Prima Pagina

Briefing de presă al comisarului general al României la Expo Milano 2015, Georgian Ghervasie

Data: 
27.02.2015

Bună dimineaţa şi bine ne revedem la Ministerul Afacerilor Externe la un briefing de presă important, întrucât astăzi pentru prima oară Ministerul Afacerilor Externe va prezenta în ce constă prezenţa şi participarea României la probabil cel mai mare eveniment de acest tip, în acest caz în acest an, şi anume expoziţia mondială EXPO Milano 2015. Îmi face o deosebită plăcere de la bun început să spun că în sală este alături de noi ambasadorul Italiei, Excelenţa Sa, domnul Diego Brasioli şi cu o echipa ambasadei republicii Italiene la Bucureşti. Este o onoare şi o plăcere şi un lucru până la urmă firesc în baza parteneriatului nostru absolut special care ne leagă, România de Italia. Vom fi deci într-un fel ca prezenţă în acest an la EXPO Milano 2015, într-un fel vom fi acasă. Cel care ne va prezenta toate elementele de interes la acest moment şi ne va vorbi despre componentele principale ale participării noastre, despre partea vizuală a participării noastre, foarte importantă, respectiv modul în care s- a configurat şi va arăta pavilionul României la EXPO Milano ne va da detalii despre ce înseamnă EXPO Milano, care este tema şi, de asemenea va oferi informaţii despre conţinutul participării noastre este domnul Georgian Ghervasie, comisarul general al României la EXPO Milano 2015. O singură precizare înainte de a-i da cuvântul.

Acest prim briefing pe acest subiect foarte important pentru România, pentru diplomaţia română, pentru Guvernul României în ansamblu, întrucât ca de fiecare dată, ca în cazul fiecărei participări a României la expoziţii mondiale, Ministerul Afacerilor Externe este însărcinat, în numele guvernului, să coordoneze, să pregătească şi să însoţească întreaga participare a României la aceste mari evenimente.

Stimate coleg, domnule comisar general Georgian Ghervasie pe care cu siguranţă dumneavoastră îl cunoaşteţi şi cei care nu-l cunosc au acum ocazia să-l cunoască, aveţi cuvântul. Vă rog frumos.
Georgian Ghervasie: Vă mulţumesc, sărut-mâna pentru introducerea foarte clară şi corectă cu privire la Expo Milano 2015, ca purtător de cuvânt şi director general care se ocupă de presă şi imagine la Ministerul de Externe. Mulţumesc prezenţei constante şi sprijinului ambasadei Italiei la Bucureşti, condusă de Excelenţa Sa, Diego Brasioli, şi de prezenţa, care reprezintă, aşa cum a spus şi doamna Predescu, un punct important în relaţiile noastre nu doar care sunt legate de parteneriatul strategic consolidat, dar şi de, aş putea spune, folosind un cuvânt foarte aproape de Italia, amiciţia dintre ţările şi dintre noi ca oameni. Mulţumesc şi dumneavoastră reprezentanţilor presei.

