Interviuri

Interviul ministrului Bogdan Aurescu la emisiunea “Secvenţial”

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
18.01.2015
Autor: 
Antena 3

Realizator Adrian Ursu: Bun găsit la Secvenţial! Sunt în continuare ecouri ale atentatului de la Paris. Aţi văzut astăzi chiar şi o ştire care priveşte România. Se pare că provenienţa armelor folosite de atacatorii de la publicaţia "Charile Hebdo" ar fi din România. Originea acestor arme ar fi aici, undeva la noi sau în Bulgaria. Acum rămane de văzut, anchetatorii vor stabili cu exactitate de unde provin kalaşnikoavele folosite în acel atac sângeros. Ei bine, dincolo de această poveste sunt multe alte ingrijorări care plutesc deasupra întregii Europe, pentru că ceea ce s-a întâmplat acum mai bine de o săptămană la Paris, din păcate, se poate repeta oricând şi nu este singura ameninţare. Aşa cum ştiţi, nici în est lucrurile nu stau mai bine. Şenilele tancurilor ruseşti şi obuzele separatiştilor lovesc fără cruţare. Chiar cu puţine zile în urmă un autobuz a fost pur şi simplu spulberat de un astfel de proiectil. Ne intrebăm ce se intamplă cu România prinsă în toată această nebunie? Ce ameninţări sunt la adresa siguranţei cetăţenilor noştri şi o să încercăm să obţinem răspunsuri de la cei care se ocupă de monitorizarea tuturor acestor ameninţări. Ei bine, într-un astfel de context vine intrebarea: 2015 va fi anul păcii sau al războiului, pentru că multă lume se aşteaptă la măsuri de retorsiune ale NATO, sau ale unei coaliţii constituite după ceea ce s-a întâmplat la Paris. Punem această intrebare ministrului de externe, Bogdan Aurescu. Veţi vedea în scurtă vreme răspunsurile pe care omul care, să nu uităm, a făcut România mai mare atunci cand în fruntea unei echipe a câştigat procesul de la Haga, /.../ la această chestiune care îngrijorează mulţi, foarte mulţi români. Veţi vedea însă şi cum arată teroriştii români, atentatorii români. Avem o istorie bogată. De-a lungul ultimelor decenii, nu puţini au fost românii care au comis acte absolut spectaculoase sau nebuneşti. Cu ce efecte? O să vă spunem la Secvenţial. O să-l cunoaşteţi nu numai pe teroristul în şlapi, cel despre care aţi mai auzit, dar şi pe teroristul cu fier de călcat. Da, da, este o poveste foarte interesantă care merită văzută. De asemenea, o să incercăm să parcurgem poveştile dramatice ale celor aproape 200 de români care au căzut victime terorismului. Mai întâi însă vă invit să urmărim interviul realizat cu ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Este extrem de preţioasă fiecare frază din acest interviu şi vă invit să-l urmărim, după care ne intoarcem aici la poveştile cutrămurătoare ale unor deturnări şi atacuri spectaculoase avându-i ca protagonişti pe români.

*

Realizator: Domnule ministru Bogdan Aurescu, vă mulţumesc pentru prezenţă, mai ales că suntem la finalul unei săptămani extrem de dense, un început de an, de altfel, foarte-foarte fierbinte pentru spaţiul extern şi, desigur, pentru Ministerul de Externe, pe care-l conduceţi de puţină vreme cu puteri depline. Avem o concluzie a acestei săptămani pe care aţi parcurs-o cu întâlniri extrem de importante?

Bogdan Aurescu: Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie! Este o plăcere să fiu alături de dumneavoastră. Într-adevăr, un an care a început în forţă din punctul de vedere al relaţiilor internaţionale, iar această săptămană a fost într-adevăr o săptămană deosebită din punctul de vedere al contactelor externe, vizitele care au avut loc la Bucureşti. Sigur, vizita ministrului de externe britanic, pe de o parte. Pe de altă parte vizita doamnei Nuland, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi euo-asiatice, dar şi la o zi după aceste vizite, vizita vicepremierului bulgar, doamna Kuneva, la Bucureşti. Deci, iată, într-adevăr un număr de contacte importante, dar şi cu discuţii foarte substanţiale pe teme de interes deosebit pentru România.

Realizator: Vedeta, pentru presă cel puţin, a fost doamna Nuland şi dialogul cu factori de decizie din România, factori politici şi factori executivi. Desigur că a conţinut o agendă lungă. Noi am speculat, desigur, mai ales temele cu implicaţii interne, cele legate de noile legi privind securitatea naţională, privind o reformă a sistemului politic şi democratic din România. Evident, dialogul cu dumneavoastră bănuiesc că s-a axat pe chestiuni legate de securitate, de politici regionale, de implicare a României în diplomaţia mare.

