Am discutat deja şi cu o serie de alţi omologi...


Realizator: Nu mai avem decât vreo 4-5 minute...

Bogdan Aurescu: ….ministrul iordanian de externe, despre provocările vecinătăţii sudice, despre care tocmai am vorbit în prima parte a emisiunii şi ministrul norvegian de externe pe chestiunile legate de securitate, pregătirea summit-ului NATO de anul viitor. Am discutat despre modul în care summit-ul acesta din Polonia trebuie să continue procesul de adaptare al Alianţei, am discutat despre iniţiativele pe care noi le-am avut şi pe care le-am lansat la reuniunea din mai a miniştrilor de externe, şi anume un proces de reflecţie privind importanţa strategică a Mării Negre pentru Alianţă, respectiv acea strategie pentru vecinătatea sudică şi estică cu cele două braţe, pentru partenerii care doresc să-şi întărească capacitatea de apărare. Aceste două iniţiative sunt deja în lucru la nivelul Alianţei Nord-Atlantice.


Realizator: Apoi dumneavoastră, pe plan intern, aţi ţinut un discurs foarte cuprinzător la sfârşitul conferinţei, în care aţi dat şi câteva linii de reformă, direcţii de reformă pentru ministerul pe care îl conduceţi.

Bogdan Aurescu: Da, pentru că mi s-a părut extrem de important ca la o astfel de reuniune să discutăm şi despre modul în care ministerul devine mai eficient în interior. Am demarat cu banii primiţi la rectificarea bugetară, mai mulţi decât erau prevăzuţi iniţial în proiectul...


Realizator: 30 de milioane de lei, parcă.

Bogdan Aurescu: Aproape 30 de milioane de lei în plus, care ne permit să începem asigurările pentru încheierea de asigurări pentru personalul ministerului din afara spaţiului european, pentru că atunci când lucrezi în spaţii periculoase trebuie să ai şi protecţia necesară, pentru renovarea, reabilitarea unor clădiri istorice care fac parte din patrimoniul nostru, de ambasade care sunt reprezentative pentru România, înnoirea parcului auto. Pe urmă, în planul resurselor umane, managementul carierei beneficiază de un proces de înnoire, de reformă, pentru că am creat o nouă metodologie pentru plecările la post ale personalului din Ministerul de Externe, pentru avansarea în grad a personalului diplomatic şi consular. Şi vom continua, de exemplu, cu o ierarhizare a misiunilor diplomatice, care ne permite să acordăm pe o bază foarte clară mai bine resurse umane şi financiare pentru misiunile diplomatice. Şi mai sunt multe alte aspecte pe care le-am discutat.


Realizator: Şi a mai fost ceva, şi, din păcate, mai avem un minut şi jumătate, Curtea Internaţională pentru Combaterea Terorismului - este o idee a dumneavoastră, o iniţiativă româno-spaniolă, ce se întâmplă cu ea?

Bogdan Aurescu: Merge mai departe. De altfel, continuăm procesul de consultare împreună cu partenerii noştri spanioli, pe lângă statele membre ONU, mai ales statele din Consiliul de Securitate, dar şi statele din sud. Iată, prezent la reuniune, ministrul iordanian de externe a salutat această iniţiativă, pe care a considerat-o foarte importantă, şi lucrăm şi cu ONG-urile internaţionale, care sunt foarte importante la rândul lor. La reuniune am invitat şi a participat şi coordonatorul regional al Coaliţiei pentru Curtea Penală Internaţională, care este o organizație extrem de importantă, cu 2.500 de alte ONG-uri care fac parte din el, şi care susţine această iniţiativă. Deci mergem mai departe cu această idee, care are o bătaie pe termen mediu şi lung, şi încercăm să o punem în aplicare, pentru că este vorba, până la urmă, despre încă un instrument pentru prevenirea şi combaterea terorismului.


Realizator: Bogdan Aurescu, ministru de externe, vă mulţumesc foarte mult pentru această discuţie.

Bogdan Aurescu: Vă mulţumesc şi eu foarte mult.


Realizator: Vă mulţumesc că ne-aţi urmărit, ne revedem săptămâna viitoare, la aceeaşi oră!