Interviuri

"Ambasador România" - invitat: ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu

Data: 
01.08.2015
Autor: 
Alexandru Cumpănaşu, Realitatea TV

REALITATEA TV (sâmbătă, 1 august, ora 18:30)

 Stimaţi telespectatori, în seara aceasta avem cu adevărat un invitat special la "Ambasador România". Este un ambasador tânăr, reprezintă o ţară interesantă şi pe care cred că o iubiţi cu toţii sau ar trebui să o iubiţi cu toţii. Este o ţară frumoasă, cu avantaje şi dezavantaje geopolitice sau geostrategice, vom vedea pe parcurs. Se învecinează cu Ungaria, cu Serbia, cu Moldova, cu Ucraina, cu Bulgaria. V-aţi prins deja. Este vorba de România.

Bogdan Aurescu: Şi cu Marea Neagră.

Realizator: Evident. Şi cu Marea Neagră. Ministrul de externe e pe fază. Mi-a stricat puţin surpriza, dar nu e problemă. Domnul ambasador Aurescu este invitatul meu de astăzi. Eu o să vă spun ambasador, sigur, şi ministru de externe în acelaşi timp, dar contează foarte mult calitatea pe care o aveţi de la statul român dată pe viaţă, nu este una doar temporară şi...

Bogdan Aurescu: Nimic nu e pe viaţă.

Realizator: Nimic nu e pe viaţă. Aşa este. Aşa că o să încep deja dialogul cu dânsul, pentru că dânsul a început deja dialogul cu mine.

Bogdan Aurescu: Dar, în orice caz, vreau să spun că mă bucur foarte mult că sunt la emisiunea dumneavoastră pe care o urmăresc de fiecare dată când am ocazia şi pe care o apreciez în mod deosebit. Cred că este o foarte bună oportunitate de a afla foarte multe lucruri, inclusiv noi, cei din MAE.

Realizator: Mă bucur foarte mult, domnule ministru, pentru că n-am crezut că o să prindă. Am pornit aşa, mai timid, ştiţi, n-am avut senzaţia că în mediul acesta mass-media... mă rog, de fapt de consumator de mass-media în care există foarte multă superficialitate, foarte mult cancan, o astfel de emisiune poate să prindă; şi avem un public din ce în ce mai mare şi de calitate, ceea ce este un lucru bun şi emisiunea deja şi-a făcut rodajul. Dar le-am stricat surpriza oamenilor, mă rog, dumneavoastră mi-aţi stricat-o. Bogdan Aurescu, ca să spun şi câteva cuvinte despre invitat, este unul dintre cei mai tineri şi mai buni diplomaţi ai României. Aţi fost secretar de stat în cred că patru, cinci, mai mult, că România... şase guverne, cred că aţi trecut prin ele, nu?

Bogdan Aurescu: Din 2009 până în noiembrie anul trecut.

Realizator: După care ministru de externe acum, însă diplomat înainte, diplomat de carieră, în Centrală, aţi avut şi responsabilitatea negocierilor cu Ucraina. Acesta e un lucru cunoscut deja. La momentul respectiv aţi şi fost apreciat de statul român, decorat pentru asta. Statul polonez v-a decorat, de asemenea, ceea ce e un lucru foarte interesant, pentru că parteneriatul cu Polonia este chiar important şi să te decoreze un alt stat, în special Polonia, cred că e un lucru bun. Dar, domnule ambasador, aş intra aşa puţin în discuţie, că am făcut introducerea, mă rog, nu mi-a ieşit foarte mult începutul, dar nu e problemă. Aş vrea să vă întreb, acum la modul serios. Discutam cu diverşi ambasadori, indiferent că sunt mai departe de România, mai aproape, despre avantajele ţărilor, dezavantajele... Cum vedeţi România astăzi în contextul regional, adică ce avantaje avem noi, cât de riscant este, ce facem cu vecinii? O să avem multe de discutat, dar ca şi context general şi după aceea intrăm în detalii cu partenerii şi cu vecinii şi cu ce vrem noi. Cum vedeţi situaţia României?

Bogdan Aurescu: România are o poziţie geografică pe care evident nu şi-o poate schimba, dar care ne plasează într-o vecinătate complicată. Şi suntem în această vecinătate complicată din perspectiva de stat membru al UE şi al Alianţei Nord-Atlantice. Dar, suntem la frontiera de est a acestor două organizaţii extrem de importante. Sigur că pe parcursul istoriei de foarte multe ori România a cunoscut tulburări geopolitice, diversele competiţii ale imperiilor din jurul nostru. Lucrul acesta a rămas cumva o constantă din punct de vedere al situaţiei de securitate, dacă vreţi, pentru spaţiul românesc. De data aceasta, însă, pentru prima oară suntem în interiorul limitelor spaţiului de democraţie, spaţiului de libertate, spaţiului de prosperitate al comunităţii europene, respectiv euroatlantice. Dar suntem la marginea acestui spaţiu, nu într-un sens neapărat peiorativ sau negativ. Este o realitate pe care trebuie să o gestionăm cu foarte mare responsabilitate şi avem, iată, dincolo de frontiera noastră estică - menţionam mai devreme că v-am stricat surpriza - vecinul nostru Marea Neagră...

Realizator: Da, Marea Neagră.

Bogdan Aurescu: Avem un spaţiu al Mării Negre în care, începând de anul trecut, avem o situaţie de securitate deosebită, situaţia din Ucraina şi cu toate efectele pe care această situaţie de securitate le-a produs. În sudul României, spaţiul balcanic este în continuare o zonă care cunoaşte încă o serie de probleme nerezolvate sau, cum spun partenerii noştri strategici americani, „unfinished business”, atât din perspectiva integrării europene, cât şi din perspectiva integrării euroatlantice a statelor de aici. Pentru noi regiunea Balcanilor reprezintă, dacă vreţi, „curtea din spate”, pe care iarăşi trebuie s-o gestionăm împreună cu partenerii noştri din UE şi din NATO cu foarte multă atenţie. Există încă elemente de instabilitate pe care, iată, le-am văzut recent în Macedonia, în Bosnia-Herţegovina. Lucrurile nu sunt încă în totalitate complet aşezate. În vecinătatea sudică a UE şi a NATO avem tot felul de situaţii de criză, de la fenomenul terorist, care în acest an a cunoscut o intensificare, inclusiv cu consecinţe în spaţiul european. Anul a început, de fapt, cu atentatul din Franţa la Charlie Hebdo şi a continuat cu alte manifestări ale acestui fenomen, la care se adaugă iarăşi fenomenul migraţiei, iarăşi cu consecinţe în plan securitar, în plan social, în plan cultural. Avem iarăşi o situaţie de instabilitate statală, de conflicte, unele pe linii de fragmentare religioasă - Libia, Siria, Yemen. Sunt tot felul de situaţii...

Realizator: Irak.

Bogdan Aurescu: Irak. Sunt tot felul de situaţii care creează, practic, în jurul frontierelor estice şi sudice ale UE, dacă vreţi, un lanţ de instabilitate, provocări care trebuie să fie gestionate, din nou, cu foarte multă responsabilitate, cu foarte multă seriozitate de UE şi de NATO. Organizaţii în care noi suntem parte, suntem membri şi fiind la frontiera externă a acestor organizaţii evident că avem şi o responsabilitate în plus. Din acest punct de vedere, politica externă a României trebuie să se adapteze şi am spus-o, cred, chiar din prima zi a mandatului, că văd politica externă a României ca pe o componentă a efortului de a asigura securitatea României în sens larg. Nu ne referim aici doar la componenta hard, doar la securitatea propriu-zisă...

Realizator:  A graniţelor, da.

Bogdan Aurescu: De tip militar, ci avem în vedere o viziune ceva mai largă care presupune, de fapt, pentru noi contracararea acestei centuri de instabilitate cu crearea unei centuri de stabilitate, cu proiectarea stabilităţii, iar proiectarea stabilităţii trebuie să fie făcută cu toate mijloacele. Diplomaţia este chemată într-o astfel de situaţie, într-un astfel de context complicat să folosească toate instrumentele pe care le poate avea la dispoziţie, pe de-o parte, pentru a conştientiza organizaţiile din care facem parte şi partenerii noştri din interiorul acestor organizaţii cu privire la tipul de ameninţare, cu privire la riscurile care se produc, cu privire la potenţialele evoluţii şi, în acelaşi timp, să activăm instrumentele pe care le putem folosi în calitate de membri ai acestei organizaţii pentru a realiza acest obiectiv, de a proiecta stabilitatea, de a proiecta valori democratice, bunăstarea.

Realizator: Adică să fie un fel de pol de stabilitate pentru întreaga regiune România şi să poată să exporte această stabilitate?

Bogdan Aurescu: Un contributor la acest efort de a proiecta stabilitate. Mai degrabă aş vedea-o ca pe un fel de punte către aceste zone...

Realizator: Adică Moldova, Georgia, Serbia...

Bogdan Aurescu: ...şi în toată această perioadă, de când am preluat acest portofoliu, am încercat ca diplomaţia română să pună idei pe masă, concepte, să fie activă în a proiecta stabilitate prin diversele contribuţii pe care am încercat să le propunem la nivelul UE şi NATO. Iată, de exemplu, la nivelul UE se discută, este în şantier, noua Strategie de politică externă şi de securitate a UE. Este un proiect care a demarat deja, care are un termen de finalizare undeva în iunie anul viitor, la care lucrează deja doamna Mogherini, Înaltul Reprezentat pentru Politică Externă şi Securitate Comună, şi pentru care noi am produs deja un concept pe care l-am propus UE şi statelor membre.