O să vă propun următorul lucru. Să vedem practic o prezentare în Power Point care va conţine şi un filmuleţ cu privire la aş spune elementele principale care se prezintă, cu dumneavoastră, cu presa doar într-o fază incipientă ne-am mai văzut când am pornit competiţia de idei, după care acuma cred că este aşa cum a zis şi doamna Predescu, un început în ceea ce priveşte un lung şir de întâlniri şi de ce nu, o susţinere pe care mi-aş dori să existe reciproc din partea noastră, şi din partea noastră cu informaţii care să fie concrete la adresa evenimentelor şi participării României la Milano, dar şi din partea dumneavoastră în ceea ce reprezintă reliefarea şi scoaterea în evidenţă a elementelor pozitive cu care să ne mândrim, pentru ce înseamnă Expo prezenţa României pe durata celor şase luni la Milano. O să începem slide-show-ul şi o să vă spun că o să încep cu faptul că România a participat în ultimii douăzeci şi cinci de ani la toate expoziţiile universale, şi nu numai, că a participat la toate expoziţiile universale, ci a avut chiar un pavilion propriu la fiecare dintre expoziţii. În Sevilla '92, Hanovra 2000, Aichi Japonia 20015, Shanghai în 2010. Mişcarea expoziţională ca atare s-a născut în 1851 odată cu prima expoziţie universală care a avut loc la Londra şi practic Biroul Internaţional de Expoziţii care reglementează tot ceea ce înseamnă participarea la expoziţii universale şi internaţionale a ţărilor este al doilea organism cel mai mare după ONU la nivel de reprezentare de ţări. Are în momentul de faţă 164 de ţări. Ministerul Afacerilor Externe coordonează procesul de pregătire şi participare a României la expoziţia universală de la Milano, care urmează să se desfăşoare în perioada 1 mai - 31 octombrie anul acesta, cu tema "Hrănirea planetei - Energie pentru viaţă". Este o temă extrem de actuală, este o temă care are  o foarte mare profunzime în abordarea aspectelor fundamentale ale omenirii din ziua de astăzi şi se bucură,deocamdată, de o participare de peste o sută patruzeci de ţări şi organisme internaţionale. Nu iau în considerare aici ceea ce înseamnă societatea civilă care şi ea are un nivel de reprezentare, dar o sută patruzeci de ţări, din care cinci zeci şi unu au propriul pavilion, printre care se numără şi România. Mi-aş permite să vă spun că responsabilitatea dată prin decizia primului ministru din 2013 prin care am fost nominalizat este mare pentru mine şi aş spune şi din prisma precursorilor.

În 1867 Alexandru Odobescu a fost un comisar general la Paris. În 1889 la Paris la expoziţia universală, când a şi rămas practic ceva după expoziţia universală, adică Tour Eiffel, a fost prinţul George Gibescu, iar cele mai importante reprezentări pe care le-a avut România au fost legate de anii 1937 şi 1939 la Paris, respectiv New York, când comisarul general de fiecare dată a fost academicianul Dimitrie Gusti.

Mergem mai departe. Instituţiile implicate în realizarea acestei expoziţii coordonată de Ministerul Afacerilor Externe sunt nouă la număr: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei Comerţului şi Turismului cu cele trei componente, Departamentul de Comerţ Exterior, Departamentul Energiei IMM şi Mediului de afaceri şi Agenţia Naţională de Turism, Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Tineretului şi Sportului. Pentru această ediţie Guvernul României a alocat suma de 3,5 milioane de euro. N-aş pune accentul pe faptul că faţă de 2010, când a fost 5,6 milioane în China sau în 2005 la Aichi opt milioane de euro avem o sumă semnificativ mai mică, pentru că ştim cu toţii, ne confruntăm la nivel global, toate ţările, mai ales ţările Uniunii Europene, cu probleme destul de o puternice din punct de vedere al austerităţii bugetelor.

3,5 milioane de euro însă este o sumă care va fi folosită atât pentru construcţia şi amenajarea pavilionului, precum şi de organizarea evenimentelor pe toată durata expoziţiei mondiale. Suntem în discuţii cu diverse instituţii publice, dar şi private pentru analizarea oportunităţii aducerii pavilionului, repatrierii practic în ţară după expoziţie, după încheierea expoziţiei, lucru care ar face vizibilă şi ulterior pentru cei care nu o să aibă ocazia să viziteze Milano pe durata celor şase luni de zile, oportunitatea de a prelungi şi a vedea ceea ce s-a întâmplat la Milano, măcar din punct de vedere arhitectural. Aş prezenta cu titlu de informare doar  pentru a se înţelege mai bine cum sunt bugetele altor ţări din regiune. Cehia are şapte milioane de euro, Letonia 5,7 milioane de euro, Slovenia 5,5, Ungaria zece milioane, Austria 12 milioane.. Lotul României este 887 de metri pătraţi, poziţionat în centrul complexului expoziţional. Are vecini pe Spania şi Mexic, iar pe partea cealaltă, adică vecinii din faţă sunt Vaticanul, Franţa şi Israel, pe toata latura însă din imediata vecinătate găsindu-se Italia.