Bogdan Aurescu: A fost, într-adevăr, o discuţie extrem de substanţială, dar şi extrem de relaxată, în acelaşi timp, mai ales că ne cunoaştem de ceva vreme. În al doilea rând, a fost o vizită importantă pentru că s-a desfăşurat la începutul acestui an, unde aniversăm 135 de ani de relaţii diplomatice între România şi SUA. Deci un prilej foarte bun să discutăm o plajă foarte largă de subiecte, de la cele strict bilaterale care ţin de dezvoltarea parteneriatului strategic dintre cele două ţări, pană la teme care au legătură cu situaţia din regiune, situaţia de securitate din vecinătatea noastră estică. Aspecte care ţin de securitatea energetică şi multe alte teme care sunt conexe acestor domenii pe care le-am menţionat.

Realizator: Le putem lua puţin în ordine? Cele bilaterale, de pildă?

Bogdan Aurescu: Dar inainte de asta aş vrea să spun că vizita, din punctul de vedere atât al nostru, cât şi al părţii americane, cred eu că a confirmat statutul privilegiat pe care România îl are în regiune ca aliat puternic al SUA. De fapt, acestea au fost primele cuvinte pe care le-am schimbat cu doamna Nuland atunci cand ne-am întâlnit la MAE. Din punctul de vedere al relaţiilor bilaterale...

Realizator: Vă intrerup numai o secundă ca să lămurim acest lucru, ce pare să fie o formulă diplomatică des utilizată şi adesea prea puţin consistentă.

Bogdan Aurescu: /Şi care/ are foarte multă substanţă.

Realizator: Asta zic. În ce constă statutul privilegiat al României în relaţia cu SUA, dacă putem, nu ştiu, să definim primele cinci puncte.

Bogdan Aurescu: Da. În primul rând prin importanţa pe care o are dimensiunea politico-militară şi de securitate a Parteneriatului strategic. Este zona, dacă vreţi, cea mai dezvoltată de cooperare dintre cele două ţări. Şi aici am discutat foarte mult despre situaţia de securitate din vecinătatea noastră estică. Dar am vorbit şi despre, în conexiune cu asta, despre implementarea deciziilor summitului NATO din Marea Britanie de anul trecut din septembrie, mai ales în ceea ce priveşte implementarea planului de acţiune pentru creşterea vitezei de reacţie a alianţei, aşa-numitul 'Readiness Action Plan'. În acest sens am analizat împreună perspectivele deciziilor care vor fi luate la reuniunea miniştrilor apărării care va avea loc la Bruxelles la NATO la începutul lunii februarie, unde vor fi câteva decizii de impact în ceea ce priveşte aplicarea unor aspecte ale Planului de acţiune pentru creşterea vitezei de reacţie a alianţei, inclusiv în ceea ce priveşte prezenţa NATO prin structuri de comandă şi control pe flancul estic al alianţei, inclusiv în România. De asemenea, am discutat cu partea...

Realizator: Există un calendar pentru asta bine stabilit?

Bogdan Aurescu: Există un calendar care a fost deja urmat după summitul NATO. A existat o întreagă serie de, să spunem acţiuni de pregătire a acestor decizii din februarie. De altfel, reuniunea miniştrilor apărării din februarie a fost fixată încă de atunci, de după summit, imediat după summit, ca moment în care vor fi luate decizii legate de aplicarea unor aspecte relevante ale Planului de acţiune şi am discutat împreună şi despre măsurile de reasigurare, dar şi despre măsurile de adaptare care au fost decise în plan. Doamna Nuland mi-a amintit despre faptul că există hotărârea SUA de a continua cu o prezenţă semnificativă din punct de vedere militar, inclusiv în România - pe flancul estic, dar inclusiv în România, ceea ce ne interesează pe noi.

Realizator: Chiar sporită, semnificativă şi chiar sporită?

Bogdan Aurescu: Şi chiar sporită. Este vorba despre exerciţii comune, unele dintre ele de tip Articol 5, este vorba despre prezenţă navală consistentă, ca şi pană acum de altfel, în Marea Neagră.

Realizator: S-a vorbit însă şi despre multiplicarea bazelor militare americane în România şi, desigur, sporirea efectivelor în cele existente.

Bogdan Aurescu: Sigur, am vorbit, evident, şi despre faptul că în acest an, la finalul anului, va fi operaţionalizată baza de la Deveselu privind sistemul antirachetă. Şi acesta este, dacă vreţi, unul dintre proiectele cele mai importante din cadrul dimensiunii politico-militare ale Parteneriatului strategic româno-american. Şi, iarăşi, există o serie întreagă de acţiuni care se vor desfăşura în acest an pentru finalizarea acestui exerciţiu de operaţionalizare a bazei. Nu există nici un fel de întârzieri. Avem alocate toate fondurile necesare din partea americană. Prin urmare, vom asista la finalul acestui an la acest moment important. Am primit, de altfel, mulţumiri din partea doamnei Nuland în ceea ce priveşte cooperarea foarte bună pe care am avut-o pe acest proiect, dar şi pe alte proiecte. Iarăşi, prezenţa Romaniei în Afganistan, după cum cunoaşteţi, există o decizie a CSAT pentru a participa la misiunea Resolute Support, care deja a început pe 1 ianuarie...