Realizator: Putem să dezvoltăm puţin ce ne-aţi spus?

Bogdan Aurescu: Putem să dezvoltăm, sigur. Dar înainte de asta aş trece cumva în revistă aceste, dacă vreţi, elemente de contribuţie pe care noi am încercat să le aducem. Tot în şantier se găseşte revizuirea Politicii Europene de Vecinătate, o altă componentă foarte importantă a acţiunii externe a UE. Am propus, printre alte contribuţii ale noastre, acest concept de „Security Trust”, de creare de platforme de dialog permanent pe probleme de securitate în sens larg cu vecinii, cu vecinii vecinilor, cu alţi actori importanţi, un concept care are în vedere creşterea încrederii şi odată cu creşterea încrederii, crearea de premise pentru soluţionarea acestor probleme dificile cu care se confruntă vecinătăţile noastre în est sau în sud şi care să fie integrată în discuţia despre revizuirea Politicii Europene de Vecinătate. Este un proiect care este în curs de dezvoltare, îl discutăm cu partenerii noştri.

Realizator: Şi este un proiect foarte bun.

Bogdan Aurescu: Am propus, de asemenea, împreună cu partenerii noştri bulgari şi germani un concept de revizuire a Sinergiei Mării Negre. Este un concept pe care, după cum cunoaşteţi, l-am promovat încă din perioada 2007-2008, tot împreună cu Germania şi cu statele riverane Mării Negre ale UE. Am reluat acest exerciţiu încă din primăvara acestui an şi, aflaţi în exclusivitate la această emisiune faptul că am propus deja împreună cu Germania şi cu Bulgaria o gândire asupra revizuirii strategiei Sinergiei Mării Negre, care poate să fie un pas spre crearea unei Strategii a UE pentru Marea Neagră.

Realizator: Şi care ar fi noutatea în această propunere?

Bogdan Aurescu: Este un proiect care dezvoltă, dacă vreţi, pe structura de ideii a conceptului de platforme de dialog aplicat, însă, la regiunea Mării Negre. Dacă vreţi, putem să dezvoltăm un pic mai târziu. La nivelul NATO, iarăşi am încercat să privim situaţia din vecinătate dintr-o cheie strategică şi la reuniunea ministerială din Antalya, din luna mai, miniştrii de externe s-au întâlnit în Turcia pentru a discuta modul în care ne pregătim pentru Summitul de la Varşovia din 2016, am propus crearea unei strategii de abordare a partenerilor NATO, de data aceasta, din vecinătatea estică şi sudică cu două braţe, unul pentru est şi unul pentru sud. Pentru că am plecat de la constatarea că există, în primul rând, un interes foarte clar al Alianţei de a dezvolta relaţiile pe linie politico-militară cu aceste state care sunt partenerii NATO, sunt aproape 30 de state care sunt în această situaţie. Există, pe de altă parte, un număr destul de mare de instrumente pe care Alianţa le foloseşte în relaţia cu aceste state, de la Planul naţional de acţiune, eu ştiu, proiectul care se cheamă "Platforma de interoperabilitate cu partenerii" sau acest proiect care a fost adoptat la Summitul din Marea Britanie care se referă la întărirea capacităţilor de apărare ale partenerilor, Defence Capacity Building, dar nu există o strategie care să înglobeze toate aceste instrumente într-o viziune coerentă. Iată că deja, după ministeriala din Turcia, se lucrează la nivelul NATO pe acest proiect. Iarăşi am propus o...

Realizator: La iniţiativa României sau este..?

Bogdan Aurescu: La iniţiativa României, care a fost însă susţinută şi de multe alte state membre.

Realizator: Secretarul adjunct al NATO este român, dacă nu mă înşel, nu? Fostul ambasador al nostru.

Bogdan Aurescu: Asistentul secretarului general al NATO, domnul Ducaru, care se ocupă de ameninţările emergente de securitate, care este un diplomat excepţional.

Realizator: Da, un excelent diplomat.

Bogdan Aurescu: Da, şi un coleg foarte bun şi care, sigur, se ocupă şi de securitate cibernetică, de aspecte care ţin de securitate energetică, dar această discuţie despre o viziune strategică a NATO în relaţia cu partenerii se referă la un concept ceva mai larg care are în vedere aşezarea acestora, care ajută de fapt statele partenere să-şi dezvolte capacităţile de apărare şi să dezvolte relaţia cu Alianţa într-o proiecţie mai degrabă strategică ceva mai amplă, mai bine conturată care să pună în valoare de fapt toate elementele pe care le avem deja pe masă. În ceea ce priveşte vecinătatea sudică, am lansat acel concept al unei Curţi Internaţionale care să combată terorismul. La nivelul UE, imediat după atentatele din Franţa, chiar pe 9 februarie s-a desfăşurat un Consiliu al Afacerilor Externe care a examinat modalităţile în care UE poate să fie mai eficientă şi în dimensiunea sa de politică externă, şi în dimensiunea de afaceri interne, care e foarte importantă pe această zonă, şi am propus acest concept şi suntem în dezvoltarea lui împreună cu Spania, care a susţinut din primul moment această idee, la nivel tehnic şi cu Olanda, care ne-a susţinut prin contribuţia sa tehnico-juridică la dezvoltarea lui şi îl promovăm activ în rândul statelor membre ONU ale Consiliului de Securitate, ale statelor din vecinătatea sudică, care în mod evident sunt interesate de acest concept.

Am mers mai departe, aţi amintit despre parteneriatul strategic cu Polonia, care este unul dintre cele mai importante parteneriate strategice pe care România le are şi care are proiecţii atât la nivel european, al UE, cât şi din punct de vedere securitar în regiunea noastră. Iată, am decis, împreună cu omologul meu polonez, să ridicăm nivelul dialogului strategic care se poartă până acum şi va continua şi acest nivel, la nivel de secretar de stat în Ministerele de Externe şi Apărării, împreună cu reprezentanţii conducerii statelor majore generale, la nivel de miniştri ai afacerilor externe şi ai apărării. Am discutat, de asemenea, despre ridicarea nivelului la nivel de ministru al afacerilor externe în trilaterala pe care o avem cu Polonia şi cu Turcia. Atât Polonia, cât şi Turcia sunt de acord să facem acest exerciţiu. Am discutat, de asemenea, un alt format cvadrilateral, de data aceasta România-Polonia-Ucraina-Republica Moldova. Sunt foarte multe astfel de proiecte care sunt în lucru. La nivelul NATO, din punctul de vedere al politicii de reasigurare şi respectiv de adaptare după situaţia din Ucraina, a continuat şi noi am sprijinit în modul cel mai activ, inclusiv la nivel diplomatic, implementarea planului de acţiune pentru creşterea vitezei de reacţie a alianţei, acel Readiness Action Plan...

Realizator: A şi dat rezultate.

Bogdan Aurescu: S-a şi văzut în România instalarea acelui NATO Force Integration Unit, Unitatea de Integrare a Forţelor NATO care a fost deja vizitată de către secretarul general pe 2 iulie, când a vizitat România. Dar continuăm, evident, şi cu pregătirea şi susţinerea pe plan diplomatic a eforturilor Ministerului Apărării de a crea acel comandament la nivel de divizie multinaţional, care ar urma să fie operaţional deplin în 2018.

Realizator: Domnule ministru, am permis să facem aşa o trecere în revistă a tuturor, sau mă rog, a principalelor obiective pe care ministerul le are şi pe care dumneavoastră le aveţi ca ministru - în prima parte pentru că o să avem trei părţi - pentru că mi se pare important ca oamenii să asculte pe larg ce aveţi de gând să faceţi, fără întreruperi şi fără întrebări, fără să divagăm. După publicitate, dacă sunteţi de acord, aş vrea să începem cu întrebări punctuale.

Bogdan Aurescu: Sigur că da.

Realizator: Pentru că pe foarte mulţi oameni îi interesează diverse aspecte, diverse subiecte, relaţia cu anumite ţări şi au avut posibilitatea să asculte, să vadă obiectivele generale ale Ministerului de Externe, ale dumneavoastră şi după aceea modul în care, nu ştiu, tratăm un anumit subiect la nivelul ministerului. Dacă sunteţi de acord, luăm o scurtă pauză de publicitate şi revenim. Publicitate.

Realizator: Am revenit. După prezentarea obiectivelor principale ale ministerului pe care le-am ascultat şi care mi se par ambiţioase, sincer, mai ales cele care ţin de vecini, toate sunt ambiţioase. Dar cred că în acest moment această iniţiativă de „Security Trust” pe care aţi menţionat-o este foarte importantă. Mi-aş permite să vin cu nişte întrebări punctuale, domnule ministru, pentru că România în acest moment, cum aţi spus şi dumneavoastră, se află într-un context nu neapărat rău, se află doar într-un context special, ca de altfel foarte multe ţări din regiune. Şi v-aş întreba care este relaţia şi cum vedeţi relaţia cu Rusia, pentru că Rusia mai stă ce mai stă, mai lansează o ameninţare la adresa României, fie că este - îmi aparţin mie calificările, nu dumneavoastră, ca să nu se înţeleagă greşit - fie că e vreun purtător de geantă de-al lui Putin, fie că e vreun academician sub acoperire, fie că e vreun... Dar, mă rog, mai sunt chiar şi diplomaţi, ambasadori din alte ţări. Lansează tot felul de ameninţări directe, atenţie, directe, cum au fost şi zilele trecute, ştiţi foarte bine, în care s-a spus că România ar fi prima ţintă dacă NATO... SUA ar ataca Rusia, de parcă s-ar pune problema. Dar, mă rog. Unu, cum comentaţi declaraţiile acestea, care mie mi se par puţin aşa, de ev mediu, sau diplomaţia pe care o practică Rusia acum şi care este şi care ar trebui să fie relaţia României cu Rusia?

