Delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră

Procesul de la Haga în date şi cifre

DATE

 1947: Tratatul de Pace de la Paris între România şi Puterile Aliate şi Asociate lasă României Insula Şerpilor

 1948: Protocolul de precizarea a parcursului frontierei de stat dintre România şi URSS prevede transferul ilegal, contrar Tratatului de Pace, al Insulei Şerpilor la URSS

 1949: se încheie acordul româno-sovietic sub formă de procese verbale de demarcare şi delimitare a frontierei prin care se stabileşte o delimitare parţială în jurul Insulei Şerpilor, acord confirmat ulterior prin documente de acelaşi tip încheiate în 1954, 1963, 1974 

 1967-1987: 10 runde de negocieri româno-sovietice pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră

 1982: România participă la semnarea Convenţiei ONU privind Dreptul Mării de la Montego Bay, după ce a participat activ la A Treia Conferinţă ONU privind Dreptul Mării de negociere a acestui important tratat multilateral

 1996: România ratifică Convenţia ONU privind Dreptul Mării din 1982 şi formulează o declaraţie prin care arată că „insulele nelocuite şi lipsite de viaţă economică proprie nu pot afecta în niciun mod delimitarea spaţiilor care aparţin coastelor principale ale statelor riverane.” Această declaraţie viza Insula Şerpilor şi nu a fost obiectată de nici un stat.

 1997: se încheie şi intră în vigoare Tratatul politic de bază dintre România şi Ucraina şi Acordul Conex la acesta, care prevede posibilitatea recurgerii la CIJ pentru soluţionarea problemei delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră în cazul eşecului negocierilor bilaterale

 1998-2004: se desfăşoară 34 de runde de negocieri între România şi Ucraina pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră – 24 la nivelul plenului delegaţiilor şi 10 la nivel de experţi. Dintre acestea, 26 au loc în ultima fază a negocierilor (2001-2004). Negocierile eşuează ca urmare a neacceptării de către Ucraina a aplicării regulilor de delimitare conforme practicii CIJ, propuse de România în conformitate cu prevederile Acordului Conex din 1997

 2003: se încheie Tratatul privind regimul frontierei de stat între România şi Ucraina, intrat în vigoare în mai 2004, condiţie necesară pentru sesizarea CIJ de către România

 9 septembrie 2004: are loc ultima rundă de negocieri între România şi Ucraina pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în Marea Neagră, la Bucureşti

 13 septembrie 2004: Agentul României la CIJ, Bogdan Aurescu, semnează Cererea de Sesizare a CIJ pentru declanşarea procesului de la Haga

 16 septembrie 2004: depunerea la Grefa CIJ a Cererii de Sesizare a CIJ pentru declanşarea procesului de la Haga

 Octombrie 2004: prima întâlnire a Agenţilor celor două părţi cu preşedintele CIJ pentru fixarea termenelor de depunere a pledoariilor scrise

 Noiembrie 2004: CIJ fixează câte 9 luni pentru depunerea Memoriului României şi a Contra-Memoriului ucrainean

 2005: crearea Oficiului pentru Frontiere şi Delimitări Maritime, în componenţa Direcţiei Generale Afaceri Juridice din MAE român, atât pentru gestionarea procesului de la CIJ, cât şi a altor aspecte care ţin de dreptul mării în relaţia cu statele vecine României în Marea Neagră, precum şi a problematicii de drept internaţional care priveşte frontierele României.

 15 august 2005: România depune la CIJ Memoriul, redactat în limba engleză, care conţine, conform regulilor CIJ, prezentarea elementelor de fapt relevante pentru caz (context geografic, istoric etc.), a normelor şi regulilor considerate relevante şi a argumentaţiei părţii române asupra soluţiei pe care o solicită CIJ, inclusiv expunerea soluţiei propuse, adică a traseului liniei de delimitare pe care o consideră corectă, având în vedere interesele părţii române şi dreptul internaţional aplicabil. Memoriul este însoţit de elemente de probă  care susţin poziţia României. În total este vorba despre mai multe volume însumând mai multe sute de pagini

 16 mai 2006: depunerea Contra-Memoriului ucrainean

 2005-2006: au loc 4 runde la nivel de experţi de consultări româno-ucrainene, care nu duc la nici un rezultat. După 2006 nu au mai avut loc niciun fel de negocieri bilaterale pe această temă

 iulie 2006: CIJ fixează termenele pentru depunerea Replicii părţii române (22 decembrie 2006), respectiv, a Duplicii părţii ucrainene (15 iunie 2007)

 19 decembrie 2006: România depune Replica României

 5 iulie 2007: Ucraina depune Duplica sa, după obţinerea unei amânări din partea CIJ, motivată din „raţiuni tehnice”

 Octombrie 2007: CIJ informează părţile asupra fixării datelor şi perioadei fazei orale (2-19 septembrie 2008), date confidenţiale până la anunţul public al Curţii

 24 iulie 2008: CIJ informează public asupra perioadei audierilor în proces - 2-19 septembrie 2008

 2-5 septembrie 2008: are loc primul tur de pledoarii ale României la Haga. România pledează prima, ca reclamant.