Realizator: O redefinire a prezenţei noastre acolo...

Bogdan Aurescu: O redefinire.

Realizator: ...după ce iniţial se mersese pe ideea restrîngerii participării româneşti; am revenit cu acest...

Bogdan Aurescu: Practic, un nivel de participare de pană la 650 de militari români, ceea ce ne plasează pe noi între locurile, să spune de top ale participării aliate la /misiunea 'Resolute Support'/.

Realizator: Şi oricum printre ultimii rămaşi alături de militarii americani în acel teatru de operaţiuni sau cei care vom rămane pană la...

Bogdan Aurescu: Sunt foarte multe state aliate care participă în continuare la această misiune, care este in principal...

Realizator: Multe şi-au diminuat, însă /consistent/

Bogdan Aurescu: ...o misiune de training. Dar sigur că nivelul de participare faţă de misiunea anterioară ISAF este diminuat, pentru că e vorba despre un alt profil al acestei misiuni, care se axează pe consiliere, pe training, instruire.

Realizator: Toate aceste lucruri spuneţi că ne plasează pe poziţia privilegiată de partener militar şi strategic al SUA. Există însă multe semne de întrebare de pildă în legătură cu garanţiile de securitate pe care le obţine România în acest fel, celebra dilemă: avem scut aici, el ne apără sau mai mult ne expune, mai ales în noul context al ameninţărilor. În primul rând, trebuie spus că noi am avut această evaluare încă de la bun început, adică atunci când am acceptat să luăm parte la acest proiect cu Statele Unite privind scutul antirachetă. Dar trebuie spus un lucru. Sigur, pe de o parte există evident şi riscuri inerente. Pe de altă parte însă, noi suntem un partener strategic al Statelor Unite şi un membru al Organizaţiei Nord-Atlantice. În această calitate există atât drepturi, cat şi obligaţii. Obligaţiile trebuie să ţi le asumi pentru a avea mai multă securitate. Drepturile însă sunt şi mai importante, pentru că avantajul deosebit este dat de protecţia pe care Alianţa Nord-Atlantică şi Parteneriatul strategic cu SUA o acordă fiecărui stat aliat, inclusiv României. Pentru că putem spune că Romania este în acest moment, într-adevăr, la cel mai înalt grad de protecţie, dacă vreţi, din punctul de vedere al apărării din istoria sa contemporană, iar după deciziile care au fost luate la summitul din Marea Britanie, care sunt decizii de răspuns practic la o situaţie de criză, cea din vecinătatea noastră estică, putem spune că România se află într-o situaţie bună din punct de vedere al securităţii. În altă ordine de idei, un stat care este mai sigur şi un stat care are proiecte de securitate consistente cu Statele Unite beneficiază şi de o încredere mai mare din partea investitorilor străini, inclusiv din partea investitorilor americani. Si este un lucru constatat deja că după semnarea Acordului de infiinţare pe teritoriul României a sistemului antirachetă a existat o creştere a interesului investitorilor americani pentru România, deşi în continuare suntem cumva din punctul de vedere al investiţiilor americane în România de abia pe nivelul 11.

Realizator: Este un nivel de frustrare probabil în legătură cu acest lucru, pentru că parteneriatul militar, cum spuneţi, merge uns, în vreme ce în zona colaborării economice sunt multe reticenţe. Aveţi o exlicaţie, aţi primit de la partenerii americani o explicaţie?

Bogdan Aurescu: Nu aş spune că există foarte multe reticenţe, dimpotrivă, spuneam că există un interes în creştere al partenerilor americani pentru investiţii în România...

Realizator: Nu la nivelul celor europene.

Bogdan Aurescu: Există şi eforturi pe care le facem într-un cadru organizat, să spunem, pentru că Parteneriatul strategic beneficiază de un mecanism de implementare care se cheamă Task Force-ul pentru aplicarea declaraţiei de Parteneriat strategic pentru secolul XXI. Este un document pe care am avut prilejul să-l negiociez şi care s-a adoptat de către cele două părţi tot în septembrie 2011, odată cu acordul privind scutul antirachetă. În cadrul acestui Task Force există un grup de lucru pe probleme economice. Beneficiem de sprijinul unor organizaţii puternice, cum este AMRO, care este Consiliul Româno-American de Afaceri, cu foarte multe companii americane importante şi care fac misiuni economice o dată chiar de două ori pe an. De asemenea, Camera de Comerţ Româno-Americană, AmCham, care ne ajută în acest efort şi sper eu că aceste acţiuni comune pe care le derulăm să ducă la mai multe investiţii americane în România.