Bogdan Aurescu: E adevărat, contextul care a fost generat de fapt de Rusia în urma acţiunilor de încălcare a dreptului internaţional şi a unor elemente foarte importante ale arhitecturii de securitate internaţionale în Ucraina, pentru că despre asta vorbim - chiar spuneam la un moment dat într-o discuţie cu un omolog tot dintr-o ţară apropiată nouă că imediat după ocuparea ilegală...

Realizator: Şi Georgia, ca să nu-i lăsăm de-o parte.

Bogdan Aurescu: Şi în Georgia, evident.

Realizator: Că se apropie comemorarea....

Bogdan Aurescu: După ocuparea ilegală a Peninsulei Crimeea, practic aproape 70%-80% din activitatea principală a conducerii MAE să spunem s-a concentrat pe situaţia generată de aceste evoluţii. Este evident că această criză a fost începută de Rusia.

Realizator: Pentru noi este clar. Pentru ei nu este.

Bogdan Aurescu: Şi acest adevăr, această realitate nu poate să fie contestată. Ea a produs unele efecte în planul relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia pe de-o parte, NATO şi Rusia pe de altă parte, organizaţii din care România face parte. Asta nu înseamnă că România nu-şi doreşte în mod principial o relaţie corectă şi normală cu Federaţia Rusă. Dimpotrivă. S-au făcut înainte de criza din Ucraina, în anul 2013 de exemplu, eforturi destul de serioase pentru a normaliza relaţia bilaterală. Vă aduc aminte de vizita ministrului de externe, domnul Corlăţean, la momentul respectiv, în iulie, la Moscova, vizita secretarului Consiliului de securitate al Rusiei, domnul Patruşev, la Bucureşti, a existat o sesiune a Comisiei mixte economice cu domnul Kosacev, iarăşi la Bucureşti. Rezultate foarte bune.

Realizator: Au fost chiar negocieri întrerupte la momentul în care a avut loc invazia, mă rog, eu spun invazie în Ucraina...

Bogdan Aurescu: Am sărbătorit în acel an un număr de ani rotund de la semnarea tratatului politic de bază între Romania şi Federaţia Rusă. Existau premisele pentru o normalizare a relaţiei, în special cu efecte în plan economic. Or, această situaţie generată de invazia Ucrainei de către Federaţia Rusă şi măsurile care a trebuit să fie luate la nivelul comunităţii internaţionale faţă de Rusia - mă refer la sancţiuni, mă refer la măsurile de reasigurare şi de adaptare a NATO - evident că au produs efecte şi în planul relaţiei dintre România şi Federaţia Rusă. Prin urmare, este evident că pentru a reveni la o situaţie de normalitate este nevoie ca ceva să se schimbe în comportamentul Federaţiei Ruse faţă de comunitatea internaţională. Este necesară o revenire la respectarea acestor valori foarte importante ale arhitecturii de securitate europene şi ale dreptului internaţional.

Realizator: Da, dar cum răspundem la aceste ameninţări directe, adică oamenii ăştia... dânşii spun: domnule, aruncă cu bomba nucleară. Ca să explicăm oamenilor. Aţi văzut, că sunt tot felul de iresponsabili.

Bogdan Aurescu: Aceste ameninţări directe… Aţi amintit faptul că recent a existat o declaraţie care indică faptul că există o decizie a decidenţilor din Federaţia Rusă de a amplasa bombardiere strategice în Crimeea ca răspuns la dezvoltarea în continuare a proiectului scutului antirachetă inclusiv din România. Este vorba despre… Aş sublinia acest lucru, aş aduce o nuanţă aici, nu este vorba despre o ameninţare care să vizeze doar România.

Realizator: Nu este. Şi Polonia este în situaţia aceasta, şi Turcia.

Bogdan Aurescu: Este un tip de mesaj, eu i-aş spune asertiv, care vizează întregul sistem NATO antirachetă.

Realizator: Nu, dar declaraţia respectivă a fost foarte clară, a spus: domnule, România ar fi prima ţintă.

Bogdan Aurescu: E adevărat, dar a mai existat o astfel de menţiune referitoare şi la Danemarca, dacă vă aduceţi aminte acum câteva luni. Este vorba despre folosirea, de fapt, ca pretext a dezvoltării unui sistem care este defensiv şi, ca orice sistem defensiv, nu are niciun fel de ţintă, nu are un inamic desemnat, ca pretext pentru o escaladare a unui proces de militarizare a Crimeii, de exemplu, sau de a justifica anumite acţiuni ale Rusiei. Cu alte cuvinte, Rusia declanşează criza din Ucraina, comunitatea democratică are obligaţia să ia o serie de măsuri pentru a se proteja şi de a...

Realizator: Dacă mă întrebaţi pe mine, au luat chiar prea puţine măsuri, dar nu contează.

Bogdan Aurescu: ...şi de a reacţiona în mod adecvat pentru a determina Federaţia Rusă să revină la comportamentul firesc în relaţiile internaţionale şi tot Federaţia Rusă acuză de fapt aceste măsuri care sunt o reacţie la ceea ce Federaţia Rusă a făcut pentru a justifica o serie de alte noi măsuri. Evident că este foarte bine cunoscut faptul că scutul antirachetă, spuneam mai devreme, este strict defensiv. E scris şi în acordul antirachetă semnat în 2011.

Realizator: Nu, dar haideţi să luăm... Da, sigur că da. Scutul antirachetă, ca să le luăm pe rând, să le explicăm oamenilor. Dacă nu mă înşel, dar corectaţi-mă dumneavoastră, sunt în jur de 23 de interceptoare.

Bogdan Aurescu: 24.

Realizator: 24 de interceptoare. Aceste interceptoare sunt 24. Cum Dumnezeu poate să fie un pericol pentru Rusia, care are mii de rachete numai nucleare, nu vorbesc de cele continentale? Este absurd.

Bogdan Aurescu: Este un argument pe care l-am adus de fiecare dată în aceste discuţii şi trebuie spus că atât România, cât şi Statele Unite, NATO au fost întotdeauna foarte transparente în tot acest proces de dezvoltare a sistemului antirachetă, inclusiv la nivelul consultărilor pe care eu le-am avut la nivel de secretar de stat înainte de, sigur criza din Ucraina, cu omologii din Federaţia Rusă. Am prezentat de fiecare dată evoluţiile în dezvoltarea sistemului. Este foarte clar că 24 de interceptori care nu au încărcătură explozivă sau de alt tip şi sunt concepuţi să distrugă o rachetă inamică doar prin forţă cinetică, prin interceptarea respectivei ţinte...

Realizator: Adică nu pot lansa, să le explicăm, nu pot lansa bombe către Rusia.

Bogdan Aurescu: Evident.

Realizator: Nu pot lansa rachete către Rusia. Asta este ideea.

Bogdan Aurescu: Şi care oricum prin amplasarea geografică a acestei facilităţi din România, de la Deveselu, nu pot intercepta eficient rachete care pleacă din Federaţia Rusă spre Europa.

Realizator: Exact. El a fost construit mai mult pentru Orientul Mijlociu, pentru pericolele de acolo.

Bogdan Aurescu: Acum se mai invocă, de exemplu, faptul că acei interceptori ar putea să fie înlocuiți cu rachete de tip Tomahawk. Iarăşi, am o prevedere foarte clară în acordul pe care eu l-am negociat, cel cu sistemul antirachetă care spune clar că interceptorii pe de-o parte sunt nenucleari şi nu pot să fie înlocuiți. Prin urmare, nu am cum să produc o astfel de modificare a sistemului. De altfel, sistemul - tehnic vorbind - nu poate să fie modificat pentru a deveni ofensiv.

Realizator: Nu, dar nici dânșii nu vin cu argumente, domnule ministru, iertaţi-mă că vă întrerup, adică dacă mă uit la declaraţiile reprezentanţilor Ministerului de Externe rus, ca să nu citez diverse surse, reprezentanţii oficiali, nu au niciun argument. Ei spun doar: scutul antirachetă. Adică nu aduc argumente spunând: sunt un pericol pentru că lansează 500 de rachete pe minut, putem fi atacaţi ş.a.m.d. Oamenii ăştia pur şi simplu folosesc ca simbol pentru a justifica, cum spuneaţi dumneavoastră, această oarecum încercuire.

Bogdan Aurescu: Sigur că mai sunt unele argumente pe care le aduc, dar nu sunt nişte argumente…

Realizator: ...tehnice care să stea în picioare, da...

Bogdan Aurescu: …pertinente, care să stea în picioare. După încheierea acordului privind dosarul nuclear iranian, iarăşi a fost un prilej pentru decidenţii din Federaţia Rusă să susţină că sistemul antirachetă nu mai este necesar. Or, trebuie spus foarte clar: dosarul nuclear iranian nu se referă la programul balistic iranian. Dincolo de faptul că sistemul antirachetă nu vizează o anumită ţară anume, ci o anumită zonă în care ar putea să fie...