Pavilionul nostru este structurat pe două nivele, are o amprentă de 427 de metri pătraţi, dar o să vă spun un pic mai încolo despre despre realizarea sa arhitecturală. La începutul anului trecut, Ministerul de Externe a organizat o competiţie de idei, un concurs public finanţat din surse private, care a avut ca şi sprijin Gruppo Veneto Banca şi Pirelli Tyres Romania, ce a fost deschis tuturor propunerilor, soluţiilor integrate pentru realizarea pavilionului naţional, atât prin intermediul ideii arhitecturale, cât şi al temei de expunere şi al denumirii pavilionului, bazată cu originalitate, pe creativitate, pe sustenabilitate. Juriul competiţiei, format din membrii comisiei de organizare, s-a bazat pe sprijinul a două instituţii fundamentale, zic eu, ca şi experţi cooptaţi, respectiv Ordinul Arhitecţilor din România şi International Advertising Association. Câştigătorii acestei competiţii de idei în care am constatat că s-a bucurat de succes a fost asocierea între prestigioasele birouri de arhitectură Art Line şi Ades, care au ca lider de asociere pe arhitectul Radu Teacă şi firma de PRreprezentată de Tereza Tranakas. Constructorul pavilionului, în urma licitaţiei care a avut loc şi care a fost publică, a fost asocierea între Poledin, o firmă din Bergamo, şi Gromma, pentru proiectare.
Trecem la pavilion, care este, cum vă spuneam înainte, este structurat pe două niveluri: unul, în linie cu tema generală a EXPO - pavilionul va oferi vizitatorilor o perspectivă complexă a caracterului, a resurselor şi a potenţialului ţării noastre. Punctăm pe aspectele cele mai semnificative. Tematic şi funcţional, pavilionul României se subscrie uneia dintre principalele teme ale expoziţiei cultură şi hrană, printr-un mixt între tradiţie şi modernitate. Practic, acesta este şi punctul de plecare în ceea ce reprezintă pavilionul României, mixtul între tradiţie şi modernitate. Pavilionul va fi structurat la parter pe cinci arii tematice şi va oferi vizitatorilor informaţii prin intermediul unei tehnologii multimedia HiTech, pe baza unor leduri, a unor tehnici digitale. La etaj, avem restaurantul cu o prispă prezentată într-o cheie modernă, avem acoperişul din stuf, înconjurat de o grădină pe care sperăm să o menţinem vie, proaspătă, pe durata celor şase luni. Mesajul cheie pe care dorim să transmitem - şi aici aveţi prezentat şi logo-ul României este că România trăieşte în armonie cu natura. Acest mesaj fiind strâns legat de tema generală a Expo, hrănirea planetei, energie pentru viaţă. M-aş opri opri un pic să vă spun că în armonie cu natura această sintagmă care vă spun sincer că are un impact politic şi cel puţin în Italia, unde au fost analizate cam marea majoritate a logo-urilor -vine într-o traducere şi foarte frumoasă pentru că în armonie cu natura în italiană "in armonia con la natura" - e foarte simplu de vizualizat de fiecare, iar în engleză, pentru că este limba oficială - una dintre limbile oficiale - este living with nature.
Una dintre cele mai importante bogăţii ale ţării noastre este biodiversitatea; vorbim puţin de biodiversitate, însă România are peste 20% din teritoriul său declarat arie protejată.

În secţiunea dedicată biodiversităţii vizitatorii vor putea percepe detalii despre parcurile naturale şi naţionale, precum şi despre Delta Dunării sau Munţii Carpaţi. O altă arie este dedicată agriculturii şi energiei regenerabile. Practic, cele două elemente fundamentale care se găsesc şi în titlul expoziţiei la nivel universal. România este cunoscută pentru capacitatea sa de a furniza sustenabil alimente de calitate, atât pentru uzul intern, cât şi pentru cel extern. Încercăm să facem în aşa fel încât să exploatăm în sensul bun al cuvântului ce înseamnă suprafaţă agricolă a noastră şi să o eficientizăm.în acest sens vedem şi încercăm acolo să aducem persoane care să explice şi să promoveze acest lucru. Vom avea, de asemenea, o arie dedicată fructelor şi legumelor ce va avea ca scop evidenţierea fermelor tradiţionale şi moderne, iarăşi această trecere de la tradiţional la modern, aria dedicată culturii şi tradiţiei, nu se poate fără ele - avem o tradiţie cunoscută şi comună chiar cu Italia - va oferi o incursiune spiritul profund românesc, sper eu, în forma cea mai autentică.
Pavilionul României reprezintă practic o interpretare actuală a unei aşezări tradiţionale de la care vizitatorii sunt invitaţi să descopere bogăţia culturii, resursele sale naturale, precum şi soluţiile ecologice adoptate care promovează o dezvoltare durabilă a ţării - pe scurt, mixtul între tradiţie şi modernitate.