Realizator: Prezenţa unui ambasador american, o chestiune cu multă încărcătură simbolică, este de asemenea o temă cu un mare semn de întrebare în relaţiile bilaterale. De ce după atâta vreme Statele Unite nu consideră că Romania este la înălţimea unei astfel de reprezentări diplomatice. Suntem în continuare cu un însărcinat de afaceri.

Bogdan Aurescu: În primul rând, trebuie spus că această situaţie nu a fost şi nu este una singulară. Nu este România singurul stat unde...

Realizator: A, nu este un tratament doar pentru România.

Bogdan Aurescu: Statele Unite nu au numit încă un ambasador. Pe de altă parte, partenerii americani, şi am discutat evident această temă cu doamna Nuland, este recurentă la fiecare întâlnire, la fiecare întâlnire chiar cu Ambasada Americană la Bucureşti. Partea americană este foarte conştientă de importanţa şi sensibilitatea pentru România, pentru publicul din România a acestei teme. Şi am fost asigurat că se vor lua măsuri de grăbire a numirii unui ambasador la Bucureşti în aşa fel încât să existe o reprezentare corespunzătoare. Asta nu înseamnă că nu avem o relaţie de cooperare foarte bună, foarte eficientă cu Ambasada Americană şi cu insărcinaţii cu afaceri care au fost la Bucureşti pană acum în fruntea misiunii diplomatice americane.

Realizator: Şi cerem prea mult dacă viitorul ambasador o să fie dimplomat de carieră şi nu vreun sponsor al unei campanii electorale din Statele Unite, sperăm la prea mult?

Bogdan Aurescu: Nu, nu cred că sperăm la prea mult, dar trebuie să aşteptăm procesul de nominalizare şi de finalizare a acestei proceduri, care nu implică doar Departamentul de Stat. Trebuie spus că implică şi Casa Albă, implică şi Congresul SUA.

Realizator: Vin alegerile în Statele Unite.

Bogdan Aurescu: Congres care în noua formulă după alegerile parţiale din noiembrie începe activitatea în acest an, la începutul acestui an. Sigur că suntem şi într-un an preelectoral pentru că anul viitor sunt alegeri prezidenţiale în Statele Unite. Deci, trebuie să ţinem seama de tot acest context.

Realizator: La fel de recurentă e şi tema eliminării vizelor pentru cetăţenii români. Bănuiesc că aţi avut-o pe agenda discuţiei dumneavoastră?

Bogdan Aurescu: Fără îndoailă că am discutat şi această temă şi am putut să trecem pe de-o parte în revistă progresele pe care le-am făcut pentru că practic am îndeplinit aproape toate condiţiile pentru a intra in programul Viza Waiver. Dar există o condiţie, un aspect care nu este încă finalizat şi anume, rata de refuz a cererilor de viză.

Realizator: Vina noastră sau vina lor sau ca la Poliţie, culpă comună?

Bogdan Aurescu: Este foarte greu de spus pentru că pe de-o parte depinde şi de modul în care sunt pregătite dosarele de către aplicanţi, cei care cer vize. Şi aici am constatat o îmbunătăţire foarte puternică. În 2009, când am fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice, deci şi gestionarea relaţiei cu Statele Unite, rata de refuz era peste 26%. În anul fiscal care s-a încheiat, potrivit, mă rog, standardelor americane, rata de refuz a ajuns la 9,8%. Deci ne indreptăm destul de bine spre pragul de 3% care este astăzi fixat pentru rata de refuz. Sigur că există pe de altă parte, şi ăsta este al doilea punct pe care l-am discutat, o serie de iniţiative in Congresul Statelor Unite care au în vedere modificarea condiţiilor de admitere a unui stat în Viza Waiver. Adică în principal ajustarea acestui prag de la 3% la 10%. Dacă această legislaţie ar fi fost adoptată deja...

Realizator: Eram deja în barem.

Bogdan Aurescu:...am fi fost deja....

Realizator: Ca urmare, avem vreo perspectivă...

Bogdan Aurescu:...tuturor condiţiilor...

Realizator:....putem fixa un orizont de aşteptare? Ni se tot pun aşa, ştachete temporale, am tot auzit de la miniştrii de externe, premieri, preşedinţi care au...

Bogdan Aurescu: Noi ne-am ferit să fixăm astfel de ştachete de timp pentru că este contraproductiv să le aşezăm, mai ales că depindem de o dinamică pe care nu o controlăm în totalitate. Sigur că de îndată ce Congresul Statelor Unite îşi va începe pe deplin noua formulă, activitatea, de îndată ce se va finaliza procesul de, dacă vreţi, reconstituire, pentru Grupul de prietenie pentru România din Congresul american, care este un grup de prietenie destul de consistent cu congresmeni importanţi, atunci vom putea să facem o evaluare mai exactă a şanselor de modificare a legislaţiei Viza Waiver, mai ales în contextul în care există şi o serie de evoluţii pe plan internaţional care...

Realizator: Nu ne sunt favorabile.