Realizator: Avem instabilitate în Siria, în Irak, actori non-statal, Statul Islamic, sigur că da.

Bogdan Aurescu: Avem şi actori non-statali care au capacitatea, unii dintre ei şi-au dobândit astfel de capacităţi, mă refer la Hezbollah, de exemplu sau alţii care au dorinţa de a dobândi astfel de capabilităţi balistice. Dar este clar că programul balistic iranian nu este parte a dosarului nuclear iranian, care tocmai a fost finalizat cu succes. Din acest punct de vedere iarăşi este un argument care nu stă în picioare. Dar aceste lucruri sunt cunoscute. De fapt, cred că cel mai important lucru care trebuie spus - şi aici probabil că există un factor de iritare care nu a fost vreodată menţionat explicit - este faptul că acest sistem antirachetă de pe teritoriul României, care este amplasat într-o bază românească, consacră de fapt o prezenţă pe termen lung  a SUA în România.

Realizator: Corect, da.

Bogdan Aurescu: Ceea ce reprezintă o garanţie a faptului că România nu se mai întoarce într-o altă sferă de influenţă. Dar sigur, lucrurile sunt extrem de clare şi la nivel tehnic şi la nivel politic. Este însă într-adevăr o anumită retorică pe care trebuie să o gestionăm.

Realizator: Da şi deci ar trebui să luăm în serios aceste ameninţări sau să le tratăm ca pe nişte declaraţii politice şi justificări pentru acţiuni în diverse zone? Adică pot fi ele....

Bogdan Aurescu: În calitate de membru al NATO, România este în perfectă siguranţă. Din acest punct de vedere nu cred că sunt dubii. Sigur că trebuie să tratăm cu atenţie întregul complex al situaţiei de securitate din vecinătatea noastră, inclusiv astfel de mesaje, chiar dacă eu sunt convins că România nu va fi o ţintă a unor eventuale lovituri preventive ale Federaţiei Ruse, pentru că asta ar însemna un atac împotriva unui aliat NATO.

Realizator: Am înţeles. Bun, dar la Marea Neagră pot să provoace diverse diversiuni, pot aşa cum au făcut cu Ucraina să desfăşoare, mă rog, diverse operaţiuni mai mult sau mai puţin legale, că au avut şi submarine care ne-au vizitat aşa puţin teritoriul. Vorbeaţi de vecinul Marea Neagră, că ne-au vizitat puţin Marea Neagră. Poţi să faci acest lucru, aceste provocări nu sunt periculoase totuşi? Adică şi cele care au ţinut de survolarea spaţiului aerian al unor ţări membre NATO şi sunt aici de enumerat destule, şi Marea Britanie şi Portugalia şi mai multe, dar şi aceasta cu submarinele. Adică la un moment dat ele nu pot să ducă la altceva? Oamenii aceştia sunt, bun, hai să nu-i jignim, sunt normali când fac lucrurile astea? Pentru că teoretic atunci când există un avion cu încărcătură nucleară, cum s-a întâmplat în cazul Marii Britanii, la bord, care se află pe deasupra teritoriului tău trebuie să-l dobori. Adică este foarte clar regulamentul, regulamentele militare. Oamenii aceia nu numai că nu l-au doborât, l-au însoţit, l-au pus la graniţa spaţiului aerian şi l-au lăsat acolo. Adică până unde se poate merge cu provocările astea, inclusiv la adresa României? Că mai ţineţi minte, vicepremierul Rogozin avea interdicţie de a survola statele membre UE, da. A trecut cu avionul pe deasupra României, evident că l-am lăsat să treacă mai departe, dar toate aceste provocări pot să ducă la o scânteie?

Bogdan Aurescu: Este foarte greu să faci predicţii şi aş vrea să mă abţin să spun ce se va întâmpla.

Realizator: Bineînțeles.

Bogdan Aurescu: Cred însă că este foarte important ca toţi actorii implicaţi într-o astfel de situaţie, care este deja destul de sensibilă, trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi reţinere. Şi asta include şi aceste mesaje şi atitudini care nu contribuie la crearea unui climat de stabilitate sau la consolidarea stabilităţii regionale. Iată de exemplu în situaţia din estul Ucrainei, există acordurile de la Minsk care au fost încheiate în februarie, care nu sunt pe deplin implementate, situaţia rămâne în continuare instabilă. Este nevoie de foarte multă reţinere şi, încă odată, seriozitate, responsabilitate pentru a nu genera o situaţie conflictuală şi care să afecteze până la urmă securitatea europeană în ansamblul său.

Realizator: Dumneavoastră ce părere aveţi despre acordurile de la Minsk? Eu vă spun părerea mea, că mie mi se pare că UE, precizaţi mai devreme la începutul emisiunii noastre, ca unul din obiective fiind acela de politică comună de securitate şi apărare care mie mi s-a părut extrem de volatilă şi de puţin prezentă în contextul crizei din Ucraina. Am avut mai degrabă o abordare bilaterală sau unilaterală. Bilaterală, unilaterală, mai mult Germania decât restul ţărilor, că şi Franţa a fost destul de puţin prezentă, din punctul meu de vedere. Adică UE nu prea a existat în criză, la începutul crizei din Ucraina. Am avut o bâlbâială apropo de politica comună de securitate şi apărare. Doamna Mogherini a fost total undeva în aer prezentă, era, nici nu exista în spaţiul public, nici măcar ca semnale, a dat semnale după câteva luni de zile că nu este bine ce se întâmplă în Ucraina, nu a participat nici la negocierile de la Minsk. Iertaţi-mă că vă pun aceste întrebări, ştiu că sunt omologii dumneavoastră, dar totuşi eu îmi pun problema ca cetăţean român care face parte din UE. Nu au îndoieli cu privire la angajamentele pe care NATO le are faţă de România şi l-am avut pe domnul general Breedlove invitat. Nu există niciun dubiu, oamenii aceştia sunt extrem de serioşi, cum aţi spus şi dumneavoastră, şi-au luat angajamente, au adus trupe. Oamenii au putut să vadă că există acele nave de război şi activităţi comune, despre care ştiţi şi dumneavoastră că se desfăşoară împreună cu Ministerul Apărării din România şi cu celelalte structuri. Dar când vine vorba de UE n-am văzut un angajament, o determinare foarte clară de a se opune Rusiei - decât simple sancţiuni economice, care au avut un impact, dar totuşi ne uităm la Ucraina, care este o ţară devastată.

Bogdan Aurescu: Şi, totuşi, faptul că aceste sancţiuni au fost adoptate şi au fost susţinute şi prelungite consensual la nivelul UE asta arată, totuşi, că UE, formată din cele 28 de state membre, funcţionează ca un tot unitar, chiar dacă există şi în UE, şi în NATO o serie de, evident că în funcţie de interesele naţionale, nuanţări naţionale ale diverselor state membre.

Realizator: Aşa este, interese.

Bogdan Aurescu: Sunt state care în mod tradiţional au avut o relaţie economică mult mai dezvoltată decât altele cu Federaţia Rusă, care au avut investiţii în Federaţia Rusă sau au avut investiţii ruseşti în statele respective sau care depind din punct de vedere al securităţii energetice de resursele din Federaţia Rusă.

Realizator: De exemplu Ungaria, Bulgaria depind 90%.

Bogdan Aurescu: Iată, sunt anumite elemente care contribuie la formarea acestei opinii consensuale la nivelul UE. Nu este întotdeauna simplu şi, bun, acum trebuie spus că foarte mare parte din aceste state sunt şi membre NATO. Prin urmare, fiecare organizaţie acţionează conform competenţelor pe care le are şi instrumentelor pe care le are la dispoziţie.

Realizator: Da, dar Europa putea...

Bogdan Aurescu: NATO a adoptat măsuri de reasigurare şi de adaptare. UE a adoptat sancţiuni care îşi produc efectele. Sigur în relaţie cu...

Realizator: NATO nu avea ce să facă, pentru că Ucraina nu este membră a NATO şi nu a putut să intervină efectiv.

Bogdan Aurescu: Fără îndoială, dar iată că...

Realizator: Dar UE putea să intervină...

Bogdan Aurescu: Dar iată că Ucraina poate să facă, să adopte aceste măsuri de reasigurare şi de adaptare pe flancul estic, pentru a proteja statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice faţă de orice potenţială, eu ştiu, problemă dinspre est, aşa cum NATO poate să ajute şi ajută Ucraina pentru întărirea capacităţilor sale de apărare. România, după cum ştiţi, este naţiune lider pe fondul de securitate cibernetică a Ucrainei.

Realizator: Pe Serviciul Român de Informaţii.

Bogdan Aurescu: Şi mai sunt patru alte fonduri de sprijin similare pe multe alte domenii. Revenind la UE, sigur că este important că s-a ajuns la acordurile de la Minsk, pe care UE le susţine în ansamblul său şi UE este cea care a extins aceste sancţiuni până la 31 ianuarie 2016, dând o şansă implementării acordurilor de la Minsk. Revenind la modul în care au fost negociate acordurile de la Minsk, eu am discutat şi cu omologul francez, şi cu omologul german, şi cu omologul ucrainean - cu omologul rus nu am avut ocazia…

Realizator: Încă.

Bogdan Aurescu: …să discut despre modul în care s-au negociat aceste acorduri. Ele reprezintă rezultatul unui compromis într-o situaţie dificilă. Nu sunt perfecte, au unele probleme structurale...