 9-12 septembrie 2008: are loc primul tur de pledoarii ale Ucrainei, pârât în proces

 15-16 septembrie 2008: are loc al doilea tur de pledoarii ale României. Pe 16 septembrie 2008, Agentul României pune concluziile şi prezintă Curţii soluţia de delimitare pe care România o consideră echitabilă şi conformă dreptului internaţional aplicabil în materie de delimitări maritime

 19 septembrie 2008: se încheie audierile în procesul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România v. Ucraina), după ce în perioada 18-19 septembrie Ucraina a prezentat al doilea tur al său de pledoarii. Curtea intră în deliberare.

 Începutul anului 2009: pronunţarea în şedinţă publică, solemnă, cu participarea plenului CIJ, a delegaţiilor părţilor şi a presei, a Hotărârii CIJ, care este înmânată în original Agenţilor. Hotărârea este definitivă, obligatorie şi executorie, fiind imediat aplicabilă, fără niciun fel de alte formalităţi.


CIFRE

 15 judecători permanenţi ai CIJ, aleşi de către Adunarea Generală ONU, pentru un mandat de 9 ani. O treime din numărul de 15 judecători se reînnoieşte o dată la trei ani. Mandatul unei treimi din actuala compoziţie a CIJ se reînnoieşte la data de 6 februarie 2009. Ei reprezintă principalele forme de civilizaţie ale lumii şi principalele sisteme juridice de pe glob

 2 judecători ad-hoc desemnaţi de părţi: Jean-Pierre Cot (România) şi Bernard Oxman (Ucraina)

 1 Agent şi 2 coagenţi (directorul general pentru afaceri juridice din MAE şi ambasadorul român la Haga) a avut echipa României

 97 de hotărâri pronunţate de CIJ în cazuri contencioase

 Peste 12 000 km² – zona în dispută între România şi Ucraina

 1 milă marină = 1,852 km

12 mile marine – lăţimea mării teritoriale conform Convenţiei ONU privind Dreptul Mării

 200 mile marine – limita maximă a platoului continental şi a zonelor economice exclusive conform Convenţiei ONU privind Dreptul Mării. Dimensiunile reduse ale Mării Negre nu permit ca statele riverane să aibă zone naţionale de platou continental şi zonă economică exclusivă extinse până la limita de 200 mile marine, fiind necesară delimitarea între statele riverane

 Articolul 121 alin. (3) din Convenţia privind dreptul mării din 1982: stâncile care nu pot susţine locuirea umană sau viaţă economică proprie nu pot avea platou continental şi zonă economică exclusivă (ci doar maximum 12 mile marine de mare teritorială). Caracteristicile naturale ale Insulei Şerpilor o încadrează pe aceasta în definiţia din prevederea menţionată din Convenţia din 1982.

 Aprox. 300 de mii de euro au costat procedurile până la sfârşitul lunii iulie 2008. Suma totală cheltuită va fi făcută publică de MAE după pronunţarea hotărârii CIJ

 3 săptămâni – durata totală a pledoariilor orale în procesul cu Ucraina

 18 ore, pe 6 zile – durata pledoariilor orale ale României în procesul de la Haga (3 ore pe zi, 4 zile în primul tur, 2 zile în al doilea tur)

 1713 de pagini au avut pledoariile scrise depuse de România în 2005 şi 2006

 Aproape 400 de pagini au avut textele pledoariilor orale susţinute de România în septembrie 2008

 20 de membri a avut echipa României care a susţinut faza orală a procesului în faţa Curţii de la Haga, dintre care 5 consilieri străini, experţi în domeniul dreptului internaţional

 7 dintre membrii echipei României au susţinut pledoarii în faţa completului Curţii – Agentul, coagentul şi cei 5 experţi străini

 Peste 4 ore şi jumătate din totalul de 18 ore al pledoariilor României au însumat pledoariile Agentului şi coagentului

 13 discursuri au fost prezentate în prima rundă de pledoarii şi 10 în a doua rundă

 7 din cele 23 de discursuri au fost susţinute în limba franceză, iar celelalte în limba engleză

 36 de exemplare ale dosarului judecătorilor, cuprinzând elemente de probă care au susţinut argumentaţia României, au fost transmise Grefei în fiecare zi a pledoariilor părţii române. Aceste dosare s-au aflat în faţa fiecărui judecător în timpul susţinerii pledoariilor

 200 de documente (dintre care 147 în prima rundă şi 53 în cea de-a doua) a cuprins în total fiecare dosar transmis Curţii

 Din cele 200 de documente, 92 au fost grafice special elaborate pentru etapa orală a procedurilor (restul fiind extrase din documentele pertinente şi copii ale unor hărţi)

 Peste 100 de proiecţii în primul tur şi aproape 70 în al doilea tur au fost prezentate pe ecran, în faţa judecătorilor CIJ