Bogdan Aurescu:...pot să creeze unele dificultăţi. Este vorba despre situaţia din Orientul Mijlociu, campania împotriva ISIL, este vorba şi despre, iată foarte recent atentatul care a avut loc în Franţa. Sperăm ca impreună cu aceşti congresmeni din grupul de prietenie, din Congresul american, să putem să analizăm care sunt perspectivele de a merge mai departe.

Realizator: Uneori contextul acesta internaţional ne-a ajutat, ne-a fost favorabil, aşa cum s-a ntamplat cu admiterea în NATO. Din păcate ceea ce s-a petrecut la 11 septembrie în Statele Unite a fost atunci pentru România o şansă, alteori, cum spuneaţi, s-ar putea să fie o piedică pentru că o politică permisivă în privinţa admiterii cetăţenilor străini pe teritoriul Statelor Unite într-un astfel de moment nu cred că este extrem de bine susţinută.

Bogdan Aurescu: Pe de altă parte trebuie spus că cetăţenii români nu reprezintă în nici un caz o ameninţare faţă de, mă rog, situaţia de securitate din niciun alt stat.

Realizator: Uneori suntem însă trataţi la pachet.

Bogdan Aurescu: Şi pe de altă parte, noi credem că, faţă de un partener strategic atât de consistent cum este România faţă de Statele Unite, credem că este un gest natural ca cetăţenii români să circule fără viză în spaţiul nord-american.

Realizator: Apropo de contextul ăsta contorsionat, inclusiv, iată acum în plan european, ne diminuează el şi şansele de a trece bariera Schengen? Mai ales că sunt şi acolo, după cum vedem, şi alte semnale. Spania cere în ultima vreme, cu insistenţă, introducerea controalelor la frontieră. Nu mai vorbim de vechile mesaje pe care le-am primit din partea altor state. Trebuie să analizăm acest context cu atenţie, pentru că pană la urmă există o serie de reguli ale acquis-lui Schengen, ale spaţiului Schengen care permit şi astăzi, chiar şi fără a face modificări ale acestui cadru. Reintroducerea pentru o perioadă de timp limitat, pentru anumite situaţii, care sunt prevăzute în acquis-ul Schengen a unor controale la frontierele interne, pentru că despre asta era vorba în declaraţia reprezentanţilor spanioli. Vom analiza luni, pe 19 ianuarie, în cadrul Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, la care voi participa, situaţia care a fost generată de evenimentul tragic din Franţa de săptămana trecută şi vom vedea împreună care sunt soluţiile, sigur la nivelul miniştrilor de externe, pentru că mai există şi o reuniune a miniştrilor de interne în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, pană la sfârşitul lunii, care va analiza, sigur pe zona de competenţă specifică a acestor structuri, care sunt măsurile care se pot lua pentru creşterea schimburilor de informaţii, pentru o cooperare mai eficientă în combaterea acestui fenomen şi mai ales în identificarea, monitorizarea aşa-numiţilor "returnees", luptătorii străini care se reîntorc din zona Orientului Mijlociu, din Irak, din Siria şi care eventual se întorc....

Realizator: Poate fi 2015 anul admiterii României în Spaţiul Schengen?

Bogdan Aurescu: Iarăşi, nu vreau să dau termene. Am mai discutat despre termene legate şi de Schengen, nu doar despre vizele pentru cetăţenii români în SUA sau în Canada, pentru că şi aici este un dosar la care lucrăm de ceva timp, dar nu aş vrea să dau termene pentru că am fixat termene în trecut şi de fiecare dată cand ele s-au depăşit, mă rog...

Realizator: Vinovat a fost cel care a anunţat...

Bogdan Aurescu: Percepţia a fost contraproductivă. Cred că este foarte important şi am mai spus asta, să lucrăm impreună cu acei parteneri din Uniunea Europeană care nu sunt incă foarte convinşi că trebuie să luăm o decizie consensuală pentru admiterea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. Am discutat, de fapt şi cu vicepremierul bulgar, care a fost la Bucureşti in această săptămană şi despre Schengen evident. O să vedem care sunt şansele pentru a intra în Schengen în acest an sau vedem, vom evalua care sunt perspectivele şi atunci vom anunţa.

Realizator: Este absolut legitimă însă întrebarea de ce România să fie în afara spaţiului Schengen dacă ameninţările, iată, în inima vechii Europe, bătrânei Europe, vin de la cetăţeni care sunt acolo, cu buletin, cu paşaport, cu cetăţenie a statului respectiv şi nu din afară, aşa cum ni s-a spus de fiecare dată, de aceea este nevoie de securizarea frontierelor ş.a.m.d.  