Realizator: Grave. Eu vi le pot evidenţia, dacă vreţi.

Bogdan Aurescu: Eu nu aş spune grave, dar ele sunt undeva...

Realizator: Ba grave.

Bogdan Aurescu: Ele sunt undeva în modul în care ele au fost create ca rezultat al unui compromis într-o situaţie limită.

Realizator: Domnule ministru, Moscova trebuie să fie de acord cu modificările pe care Ucraina le aduce la Constituţie, conform acordurilor.

Bogdan Aurescu: Este o prevedere convenită. De fapt, este vorba despre un acord...

Realizator: Convenită între cine?

Bogdan Aurescu: În acordurile de la Minsk se prevede, de fapt, o consultare care trebuie să existe între Kiev şi separatiştii din estul Ucrainei pe chestiunea descentralizării...

Realizator: Nu, chiar cu Moscova.

Bogdan Aurescu: Şi pe revizuirea constituţională. Prin urmare, dacă veţi vedea creşteri ale frecvenţei violenţelor în estul Ucrainei şi putem observa din când în când...

Realizator: Din când în când, da.

Bogdan Aurescu: Astfel de izbucniri, puteţi să le puneţi în corelaţie cu nemulţumirea celor din estul Ucrainei, respectiv nemulţumirea Federaţiei Ruse cu privire la modul în care se negociază sau nu se negociază aceste modificări.

Realizator: Da, dar ştiţi la ce mă refer. Eu vă spun foarte deschis, nu vă repet, dumneavoastră aveţi haină de diplomat şi trebuie să o păstraţi, însă pentru mine aceste acorduri de la Minsk au fost nişte blufuri. Le spun blufuri… Bine, au oprit temporar războiul, însă...

Bogdan Aurescu: Pentru că să ne gândim ce s-ar fi întâmplat în absenţa acestor acorduri de la Minsk.

Realizator: Nu s-ar fi întâmplat nimic.

Bogdan Aurescu: Pentru că în septembrie anul trecut au mai fost nişte acorduri la Minsk care au fost încheiate. Au fost chiar două documente care s-au încheiat şi care nu au fost respectate, nu au dus la rezultatul încetării focului. Or, după acordurile de la Minsk din februarie s-a constatat o scădere accentuată a pierderilor de vieţi omeneşti şi de răniţi, chiar dacă nu s-a produs o încetare totală a focului, chiar dacă nu s-a retras în totalitate armamentul grele, chiar dacă observatorii OSCE nu pot să verifice toate depozitele de armamente, chiar dacă nu a existat o discuţie despre descentralizare. Există aceste grupuri trilaterale de contact...

Realizator: Avem foarte multe "chiar dacă"… Avantajele?

Bogdan Aurescu: Păi există un avantaj şi anume acela că a existat o limitare...

Realizator: Că s-au oprit pierderile de vieţi omeneşti. Dar în acelaşi timp în zonele ocupate, domnule ministru, oamenii ăia mor de foame.

Bogdan Aurescu: E adevărat.

Realizator: Ambasadorul Ucrainei a stat pe scaunul dumneavoastră şi l-am întrebat efectiv ce se întâmplă acolo. Şi a spus: domnule, oamenii ăia nu plătesc salariile pentru că nu sunt autorităţi, mă rog, nu le pasă de oamenii de acolo, nu le plătesc salariile, nu le plătesc pensii, nu au căldură, trăiesc în condiţii mizerabile şi prin urmare aceste acorduri de la Minsk au produs, domnule ministru, culmea - eu vă spun acum, sigur, poate sună anecdotic, dar să ai republica independentă Donbass şi să aibă ministru de externe de acolo, dacă nu mă înșel, sau Lugansk a semnat cu Osetia de Sud, cu ministrul de externe al Osetiei de Sud, un acord bilateral. Iertaţi-mă, eu nu prea văd nici un câștig de partea occidentală în aceste acorduri. Pentru că Rusia oricum, dacă ar fi continuat era iarnă, era un război dus în condiţii extreme ş.a.m.d. Adică a fost din punctul meu de vedere un eşec. Dar e o părere personală, luaţi-o ca atare.

Bogdan Aurescu: Nu cred că a fost vorba despre un eşec în totalitate. Deci cred că...

Realizator: În totalitate nu.

Bogdan Aurescu: Acordurile de la Minsk au rolul lor şi cred că în continuare trebuie să dăm o şansă aplicării acestor acorduri. Iarăşi am constatat în ultima perioadă o nuanţare în poziţiile exprimate de regiunile separatiste din est care nu mai clamează independenţa, ci vorbesc despre un statut special în interiorul Ucrainei. Sigur că un acord între Republica Donbass şi Osetia de Sud este undeva în zona ridicolului, însă fără îndoială că chestiunile umanitare, cele care ţin de viaţa de zi cu zi a acelor oameni, ele trebuie să fie rezolvate. Iată în grupul acesta trilateral de contact există o serie de grupuri de lucru...

Realizator: Păi sunt peste un milion, domnule ministru, sunt peste un milion de ucraineni care şi-au pierdut casele.

Bogdan Aurescu: ...care au început să discute despre, de exemplu, o să spuneţi mobile banking, dar nu este cel pe care îl ştim noi. Este vorba despre a trimite nişte autobuze care să împartă bani pensionarilor, salariaţilor ş.a.m.d. Bun. Soluţii se vor căuta în continuare. Este foarte important ca ambele părţi implicate să fie în măsură să trateze cu seriozitate lucrurile pe care trebuie să le rezolve. Iar sarcina comunităţii internaţionale, şi a UE, şi a SUA...

Realizator: Şi a României...

Bogdan Aurescu: Şi a României, ca membru al UE, este aceea de a sprijini acest proces şi de a aduce corijări dacă el o cere.

Realizator: Nu vreau să fiu răutăcios cu partenerii francezi sau germani, mai ales că în ultima vreme oamenii au fost serioşi acolo, au păstrat ştacheta de sancţiuni, l-au pus pe Putin într-o dificultate. Dar ştiţi, nu pot să nu-mi aduc aminte aşa de modul în care s-a negociat acel acord. În numele cui au negociat? Sunteţi, totuşi, profesor de drept internaţional.

Bogdan Aurescu: În numele nostru, al tuturor.

Realizator: Păi nu, adică au avut mandatul cui?

Bogdan Aurescu: Nu, acum haideţi să nu mai... N-are nici un sens să discutăm despre aceste chestiuni care de fapt sunt depăşite de evoluţia evenimentelor.

Realizator: Nu, e mai degrabă o întrebare retorică, pentru că dumneavoastră aveţi...

Bogdan Aurescu: Până la urmă acordurile de la Minsk au fost salutate şi îmbrăţişate, susţinute de toată comunitatea internaţională. Suntem într-o altă logică în momentul ăsta. Discuţiile de tip contrafactual, ce ar fi fost dacă sau cum ar arăta... nu cred că sunt utile.

Realizator: Staţi puţin, dar dumneavoastră ştiţi că istoria joacă un rol important pentru viitor, adică...

Bogdan Aurescu: Trebuie să ne concentrăm pe - aşa am învăţat eu la şcoala diplomatică - trebuie să ne uităm la situaţia de astăzi, la parametrii pe care îi avem pe masă în momentul ăsta şi să găsim soluţii în funcţie de resursele pe care le avem acum. Asta este.

Realizator: De acord cu dumneavoastră. Dar aş vrea să nu ne mai întoarcem la secolul XVI sau la Ribbentrop-Molotov sau la alte pacte din astea, ştiţi.

Bogdan Aurescu: Nu cred că pot să vorbesc despre implicarea Germaniei şi Franţei în negocierea acordurilor de la Minsk în parametri Ribbentrop-Molotov.

Realizator: Pot să dau alt exemplu dacă nu ăsta. Oricum, n-a fost în regulă din punctul meu de vedere.

Bogdan Aurescu: Dar ceea ce este interesant este că, dincolo de situaţia complicată din estul Ucrainei, a existat şi un impact pozitiv în relaţiile româno-ucrainene, pentru că...

Realizator: Da, s-au apropiat.

Bogdan Aurescu: ...sprijinul pe care noi l-am acordat necondiţionat şi foarte ferm din primul moment de principiu pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei a fost extrem de apreciat la Kiev. Faptul că România a fost primul stat al UE care a ratificat Acordul de Asociere cu Ucraina a fost iarăşi receptat, inclusiv la nivelul populaţiei din Ucraina.

Realizator: Am adus soldaţi pe care i-am tratat aici.

Bogdan Aurescu: Faptul că am adus răniţi la tratament, în două rânduri, reprezintă iarăşi un element concret de sprijin, şi nu numai, pentru că s-a mai discutat şi a mai fost sprijin şi legat de, dacă vreţi, aducerea unor familii pentru refacere din zona de est a Ucrainei, sprijinul pentru acest fond pentru securitatea cibernetică a Ucrainei cu o contribuţie de 500 de mii de euro, ca naţiune lider, iarăşi este un sprijin care a fost apreciat. Şi s-au produs efecte în dialogul bilateral.

Realizator: Şi-au făcut treaba, eu n-am spus că nu, dar...