Odată ce au primit informaţiile de la parter, vizitatorii vor putea urca la primul nivel, la etaj, pentru a gusta unele dintre cele mai cunoscute şi delicioase meniuri realizate cu produse - după tipicul românesc. Restaurantul are înfăţişarea unei locuinţe tradiţionale. Aş mai spune ceva de această combinaţie de lemn pe care o vedeţi cu privire la construcţie - nu este doar lemn, este lemn cu sticlă, adică practic îmbinăm iarăşi ce înseamnă elementul natural cu elementul modern.

Acum aş trece un pic la ce înseamnă program - pe lângă expunerile permanente, cu tematicile deja deschise, Pavilionul României va  găzdui pe parcursul celor şase luni ale expoziţiei universale o serie de evenimente culturale şi sociale, precum şi misiuni economice din România.
Vreau să mă opresc aici să vă spun două vorbe, care foarte importante. Expoziţiile s-au născut întotdeauna ca şi o manifestare de diplomaţie publică, însă din ce în ce mai important în ultimul timp reprezintă şi partea cealaltă de diplomaţie, diplomaţie economică. Vrem foarte mult să accelerăm, iertaţi-mi termenul, pe această temă, dar şi în acest sens mă bucur că în cadrul comisiei de organizare am beneficiat şi de sprijinul Departamentului de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei, în aşa fel încât să putem realiza activităţi acolo care sunt economice.

În acest sens am şi creat un Consiliu consultativ al mediului de afaceri în luna iunie a anului trecut cu scopul de a sprijini participarea României la Expo, la care au aderat, aderă şi sperăm că vor mai adera societăţi comerciale de prestigiu de pe piaţa românească. Sigur că mi-aş dori cât mai mult să fie româneşti pure, dar există şi societăţi care au capital italian, şi aici sunt cele mai multe, care au capital franţuzesc, care au capital din Statele Unite şi îmi doresc cât mai mult să înţeleagă societăţile româneşti că este vorba în primul rând de promovare, o promovare a lor prin intermediul acestui concept unic.

Menţionez că în momentul de faţă Ministerul Afacerilor Externe are două acorduri de colaborare semnate, unul pe care eu l-am considerat dintotdeauna fundamental şi mă bucur că e prima dată când încheiem un astfel de acord la nivelul expoziţiei universale, cel cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, cu care suntem în discuţie privind realizarea unui forum economic important pe durata celor şase luni ale expoziţie, poate chiar cu ocazia organizării Zilei Naţionale a României acolo. Avem încă un parteneriat şi cu Camera de Comerţ Italiană pentru România. Doresc, dacă mi îngăduiţi acum, să mulţumesc partenerilor, nu vreau să le spun sponsori, care s-au implicat până acum în sprijinirea demersului nostru. Pirelli Tyres şi Veneto Banca pentru ce a însemnat competiţia de idei, Bilancia Exim, care ne-a oferit bucătăria care are o valoare considerabilă în comodat pentru cele şapte luni de desfăşurare a expoziţiei, Automobile Dacia Renault, Perla Harghitei, Ursus, Brulis, La Certa Avinsis Vitis Metamorfosis, Xerox, Canon, Lenovo şi eu sper, în continuare, lista să fie deschisă. Suntem în discuţii cu diverse companii eu îmi doresc să realizez o vizibilitate pentru toţi aceştia, pentru că practic aceştia lucrează în domeniul privat, aceştia produc, ceea ce înseamnă bani la bugetul de stat. Acum vă invit să vizionăm un foarte scurt filmuleţ care, sper, să descrie poate mai bine decât am făcut-o eu până acum, pavilionul României aşa cum ne-am dori noi să arate şi sperăm să arate astfel.

Vă mulțumesc.