Bogdan Aurescu: Este un argument extrem de logic şi de intemeiat, mai ales că, în plus de aceasta România se comportă în practică ca un stat Schengen de facto. Noi suntem, prin structurile noastre competente, foarte eficienţi în cooperarea cu alte structuri din statele membre ale Uniunii Europene pentru a combate diverse fenomene care pot avea legătură cu terorismul internaţional şi cred că, acesta este, de fapt, un argument pe care l-am folosit întotdeauna, că intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen cu drepturi depline nu ar reprezenta o slăbiciune pentru spaţiul Schengen, ci dimpotrivă, ar duce la o întărire a controlului la frontiera externă. Avem...

Realizator: Am inţeles că nu vă puteţi angaja la termene şi la un barem temporal pentru că lucrurile sunt în continuă mişcare, dar dacă 2015 nu este anul eliminării vizelor, nu este anul ridicării barierei Schengen, care este prioritatea pentru următoarele 12 luni pentru diplomaţia romană? Ce ne propunem noi să fim în Europa asta în continuă mişcare sau pe planeta asta extrem de zbuciumată?

Bogdan Aurescu: Nu aş pleca de la premisa unui eşec pe toate liniile chiar din prima lună a anului 2015. Noi lucrăm pe toate aceste linii, dar diplomaţia, ca să fie eficientă, trebuie să fie de multe ori şi discretă şi atunci cand vor fi evoluţii importante, atunci evident că le vom anunţa, dar priorităţile sunt destul de consistente. Iată, am amintit despre parteneriatul strategic cu SUA, mai ales că avem, în acest an, 135 de ani de relaţii diplomatice, deci prilej pentru aprofundarea Parteneriatului strategic. Am discutat aceste aspecte şi cu doamna Nuland, iată 135 de ani de relaţii diplomatice cu Marea Britanie, am discutat aceste aspecte şi cu ministrul de externe britanic, în vizită la Bucureşti în aceeaşi zi cu doamna Nuland, o discuţie care, iarăşi, a fost una foarte bună. La nivelul Uniunii Europene, impreună cu preşedinţiile letonă şi luxemburgheză din al doilea semestru ne coordonăm acţiunile, inclusiv pe aspecte despre care am discutat deja. Avem, la nivelul Uniunii Europene, din punct de vedere economic, de lucru impreună cu ceilalţi parteneri din Uniunea Europeană pe concretizarea planului Juncker care, după cum ştiţi, vizează creşterea economiei şi a locurilor de muncă. Sunt... România este deja...

Realizator: Cu ce ne diferenţiem? Că ştiţi, în plan intern, tot timpul reproşăm dirigenţilor ţării că nu au viziune, că nu ştiu unde să ducă Romania în următorii ani în planul politicii externe.

Bogdan Aurescu: Avem un profil interesant în UE în ceea ce priveşte participarea la politica de securitate şi apărare comună. România este unul dintre participanţii de top în misiunile externe, misiunile civile şi militare ale UE în zone extrem de importante.

Realizator: Carne de tun.

Bogdan Aurescu: Georgia sau Ucraina. Nu aş spune că suntem carne de tun, aş spune că aducem o contribuţie esenţială la un aspect important al politicii externe şi de securitate comună a UE şi unde Romania are o contribuţie care este recunoscută din acest punct de vedere.

Realizator: Dar de ce nu suntem noi negociatorii acestor.., de ce nu suntem noi conducătorii troicilor ce s-au format în aceste negocieri tripartite?

Bogdan Aurescu: Vă referiţi la Ucraina?

Realizator: De pildă! De ce nu am reuşit să ne impunem vocea acolo?

Bogdan Aurescu: Pentru că, bun, nici alte state nu sunt prezente alături de Germania sau de Franţa în formatul "Normandia", de pildă, dacă ne referim la unul dintre aceste formate care, pe 12 ianuarie, chiar a avut o întâlnire la nivel de miniştri de externe la Berlin, dar care nu a fost o întâlnire cu rezultate. Deci, iată că nu este atât de simplu să fii într-un format, chiar dacă eşti un stat, să spunem, foarte puternic în UE şi să şi obţii ca efect al simplei prezenţe un rezultat. În discuţia pe care am avut-o săptămana trecută cu ministrul de externe ucrainean am analizat situaţia de securitate din Ucraina, mai ales în zona de est a Ucrainei, şi am vorbit şi despre perspectivele de soluţionare. România, care este vecin al Ucrainei, vecin direct al Ucrainei şi interesată direct de stabilitatea Ucrianei, işi aduce o contribuţie relevantă la eforturile de sporire a securităţii Ucrainei la, mă rog, suntem de exemplu participanţi cu şase experţi în misiunea de asistenţă a UE în Ucraina pentru reformarea sectorului civil de securitate. Suntem naţiune lider al acestui trust-fund, fond de sprijin la nivelul NATO privind apărarea cibernetică a Ucrainei la care contribuim cu 500.000 de euro şi unde strângem contribuţii şi din partea multor altor state NATO. Sunt contribuţii foarte apreciate. România a fost primul stat din UE care a ratificat acordul de asociere al Ucrainei cu UE. Am discutat cu omologul ucrainean destul de multe aspecte care ţin şi de relaţiile bilaterale, pentru că în mod paradoxal situaţia de criză de anul trecut a dus la o îmbunătăţire a relaţiei bilaterale cu Ucraina şi mai ales la o imbunătăţire destul de importantă a percepţiei pe care România o are în ochii ucrainenilor.