Bogdan Aurescu: Şi atunci am înregistrat o vizită foarte bună în februarie a omologului meu la Bucureşti, în martie o vizită foarte bună a preşedintelui Iohannis la Kiev, am reuşit să aducem în vigoare Acordul de mic trafic de frontieră, lucrăm pe organizarea în toamnă a unei noi sesiuni a Comisiei mixte pentru minorităţile naţionale. Tocmai s-au întâlnit cei doi secretari ai părţii române şi ucrainene din comisia asta. Mai sunt multe alte dosare pe care le lucrăm în aşa fel încât să încercăm să le găsim o soluţie. Dar, pot să constat că există o atmosferă mult diferită şi diferită în sens pozitiv.

Realizator: Ne-am întors. Ne-am întors cu alte dosare, nu dosare de-astea de vedem la televizor în fiecare zi, ci cu dosare serioase.

Bogdan Aurescu: Serioase.

Realizator: Şi astea sunt serioase, dar astea sunt de politică externă, pe care noi le discutăm. Domnule ministru, ce îi apucă pe... eu am foarte mulţi prieteni maghiari, vă spun sincer. Şi inclusiv actualul ambasador îmi este amic, îl cunosc de 15 ani. Ce îi apucă pe oficialii maghiari din când în când? Au făcut tot felul de... Au făcut şi declaraţii din astea recente la "Şcoala de vară" de la Tuşnad. De ce, din când în când, îi apucă, nu ştiu, revizionismul, nici nu ştiu cum să-i spun, ca să fiu aşa elegant. Cum vedeţi dumneavoastră declaraţiile pe care le-au făcut la Tuşnad şi, în general, declaraţiile...

Bogdan Aurescu: Noi am avut o reacţie, de fapt nu la declaraţiile în sine, pentru că de data asta ele nu au fost neapărat direcţionate împotriva României, ci, din nou, a fost folosit teritoriul României ca platformă pentru a lansa o serie de idei dintr-o zonă, ca să spun aşa, ceva mai excentrică aş spune, ca să fiu foarte diplomatic. Dacă anul trecut se vorbea despre liberalism, la această sesiune de anul acesta s-a vorbit despre migraţie şi conexiunea ei foarte puternică, intrinsecă, cu terorismul. Şi s-a discutat despre soluţiile pe care statele naţionale trebuie să le ia împotriva acestor fenomene. Noi am reacţionat la publicarea pe contul de Facebook al premierului Orban a unei poze cu o tarabă, că, de fapt, despre asta vorbim, pe care erau nişte insigne cu simboluri ale Ungariei Mari, ale Ţinutului Secuiesc, ale steagului Arpadian, care este steagul fasciştilor din Ungaria şi care evident că ne-a deranjat, pentru că tocmai cu o zi înainte se vorbise despre, tot de către premierul Orban, despre faptul că bunul simţ, citez din memorie "trebuie să ne ducă la o reluare a relaţiilor româno-ungare, care ar fi fost afectate după 2012”, nu am înţeles de ce şi cum, şi că ar fi cumva îngheţate sau ceva de genul ăsta. Or, noi am constatat că, dacă ne raportăm la baza pe care o avem în relaţiile româno-ungare, tratatul politic de bază din 1996, la anul se vor împlini 20 de ani de la semnarea acestui tratat extrem de important sau declaraţia de parteneriat strategic pentru secolul XXI din 2002...

Realizator: Întâlnirile interguvernamentale...

Bogdan Aurescu: Şedinţele comune de guvern şi faptul că, totuşi, în relaţia dintre România şi Ungaria există o vibrantă activitate economică. Ungaria este al treilea partener comercial al României, avem 7,3 miliarde de euro schimburi, anul trecut. Şi există un dialog, adică...

Realizator: Evident, da, măcar economic...

Bogdan Aurescu: Am fost în vizită la Budapesta, în mai, şi am discutat foarte multe dosare şi complicate şi mai puţin complicate, mai contencioase, mai puţin contencioase, am propus soluţii. Vrem să facem o cameră de comerţ româno-ungară la Budapesta. Recent s-a inaugurat conexiunea între Autostrada 1 din România şi M43 din Ungaria. Am semnat un acord pentru interconectarea reţelelor de fibră optică dintre cele două ţări, transfrontalier, am făcut programul de cooperare transfrontalier.

Realizator: Bun, staţi puţin, şi atunci?

Bogdan Aurescu: Păi este o, cum să spun...

Realizator: Retorică politică? Cum să o ia oamenii? Oamenii de acasă se uită la televizor, domnule ministru, şi văd, iertaţi-mă, dânşii nu văd toate lucrurile astea pe care le spuneţi dumneavoastră sau unii dintre ei nu le ştiu neapărat...

Bogdan Aurescu: Este un contrast ciudat între, pe de-o parte, dorinţa clamată de a avea o relaţie relansată cu România şi, pe de altă parte, ignorarea unor sensibilităţi extrem de importante pe care România le are şi care derivă în mod foarte cert, clar, strict din prevederile acestor documente pe care le-am invocat. Că e vorba despre tratatul politic de bază, că e vorba despre declaraţia de parteneriat strategic dintre România şi Ungaria. Deci, noi vrem să dezvoltăm relaţia cu Ungaria şi depunem eforturi în acest sens şi v-am dat câteva exemple de reuşite la care am lucrat, la care lucrăm.

Realizator: Dar contradicţiile de unde apar la ei, acolo? Că asta nu înţeleg eu. Adică de ce, pe de-o parte, suntem...?

Bogdan Aurescu: Înseamnă voinţă din partea cealaltă de respectare a acestor parametri pe care ne-am construit împreună relaţia româno-ungară, pe care i-am convenit cu Ungaria. Atâta timp cât aceste constante foarte importante, aceşti parametri extrem de importanţi sunt ignoraţi, nu vom putea să avem o relaţie, mă rog, normalizată, cum vrea premierul ungar deşi din punctul de vedere al României, aş vrea să spun că relaţia este perfect normalizată.

Realizator: Am pus cinci întrebări. Nicio problemă, răspundeţi-mi la a şasea, că o repet. Există acest contrast. E vorba de Rusia şi de legătura dintre Orban şi Putin?

Bogdan Aurescu: Nu vrea să fac astfel de speculaţii.

Realizator: Nu, dar trebuie să ne explicăm cumva, pentru că, pe de-o parte, sunt lucruri de care vorbiţi dumneavoastră, da, politica de vecinătate, care este una foarte bună. Avem programul operaţional transfrontalier la Ministerul Dezvoltării.

Bogdan Aurescu: Programul transfrontalier a fost convenit în 2014-2020.

Realizator: Cum aţi spus dumneavoastră, partenerul economic al treilea şi aşa mai departe. Avem foarte multe lucruri în comun, da, bun şi atunci?

Bogdan Aurescu: Şi mai mult decât atât. Săptămâna trecută am făcut o vizită în Muntenegru împreună cu, printre alţi miniştri de externe, şi cu omologul meu ungar pe care l-am rugat şi i-am mulţumit pentru faptul că acceptat să mergem împreună să susţinem aderarea Muntenegrului la NATO. Iată că, din punctul de vedere al României, există această deschidere spre dialog. Aştept însă şi din partea cealaltă respectarea acestor elemente foarte importante pentru dialogul româno-ungar.

Realizator: Şi eu aştept. Încerc să şi explic.

Bogdan Aurescu: Însă nu vă voi da un răspuns care să fie speculativ sau care să intre într-o zonă...

Realizator: Nu, nu speculativ, trebuie să fie clar, eventual. Că speculativ nu trebuie să fie.

Bogdan Aurescu: Este cat se poate de clar. Deci, mai limpede decât atât nu cred că există.

Realizator: Adică de ce Dumnezeului apar aceste contradicţii din partea Guvernului maghiar? Pe de-o parte lucrăm foarte bine împreună, pe de altă parte vine fie vicepremierul maghiar, fie domnul László Tökés, care cu concursul unor parlamentari români a ajuns europarlamentar român, a ajuns vicepreşedintele Parlamentului European şi ne-a făcut viaţa grea, fie alţi oficiali de pe acolo, secretarul de stat din Ministerul de Externe, nici nu mai ştiu cum îl cheamă, vin cu tot felul de declaraţii care sunt unele destul de dure şi populaţia României este destul de... îşi iubeşte ţara, fiecare român cred că este patriot. În momentul în care vine cineva şi îţi tot aruncă aşa, aruncă cuvinte... Îmi pare rău să vă spun, dar lucrurile acestea de care vorbiţi dumneavoastră se văd mai puţin decât declaraţiile excentrice ale dânşilor, care sunt tot ale unor oficiali. Şi atunci pentru mine este totuşi un paradox. De ce? Adică eu pot să speculez, dumneavoastră nu, că nu pot decât îmi imaginez că domnul Orbán are încă tendinţe revizioniste dacă tot aruncă ideea unei Ungarii mari, că dumneavoastră aţi vorbit mai devreme despre stema aceea pe care...

Bogdan Aurescu: Revizionismul de tarabă.

Realizator: Revizionism de tarabă, da. Că depinde 90% de gazul rusesc şi a încheiat un acord de zece miliarde cu Rusia pe o perioadă de ani. Adică trebuie să-mi explic cumva pentru că altfel ori nu este dânsul, ori are nevoie de un examen cât de curând medical, ori chiar sunt nişte chestiuni de politică externă pe care...

Bogdan Aurescu: Nu, nu pot fi de acord cu astfel de comentarii, dar....

