Interviuri

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la emisiunea "Probleme la zi"

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
13.01.2015
Autor: 
Radio România Actualităţi

Realizator: Alexandra Andon - Bună ziua şi bun găsit. Masacrul de săptămâna trecută de la redacţia săptămânalului parizian de satiră "Charlie Hebdo", luarea de ostatici şi uciderea a patru dintre ei în magazinul evreiesc, care a urmat, au şocat Europa şi lumea. Marşul de solidaritate de duminică de la Paris a fost un răspuns elocvent şi impresionant. Dar de aici încolo, ce urmează? În ce fel va reacţiona UE la ameninţările de securitate de pe teritoriul ei? Lunea viitoare, miniştrii de externe din UE vor discuta, vor avea pe agendă problema terorismului, combaterea terorismului in toate formele sale.

Invitatul ediţiei de astăzi la RRA este ministrul de externe, domnul Bogdan Aurescu. Bună ziua!

Bogdan Aurescu: Bună ziua, îmi pare bine să fiu alături de dumneavoastră.

Realizator: Vă mulţumim foarte mult. Bun venit la RRA! Domnule ministru, au fost comparate evenimentele de la Paris cu un 11 septembrie al Europei. Din punctul dumneavoastră de vedere, ce înseamnă pentru Europa evenimentele tragice care s-au petrecut săptămâna trecută în capitala Franţei?

Bogdan Aurescu: Şi pe bună dreptate a fost comparat cu 11 septembrie acest tragic eveniment, pentru că, într-adevăr, a reprezentat un şoc pentru Europa - sigur, pentru Franţa in mod special, pentru UE in general şi pentru întreaga lume civilizată, dacă putem să spunem aşa, pentru că aceste evenimente au arătat că, iată, în lumea civilizată, in mijlocul Europei, există încă posibilitatea unor astfel de atacuri laşe împotriva libertăţii de expresie. Şi reacţia de solidaritate extraordinară pe care au avut-o statele europene şi nu numai, societatea românească in special au arătat cât de importantă este combaterea acestui flagel care este terorismul internaţional. Noi am condamnat foarte prompt şi foarte rapid acest eveniment tragic, pentru că, din punctul de vedere al României, niciun act terorist nu este justificabil. Cu atât mai mult atunci când acest act terorist vizează libertatea de expresie. Şi una dintre consecinţele acestei situaţii este, după părerea mea, necesitatea intensificării cooperării internaţionale pentru combaterea terorismului. Iată, manifestarea de solidaritate, prin marşul care a avut loc duminică la Paris, declaraţiile care au fost făcute in acest context, au arătat, cred, fără niciun fel de putinţă de chestionare în vreun fel, că necesitatea cooperării internaţionale împotriva terorismului este conştientizată de toată lumea.

Realizator: Domnule ministru, atunci când vorbiţi despre necesitatea intensificării cooperării internaţionale pentru combaterea terorismului, in ce fel credeţi că va fi pusă problema într-un cadru mai restrâns, atunci când va fi adusă in discuţie la reuniunea miniştrilor de externe din UE, care va avea loc la 19 ianuarie?

Bogdan Aurescu: Voi participa la această reuniune a Consiliului Afaceri Externe pe 19 ianuarie, la Bruxelles. Împreună cu colegii mei din celelalte state membre, vom vedea care sunt cele mai bune modalităţi de a răspunde unor astfel de provocări, şi fără îndoială că o dezbatere şi mai aprofundată se va desfăşura la nivelul miniştrilor de interne, in cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care va avea loc tot în această lună. De asemenea, a fost anunţat pe 18 februarie, la Washington, de către secretarul american al justiţiei, domnul Eric Holder, un summit internaţional menit să identifice mijloacele de luptă împotriva extremismului violent in lume. Aşteptăm cu interes detalii legate de acest eveniment, pentru a vedea care sunt modalităţile prin care putem contracara extremismul violent şi terorismul.

Realizator: Mergeţi la reuniunea miniştrilor de externe din UE cu propuneri concrete, sau acestea se vor cristaliza acolo?