Realizator: Din această perspectivă, cum o să arate următoarele luni pe teatrul, din păcate, de operaţii din Ucraina, acolo unde continuă, iată, acţiunile militare? Chiar zilele acestea una dintre ele a făcut multe victime nevinovate.

Bogdan Aurescu: Da, 13 ianuarie. Din păcate 12 persoane au fost ucise in estul Ucrainei şi pe 14 ianuarie au fost victime. Totuşi, sunt mai puţine victime decât în perioada anterioară a acordurilor de la Minsk, care încearcă să introducă o încetare a focului, pe de o parte, o evacuare a armamentului greu pe o anumită distanţă faţă de aşa numită linie de contact între provinciile separatiste şi restul Ucrainei. Şi discuţia cu omologul meu ucrainean a evidenţiat tocmai dificultatea de a pune în aplicare deplin aceste acorduri de la Minsk. Eforturile care se fac in aceste zile, inclusiv aceste reuniuni în format Normandia, respectiv o nouă reuniune a Grupului de contact privind Ucraina, care include preşedinţia OSCE, Ucraina şi Federaţia Rusă şi care a avut loc pe 15 ianuarie. Toate aceste eforturi permit, într-o perioadă de început de an, în orice caz până la începutul primăverii, eforturi diplomatice care sperăm să ducă la anumite rezultate. Este foarte important ca în estul Ucrainei încetarea focului să fie deplin respectată, de exemplu. Este foarte important ca această linie de contact să fie definită cu claritate şi respectată de către părţi. Este foarte important ca frontiera dintre Ucraina şi Federaţia Rusă să fie monitorizată foarte bine, foarte strict, în aşa fel încât să nu mai vină echipamente, personal, care să sprijine forţele separatiste. Iarăşi, foarte important este în toată această ecuaţie regimul de sancţiuni al UE în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina. Şi vreau să spun că România a fost şi va continua să fie un susţinător ferm al regimului de sancţiuni pentru că este important ca atunci cand negociezi păstrand, evident, canalele de contact deschise să ai în acelaşi timp şi anumite instrumente de presiune in negociere.

Realizator: Va fi un an al păcii sau un an al războiului 2015?

Bogdan Aurescu: Este foarte dificil să estimăm în acest moment. Sigur că noi ca diplomaţi sperăm să fie un an al păcii. Dar sigur că orice fel de escaladare a conflictului trebuie să-şi găsească şi instrumente de răspuns. Sunt măsurile pe care le poate lua în continuare Uniunea Europeană, regimul de sancţiuni se poate întări în continuare, există în continuare loc pentru acest lucru aşa cum regimul de sancţiuni aferent chestiunilor care se întâmplă în estul Ucrainei se poate relaxa în cazul în care există evoluţii substanţiale şi încă o dată, durabile şi verificabile în ceea ce priveşte soluţionarea situaţiei.

Realizator: Cât despre ofensiva Statului Islamic despre, iată atacurile unor astfel de grupări extremiste, până în inima Europei, ar putea să conducă ele la un tip de retorsiune militară aşa cum am văzut în alte cazuri, o nouă intervenţie a unei coaliţii a NATO sau a unei alte formule politico-militare, ar putea fi posibile în următoarele luni?

Bogdan Aurescu: Este greu de făcut o proiecţie în acest moment. Şi nu imi place niciodată să vorbesc pe situaţii ipotetice. În acest moment NATO, de exemplu, nu este implicat sau nu are, dacă vreţi în plan, o astfel de măsură de răspuns. Sunt sigur, vom vedea care sunt evoluţiile în continuare. În cadrul Uniunii Europene subiectul este pe agenda miniştrilor de externe, combaterea terorismului este pe agenda miniştrilor de externe de la Consiliul Afacerilor Externe din 19 ianuarie, este pe agenda Consiliului European şi va fi, iarăşi, pe agenda Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne. În mare vom vedea care sunt măsurile de răspuns. Iată am avut, tot săptămâna trecută, pentru că vorbim despre evoluţiile de la începutul anului, o situaţie excepţională cu un marinar român care a fost ucis, ca urmare a unui atac aerian al unui avion al Armatei libiene, în apropierea coastelor Libiei. Am discutat cu doamna Mogherini, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene, pe această temă imediat după incident şi am stabilit, şi iată acum subiectul se află şi el pe ordinea de zi a reuniunii de Afaceri Externe de luni, 19 ianuarie, să discutăm şi subiectul Libia, pentru că el ne arată, din păcate, este un exemplu, care ne arată că situaţia de securitate din Nordul Africii, din Libia în speţă, se înrăutăţeşte şi că este important că Uniunea Europeană, de exemplu, să sprijine eforturile pe care le face ONU prin reprezentantul său special de a realiza un dialog naţional între facţiunile, între cele două guverne paralele, de fapt, care işi desfăşoară activitatea în Libia şi care, sigur afectează securitatea nu doar acestui stat, ci a întregii zone a Nordului Africii.