Realizator: Medical, mă rog, se face oricum la nivel de prim-miniştri, dar trebuie să ne explicăm cumva şi cum ne explicăm? Că eu de exemplu altă variantă, altă explicaţie nu am. Eu, este clar că este politica externă, era o glumă asta cu examenul medical, domnul Orbán este destul de sănătos. Dar atunci care este politica externă a Ungariei? Pentru că este contradictorie şi bulversează.

Bogdan Aurescu: Va trebui să-i întrebaţi pe omologii de la Budapesta. Din punctul meu de vedere, este mai puţin important care este acest motiv, deşi eu pot să-mi fac analizele mele interne, dar nu am să intru nici în discuţii despre presupuse legături cu nu ştiu ce alte interese sau motivaţii de...

Realizator: Dar nu sunt presupuse, sunt contracte.

Bogdan Aurescu: ...motivaţii de politică internă dintr-un alt stat. Ceea ce contează pentru mine şi pentru relaţia bilaterală dintre România şi Ungaria, care are un potenţial excepţional şi cu care sunt partener strategic acceptat de către ambele părţi...

Realizator: Aşa este, corect, da, da.

Bogdan Aurescu: …am nevoie să respecte regulile jocului. Şi aceste reguli ale jocului presupun exact respectarea acestor parametri pe care i-am convenit împreună. Aceasta este chestiunea care într-adevăr surprinde. Noi însă avem obligaţia să tratăm lucrurile cu responsabilitate. Din acest punct de vedere, dacă vedeţi o atitudine uneori mai rezervată din partea autorităţilor române pe aceste subiecte, ea este pe deplin justificată.

Realizator: Da şi este normal să fie aşa, să nu alimentăm, sigur!

Bogdan Aurescu: Pentru că nu este nevoie să intrăm într-o spirală pe care poate alţii vor să o vadă în această regiune.

Realizator: Aşa este.

Bogdan Aurescu: România s-a comportat şi are nevoie să se comporte în continuare ca un factor de stabilitate în această zonă. Pe de altă parte, noi am dezvoltat şi un model de tratare a relaţiei cu minorităţile din România care este considerat pe plan european şi internaţional ca fiind un model în domeniu.

Realizator: Da, aşa este.

Bogdan Aurescu: Am constatat lucrul acesta inclusiv prin faptul că anul acesta avem aniversarea a 20 de ani de la adoptarea Convenţiei cadru pentru minorităţile naţionale de la Consiliul Europei. România a fost primul stat care a ratificat Convenţia cadru şi care a aplicat toate aceste modele, mă rog, teoretice la nivelul convenţiei în România. Modelul intercultural românesc la acest moment este considerat ca un model de succes pe plan internaţional şi un model care poate să fie folosit şi de către alte state.

Realizator: Motiv pentru care, domnule ministru, partidele oarecum extremiste din România, formate mă rog...

Bogdan Aurescu: Nu mai există.

Realizator: Mişcări, nu ştiu dacă sunt partide.

Bogdan Aurescu: În zona parlamentară în orice caz nu există.

Realizator: În zona parlamentară, asta voiam să spun, nici nu a prins. Adică această zonă extremistă nu a prins, pentru că este un model. Este foarte bine.

Bogdan Aurescu: Asta înseamnă că societatea românească are suficientă maturitate şi toleranţă.

Realizator: Exact, şi nu numai românească, ci şi societatea de etnie maghiară pentru că....

Bogdan Aurescu: Evident, societatea românească în ansamblul său. Pentru că acest model intercultural românesc, despre care merită să vorbim, este de fapt un model care a presupus implicarea minorităţilor, a tuturor minorităţilor în luarea deciziilor, nu doar pentru minoritatea respectivă, ci pentru societate în ansamblul său. Or, acest model a produs un efect extrem de benefic pentru dezvoltarea societăţii româneşti care a devenit mai matură şi mai tolerantă.

Realizator: Deşi zonele respective sunt extrem de sărace. Eu nu ştiu cu ce se laudă UDMR-ul, dar eu aş aştepta de la dânşii, au fost la guvernare atât timp şi  Harghita, Covasna, Mureş sunt extraordinar de sărace - eu am fost acolo de multe ori şi trec pe acolo - de la infrastructură, la ce vreţi dumneavoastră. Dar acestea sunt chestiuni care ţin mai degrabă de managementul pe care şi-l fac şi de alte ministere, nu de dumneavoastră.

Vreau să vă întreb despre Transnistria, pentru că este iarăşi un dosar destul de complicat. L-am văzut acum pe domnul Saakașvili că şi-a luat în serios rolul de guvernator acolo...

Bogdan Aurescu: În regiunea Odessa.

Realizator: În regiunea Odessa, în vecinătatea Transnistriei şi a început să pună filtre, dar nu am înțeles foarte clar cum a luat o firmă privată şi a pus-o acolo. Mă rog, nu contează. Se poate în Ucraina. Există pericolul în zona aceasta a Transnistriei de izbucnire a unui conflict din punctul dumneavoastră de vedere, din analizele pe care le-aţi făcut, analizele ministerului?

Bogdan Aurescu: Bun, nu cred că se pune problema unui conflict, în orice caz de tipul celui din estul Ucrainei sau aşa cum a existat la începutul anilor '90. Constatăm că există însă o serie de efecte ale situaţiei din Ucraina care se produc, iar această nervozitate pe care uneori factorii de aşa-zisă conducere de la Tiraspol o manifestă se datorează, în foarte mare măsură, nu neapărat relaţiei între Chişinău şi Tiraspol, cât mai degrabă contextului de securitate din Ucraina.

Realizator: Absolut.

Bogdan Aurescu: Însă, ceea ce este important este că, odată cu instalarea noului guvern de la Chişinău, care trebuie să se producă din punctul nostru de vedere cât mai rapid, este nevoie să se reia discuţiile în formatul 5+2, formatul care reprezintă până la urmă locul central unde această discuţie referitoare la statutul Transnistriei trebuie să se poarte. De anul trecut, cred că s-a împlinit mai mult de un an de când nu au mai existat reuniuni formale 5+2. A mai existat în primăvară o singură reuniune informală a acestui format.

Realizator: Corect. Acum sunt nişte tensiuni la graniţa dintre Ucraina şi...

Bogdan Aurescu: Fără acest format de dialog evident că nu poţi să discuiţi despre tensiuni. A existat, după instalarea guvernului Gaburici, a existat o serie de contacte inclusiv intre premier şi conducătorul regiunii transnistrene, între ministrul reintegrării din Republica Moldova şi aşa-numitul ministru de externe din Transnistria. Odată cu intrarea, după demisia guvernului Gaburici şi intrarea Republicii Moldova şi în logica electorală a alegerilor locale, aceste contacte nu s-au mai desfăşurat. Or, ştim foarte bine că, în lipsa unui dialog direct şi în lipsa reunirii formatului care gestionează o anumită situaţie de conflict...

Realizator: Fiecare a luat-o de capul lui.

Bogdan Aurescu: ...se pot acumula o serie de sensibilităţi şi de tensiuni.

Realizator: Eu mă refeream efectiv la anumite chestiuni concrete. Resturile Armatei a 14-a, cei 1.250 de soldaţi...

Bogdan Aurescu: Da, sunt exerciţii pe care le fac în mod frecvent.

Realizator: Au făcut exerciţii la graniţa cu Ucraina.

Bogdan Aurescu: De asta spun, este o anumită nervozitate care se manifestă.

Realizator: De asta vă întreb dacă această nervozitate şi acest tip de acţiuni, inclusiv din partea Ucrainei - pentru că şi Ucraina a avut o atitudine destul de agresivă faţă de Transnistria - poate să degenereze, adică poate să ducă la un conflict în zonă. De asta este întrebarea. Puţin probabil.

Bogdan Aurescu: Nu cred că trebuie să speculăm, dar nu cred că situaţia este de aşa natură încât să degenereze într-un conflict.

Realizator: Am înţeles.

Bogdan Aurescu: Însă există şi un impact pozitiv al apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte Transnistria. De exemplu, după liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, deja cred că peste 500.000 de cetăţeni şi-au luat paşapoarte biometrice, din care peste 85.000 în regiunea transnistreană.

Realizator: Asta este interesant de ştiut.

Bogdan Aurescu: Iarăşi mai trebuie să spunem telespectatorilor faptul că exportul Transnistriei, ca regiune a Republicii Moldova, este orientat în proporţie de aproape 70% către Vest -  38% spre restul Republicii Moldova, 30% spre Uniunea Europeană, iar România este principalul importator din regiunea transnistreană.

Realizator: Adică au foarte clar interese economice.

Bogdan Aurescu: Prin urmare, există un interes al companiilor din Transnistria de a se înregistra la Chişinău, de a beneficia de regimul pe care Republica Moldova îl are din punct de vedere comercial cu UE şi, la sfârșitul acestui an, va trebui să se ia o decizie cu privire la extinderea Acordului de liber schimb şi cu privire la teritoriul regiunii transnistrene.

Realizator: Domnule ministru, mai avem cinci minute şi vreau să vă pun întrebări scurte şi cu răspunsuri, dacă se poate, mai scurte. Prima ar fi în ce măsură în acest moment România este sau poate fi o ţintă a Statului Islamic?

