Discursuri

DISCURS

Vorbitor: 
Radu Podgorean, secretar de stat pentru analiză politică şi relaţia cu Parlamentul
Data: 
14.07.2015
Eveniment: 
Deschiderea Institutului Cultural Român la Beijing
Locaţia: 
Beijing


Stimate domnule director general adjunct Yang Zhi,
Stimate domnule ambasador
Distinşi membri ai corpului diplomatic,
Stimaţi invitaţi,

Suntem martorii unui moment cu o semnificaţie remarcabilă în ansamblul relaţiilor bilaterale şi diplomatice, de la stabilirea cărora am aniversat anul trecut 65 de ani. Noul institut cultural românesc în străinătate, cel de-al 18-lea, reprezintă prima prezenţă culturală instituţională a României nu numai în China, ci şi pe continentul asiatic, fiind, din acest punct de vedere, un deschizător de drumuri. Printr-o simbolică acoladă peste timp, acum mai bine de trei secole, când interesul geografic, cultural, estetic al europenilor pentru civilizaţia chineză era dublat de cel pentru studiul limbilor şi literaturilor orientale, unul din pionierii călătoriilor la Marele Zid Chinezesc a fost Spătarul Nicolae Milescu, care a notat pentru contemporanii săi, în trei lucrări, observaţii geografice, topografice, etnografice, antropologice, filozofice de mare acurateţe ştiinţifică.

Este puţin cunoscut faptul că primele contacte diplomatice româno-chineze sunt legate de activitatea primilor diplomaţi români în Occident pentru recunoaşterea independenţei României în urma războiului din 1877-1878. Primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al României la Paris, o personalitate a istoriei românilor, Mihail Kogălniceanu, a stabilit contacte diplomatice în acest scop cu ministrul plenipotenţiar al Marelui Imperiu Qing în capitala Franţei, Zeng Jize, schimbul de mesaje diplomatice continuând şi în timpul misiunii acestuia la Sankt Petersburg.

Din punct de vedere al relaţiilor culturale, secolul XX este marcat de interesul pentru literatura română, pentru formarea unei impresionante tradiţii în China privind traducerea Poetului Naţional Mihai Eminescu, de activitatea traducătorilor şi profesorilor chinezi şi de studiile efectuate în România de studenţii chinezi. Majoritatea absolvenţilor şi-au desfăşurat, ulterior, activitatea la misiunile diplomatice din România, la catedrele de limba română din China, în mass-media sau în diferite instituţii publice. De la apariţia, încă din 1922, a comentariilor despre poezia lui Eminescu semnate de renumitul scriitor chinez Shen Yanbing, la manifestarea organizată în ianuarie anul acesta cu ocazia Zilei Culturii Naţionale putem afirma fără ezitare ca poetul Eminescu s-a bucurat şi se bucura de o apreciere fără egal.

Se cuvine să menţionăm aici şi tradiţia studiilor sinologice în România, a predării limbii chineze şi, în ultimii ani, înfiinţarea şi activitatea Institutelor Confucius, în contextul mai larg al schimburilor educaţionale bilaterale. Recent, în luna mai, echipa României a cucerit 7 medalii la Olimpiada Internaţională de Fizică a ţărilor din Asia, desfăşurată la Hangzhou. O prezenţă culturală românească pe care o aşteptăm cu nerăbdare este cea a celor opt artişti selectaţi de organizatorii Bienalei Internaţionale de Artă de la Beijing, desfăşurată anul acesta în perioada septembrie-octombrie, pentru a reprezenta România. Acest succes a fost posibil graţie promovării făcute de către Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul Ambasadei României la Beijing şi cu susţinerea Institutului Cultural Român. Este de menţionat că artiştii români au fost selectaţi din 6650 de candidaturi din 103 ţări.

De remarcat aici rolul pe care Ambasada României la Beijing l-a avut în promovarea culturii române, cât şi în calitatea sa de  reprezentant al României în clusterul EUNIC China şi în pregătirea celei de-a VI-a sesiuni a Dialogului Cultural Europa-China, care a avut loc la Bucureşti anul trecut.
 

Onorată audienţă,

Am menţionat, foarte pe scurt, aceste elemente din istoria mai îndelungată sau mai apropiată a relaţiilor culturale româno-chineze pentru a sublinia că Institutul Cultural Român de la Beijing va continua o valoroasă tradiţie şi, în acelaşi timp, va promova şi sprijini excelenţa românească în noile domenii ale culturii în sens larg. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la înfiinţarea reciprocă a Institutului/Centrului Cultural oferă temeiul legal pentru rolul strategic al ICR Beijing în reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate.

Promovarea marilor valori ale culturilor naţionale, precum şi susţinerea participării la proiecte şi iniţiative internaţionale în diverse domenii ale cunoaşterii, reprezintă o componentă esenţială a diplomaţiei actuale. Astfel, în contextul obiectivelor generale, Institutul Cultural Roman de la Beijing va promova patrimoniul cultural al României, schimburile şi programele de colaborare bilaterală în domeniul cultural, educaţional, tehnico-ştiinţific şi al inovării urmând să aducă o valoare adăugată relaţiei politico-diplomatice şi economice privilegiate cu R. P. Chineză.


Stimaţi invitaţi,

În numele Ministerului Afacerilor Externe, vă mulţumesc pentru participarea dumneavoastră la acest moment cu o semnificaţie deosebită al relaţiilor dintre ţările noastre, exprimându-mi convingerea că veţi deveni colaboratori şi prieteni apropiaţi ai Institutului Cultural Român de la Beijing. De asemenea, ne exprimăm speranţa că în curând se vor finaliza  demersurile părţii chineze privind deschiderea la Bucureşti a Centrului Cultural Chinez, astfel încât cele două instituţii să devină principalii vectori ai relaţiilor culturale bilaterale.

Vă mulţumesc pentru atenţie.