Realizator: Dincolo de ceea ce e voie să spună un ministru de externe şi de ceea ce presupune rigoarea şi confidenţialitatea într-o astfel de poziţie, omeneşte vorbind, ar trebui să fim îngrijoraţi în legătură cu anul care vine? Semnele aşa arată.

Bogdan Aurescu: Eu nu cred că trebuie să fim ingrijoraţi. Eu cred că trebuie să ne luăm toate măsurile de precauţie şi să fim activi în aşa fel încât pe toate aceste linii de acţiune care pot să ducă la riscuri în, de exemplu, în vecinătatea noastră imediată, să existe măsurile de răspuns din partea organizaţiilor din care facem parte, pentru că singuri, evident, că nu putem să gestionăm aceste evoluţii. Dar impreună cu aliaţii şi cu partenerii noştri din NATO şi din Uniunea Europeană lucrurile stau altfel atunci când luăm măsuri împreună. De aceea este important calendarul de evenimente, de reuniuni din perioada imediat următoare şi deciziile care vor fi luate.

Realizator: Au trecut şase ani de când, cum spuneam şi promo-ul acestei ediţii, România a fost făcută mai mare şi a fost făcută mai mare şi cu ajutorul echipei conduse de Bogdan Aurescu în procesul de la Curtea Internaţională de Justiţie. Mai ştim ce mai face platoul nostru continental în vremea asta, după ce l-am extins?

Bogdan Aurescu: Eu cred că face bine.

Realizator: Produce?

Bogdan Aurescu: Şi cred că există perspective frumoase ca, nu într-un interval de timp foarte îndelungat, să producă resurse de gaz natural pentru economia românească şi pentru regiune. Din acest punct de vedere, eu mă bucur că rezultatele activităţilor de explorare care s-au realizat în platoul continental, inclusiv în partea care a fost obţinută la Haga...

Realizator: Extinsă.

Bogdan Aurescu: Că aceste rezultate sunt pozitive şi promiţătoare. Prin urmare, perspectivele sunt bune.

Realizator: De data asta rămane de văzut dacă vom şti să ne apărăm resursa pe care o descoperim acolo, nu ca în trecut, când am dat ceea ce era pe teritoriul vechii Românii să spunem aşa, foarte ieftin, foarte uşor şi pe un termen foarte lung. Nu vă cer dumneavoastră un comentariu la fraza asta pe care am rostit-o eu fiindcă ştiu că nu puteţi să interveniţi aici. Dar aş vrea să încercăm să punem o concluzie acestei discuţii care ar putea să continue pe multe alte teme: îşi recapătă România statutul pe care, să nu uităm, l-a avut din punct de vedere al acţiunii diplomatice, fie în perioada Titulescu, fie mai târziu, chiar şi în perioada comunistă la un moment dat, când eram mediatori între diverse blocuri pe planeta asta. Redevenim o voce sau rămânem doar aşa, un membru ascultător şi disciplinat al alianţelor din care facem parte?   

Bogdan Aurescu: Eu cred că trebuie să depunem toate eforturile şi acesta este angajamentul meu, ca ministru de externe şi al colegilor mei, să depunem eforturi pentru ca să nu rămanem doar în stadiul de diplomaţie reactivă care trebuie să reacţioneze, sigur atunci când apar diverse crize sau situaţii sau evenimente în jurul nostru sau care ne afectează şi trebuie să trecem la o acţiune ceva mai ofensivă în aşa fel încât să fim în stare să ne promovăm mai eficient obiectivele şi interesele de politică externă, fie că vorbim despre situaţia de securitate din regiune, fie că vorbim despre diplomaţia economică, fie că vorbim despre diplomaţia culturală. Avem, cred, tot felul de instrumente pe care le avem în sertar şi nu trebuie decât să le utilizăm mai eficient.

Realizator: Aşteptăm să deschideţi sertarele şi să folosiţi tot ce aveţi la dispoziţie acolo. Aţi demonstrat că puteţi să faceţi asta, avem şi mărturia scrisă a acestui lucru, un volum care reuneşte experienţele româneşti la Curtea Internaţională de Justiţie, desigur culminând cu victoria pe care aţi obţinut-o atunci când, cum spuneam, România a câştigat pentru prima dată, după decenii, teritoriu. Vă mulţumesc, domnule Bogdan Aurescu, pentru prezenţă, vă doresc succes la reuniunile importante la care veţi participa, începând de mâine şi sper că rezultatele se vor vedea pentru România.

Bogdan Aurescu: Şi eu vă mulţumesc foarte mult.