Bogdan Aurescu: Bun, fenomenul terorist este, după cum spuneam şi mai devreme, cumva într-o creştere de amplitudine în ultima perioadă. România face parte din coaliţia anti-Daesh sau anti-Statul Islamic, dar nu cred că suntem o ţintă directă a Statului Islamic. Pe de altă parte, însă, niciun stat nu-şi poate permite, inclusiv România, să ignore potenţialul fenomenului terorist, prin urmare trebuie să ne luăm toate măsurile de precauţie pe care le putem lua.

Realizator: Simţiţi în vreun fel că există o anumită activitate suplimentară pe teritoriul României din partea Rusiei? Informal şi formal?

Bogdan Aurescu: Acum, MAE se ocupă de ce se întâmplă în exteriorul României. Cred că nu sunt cel mai potrivit să vă răspund la o astfel de întrebare.

Realizator: Am înţeles, aţi evitat-o elegant. Dar simţiţi o presiune măcar din zona externă?

Bogdan Aurescu: Personal nu simt nicio presiune.

Realizator: Nu dumneavoastră, ministerul, dacă simte din zona externă mesaje, propagandă, lansări de provocări către alte cancelarii?

Bogdan Aurescu: Orice fel de astfel de situaţie este foarte atent monitorizată şi vă asigur că le gestionăm cât de poate de bine împreună cu ceilalţi parteneri din sistemul de securitate naţională.

Realizator: Sigur că da. Din punctul meu de vedere deocamdată nu au reuşit prea multe, iar SRI veghează. Daţi-mi…

Bogdan Aurescu: Eu cred că veghează destul de eficient.

Realizator: Veghează destul de eficient, dar dacă nu avut prea multe rezultate, deşi unele privatizări le-au mai ieşit.

Bogdan Aurescu: Să ştiţi că sunt foarte multe dosare despre care nu trebuie să vorbeşti public.

Nici nu trebuie. Ca să poţi să rezolvi în mod eficient acele probleme.

Realizator: Vă pot spune eu unul, că au fost vreo 11 terorişti, mă rog, membri ai Statului Islamic, care au fost prinşi. Asta este practic informaţie publică.

Bogdan Aurescu: Este foarte bună.

Realizator: Ce aşteptări aveţi de la ambasadorii pe care i-aţi, mă rog, nu dumneavoastră, preşedintele i-a nominalizat?

Bogdan Aurescu: Eu i-am propus.

Realizator: Şi dumneavoastră îi coordonaţi.

Bogdan Aurescu: I-am propus şi-i voi coordona.

Realizator: Mă refer, în primul rând, sigur, la cei trei, că sunt mulţi, sunt foarte mulţi ambasadori care au fost acum numiţi, dar George Maior în Statele Unite, Emil Hurezeanu în Germania şi l-aţi mutat de la Londra pe domnul Jinga la...

Bogdan Aurescu: La New York.

Realizator: La New York. Să ne referim în primul rând la relaţia cu Germania şi Statele Unite, că sunt practic ţările cele mai importante din perspectiva securităţii. Ce aşteptaţi?

Bogdan Aurescu: Nu am decât aşteptări de excelenţă, pentru că sunt personalităţi excepţionale. George Maior are o amplitudine strategică deosebită, este un cunoscător profund al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, mai ales pe dimensiunea politică şi de securitate şi din acest punct de vedere am cea mai mare încredere că va reprezenta strălucit România şi interesele României în Statele Unite şi evident că prioritatea principală a acestui mandat, ca şi a mea, de altfel, ca ministru de externe va fi în continuare aceea de a dezvolta şi a aprofunda acest parteneriat pe toate dimensiunile lui. Dimensiunea politico-militară este importantă inclusiv din perspectiva situaţiei de securitate din vecinătatea României. Iarăşi foarte important este să progresăm pe dosarul Visa Waiver...

Realizator: Absolut. Am văzut că domnul ambasador Maior a şi declarat că este una dintre priorităţile mandatului domniei sale.

Bogdan Aurescu: Este una din priorităţile pe care cu siguranţă trebuie să o aibă în mandatul său, chiar dacă există evoluţii pozitive în ceea ce priveşte rata de refuz, care a ajuns la 9,8%. Sper că acest curs descendent să continue şi nu am motive să nu cred asta. Dar sigur că, în măsura în care va trebui o modificare de legislaţie la nivelul Congresului SUA, aici trebuie făcut în continuare un lobby destul de activ.

Realizator: Şi eu cred că George Maior poate să joace un rol important pe zona aceasta.

Bogdan Aurescu: Şi acestea sunt doar două exemple, pentru că sunt multe alte şantiere, cel economic şi de investiţii, unde se produc evoluţii interesante pe „cyber security”. Vă aduceţi aminte de misiunea lui Bruce Andrews, adjunctul secretarului comerţului cu acel centru pilot pe care îl creăm la Bucureşti. Deci, sunt nişte evoluţii interesante. Dimensiunea de ştiinţă, cultură şi educaţie, iarăşi trebuie să cunoască o dezvoltare a parteneriatului.

Realizator: Haideţi să ne referim şi la Germania. Cum vedeţi relaţia cu Germania evoluând, pentru că...

Bogdan Aurescu: L-aţi menţionat pe domnul Hurezeanu. Este un excepţional cunoscător al spaţiului german, este o personalitate nu doar în România, dar şi în Germania şi are o cunoaştere iarăşi profundă a tot ceea ce înseamnă politică internă şi externă a Germaniei şi nu numai. Şi sunt absolut convins că, odată ce va prelua fotoliul de ambasador la Berlin în mod efectiv, va face o treabă excepţională. Relaţia cu Germania este o relaţie în creştere. Iată, am reuşit de la începutul anului să punem pe roate şi acest dialog strategic de care vorbeam la prima întâlnire cu domnul Steinmeier.

Realizator: Este şi principalul investitor, cred, iertaţi-mă dacă greşesc.

Bogdan Aurescu: Este un investitor extrem de important, este un partener comercial esenţial pentru România. Prin urmare, există toate premizele pentru dezvoltarea relaţiei bilaterale cu Germania şi nu numai în registrul strict bilateral, dar şi în ceea ce priveşte afacerile europene în general.

Realizator: Domnule ministru, colegii îmi fac semn că nu prea mai avem timp. Sunt multe, multe alte lucruri de discutat. Eu vreau să vă mulţumesc că aţi venit pentru că, vedeţi, contează foarte mult, noi avem invitaţi ambasadori ai altor state şi de fiecare dată m-au întrebat, şi nu numai eu, şi cetăţenii romani, dar diplomaţia românească este la fel de importantă şi trebuie să ştim şi noi. Vedem poziţiile altor state, priorităţile altor state, dar trebuie să vedem şi prioritățile statului nostru şi dumneavoastră ca ministru de externe sunteţi cel mai în măsură să ne comunicaţi aceste priorităţi, împreună cu preşedintele, împreună cu primul ministru gestionaţi aceste priorităţi. Însă vreau să ne faceţi, dacă se poate, o promisiune, aş vrea foarte mult pentru telespectatori să poată să vadă, sigur cu acea haină diplomatică de rigoare pe care şi dumneavoastră aţi purtat-o astăzi, cu excelenţă, şi alţi ambasadori români care efectiv sunt la post sau care pot să vină, să vină să le vorbească românilor, pentru că acest PR este important.

Bogdan Aurescu: Sigur că da, absolut, şi este un angajament pe care l-am propus încă de la începutul mandatului meu, de a scoate mai mult în faţă feţele pe care nu le vedeţi în fiecare zi a diplomaţiei...

Realizator: Şi acţiunile pe care dânșii le fac.

Bogdan Aurescu: Este vorba despre ambasadori, este vorba şi despre foarte mulţi diplomaţi tineri în poziţii relevante în Ministerul de Externe care fac o treabă excepţională şi care uneori stau mai degrabă în umbră decât în lumina reflectorului. Ei merită să fie văzuţi şi cunoscuţi şi cu ocazia Reuniunii Diplomaţiei Române, care va avea loc la începutul lunii septembrie, în perioada 1-4 septembrie, cu siguranţă veţi avea ocazia să discutaţi cu foarte mulţi dintre colegii din ambasade şi iarăşi, în exclusivitate, vă spun că pentru prima oară la această Reuniune a diplomaţiei române vor participa, ca invitaţi ai mei, patru miniştri de externe, din Polonia, din Norvegia, din Iordania şi din Slovacia.

Realizator: Este un lucru foarte bun. Eu vă mulţumesc că aveţi această deschidere. Ministerul de Externe, nu o spun cu răutate, a avut o anumită închidere la un moment dat pe o perioadă de timp şi cred că este momentul ca oamenii aceștia să vină în faţă să spună şi ceea ce se face bine, indiferent că sunt foşti ambasadori sau că sunt actuali ambasadori în funcţie, atât cât le permite mandatul, pentru că fiecare ambasador că e român, că reprezintă ţara noastră, vine cu un mandat, atât pot, atât spun. Însă, eu chiar vă mulţumesc foarte mult de transparenţă, pentru deschidere şi o să-i invităm cu siguranţă să vină alături de noi aici să discutăm despre relaţia cu Germania, despre relaţia cu Statele Unite, despre relaţia cu Slovacia, despre relaţia cu Ungaria, tot, absolut fiecare ambasador are un rol important şi vrem să vedem ce face în numele ţării noastre. Eu vă mulţumesc foarte mult domnule ministru, domnule ambasador pentru faptul că aţi dat curs invitaţiei şi vă aşteptăm la o altă ediţie.

Bogdan Aurescu: Cu mare plăcere. Mulţumesc.

Realizator: Mulţumim foarte mult.