Bogdan Aurescu: La nivelul miniştrilor de externe, după cum ştiţi, modalităţile concrete, directe de acţiune sunt ceva mai reduse. Însă vom analiza împreună contextul politic şi vom vedea care sunt acele elemente pe care le putem decela împreună ca linii de acţiune care să ajute efortul concret pe care specialiştii, in speţă ministerele de interne, structurile de securitate din fiecare stat membru le pot lua pentru a fi mai eficienţi. Există, după cum ştiţi, la nivelul Uniunii Europene deja o cooperare în această materie, există un comitet care se cheamă COTER, care este cadrul pentru schimburi de informaţii aprofundate intre statele membre pe tema combaterii terorismului, pe tema aşa-numiţilor luptători străini sau a celor care se întorc; există un coordonator al Uniunii Europene în materie de combatere a terorismului. Împreună o să discutăm cu colegii noştri în acest cadru al miniştrilor de externe să vedem care sunt modalităţile de eficientizare ale acestui efort.

Realizator: Dumneavoastră spuneţi că măsurile concrete, şi este normal să fie aşa, depind mai mult de miniştrii de interne şi poate de miniştrii justiţiei din ţările membre ale Uniunii Europene. Deocamdată, miniştrii de interne din ţări ale Uniunii Europene au propus înăsprirea controalelor la frontierele exterioare ale spaţiului Schengen. Credeţi că se va merge mai departe de atât?

Bogdan Aurescu: Este vorba despre - şi vă referiţi la acea reuniune a celor 11 miniştri de interne care, sigur, nu reprezintă un format la nivelul Uniunii Europene este o reuniune care reuneşte acei miniştri de interne din statele membre ale Uniunii Europene, la reuniune participând şi secretarul american al Justiţiei, care se confruntă cu mai multe probleme legate de aşa-numiţii luptători străini, şi sigur că in acel context s-au făcut o serie de declaraţii şi s-au exprimat anumite intenţii. Urmează să vedem la nivelul Uniunii Europene care sunt, dacă vreţi, modalităţile care să ţină seama, pe de o parte, de cadrul existent - şi mă refer aici şi la sistemul Schengen, la spaţiul Schengen - care se pot lua in aşa fel încât, pe o parte, libertatea de circulaţie, care este o libertate fundamentală la nivelul Uniunii Europene, să nu fie afectată, şi, pe de altă parte, un control mai riguros al acestui fenomen să poată fi posibil.

Realizator: Există acest risc ca libertatea de circulaţie in interiorul Uniunii Europene să fie restrânsă din cauza temerilor privind acţiuni teroriste?

Bogdan Aurescu: Eu sper că nu, pentru că libertatea de circulaţie, încă o dată, este un drept câştigat, este o libertate fundamentală şi trebuie să ţinem seama de acest drept câştigat. Pe de altă parte, Romania este gata să participe la acest efort, chiar dacă nu este încă un membru al spaţiului Schengen, pentru că, in fapt, Romania se comportă ca un stat Schengen de facto.

Realizator: Se comportă ca un stat Schengen de facto. Aş vrea să detaliaţi acest lucru, pentru că, spre exemplu, astăzi, un presupus complice al teroriştilor din Franţa a fost arestat sau reţinut in Bulgaria. Faptul că in Romania nu au loc asemenea evenimente ce ne spune despre ceea ce se întâmplă la noi?

Bogdan Aurescu: Cred că ne spune, cel puţin din perspectiva Ministerului de Externe, că celelalte instituţii care fac parte din sistemul de securitate naţională a României îşi fac datoria foarte bine.

Realizator: Îşi fac datoria foarte bine in aşa fel încât apetenţa unor asemenea personaje de a tranzita Romania e scăzută?

Bogdan Aurescu: Eu cred că îşi fac treaba foarte bine.

Realizator: Domnule ministru Bogdan Aurescu, credeţi însă că acest climat politic din Europa, in condiţiile atacurilor teroriste de la Paris şi victimelor şi a întregii emoţii care s-a făcut simţită in Europa şi in întreaga lume, deci acest climat de emoţie va face să rezoneze altfel voci ale unor partide, cum este partidul doamnei Marine Le Pen, din Franţa?

Bogdan Aurescu: Am văzut deja că aceste partide au deja tendinţe de a se pronunţa şi de a specula acest context. Eu cred că nu trebuie să ne lăsăm antrenaţi intr-un astfel de joc politic şi nu cred că un eveniment cum este cel care s-a petrecut la Paris, săptămâna trecută, trebuie să fie folosit ca pretext pentru agende politice interne.

Realizator: Domnule ministru Bogdan Aurescu, v-aţi întâlnit săptămâna trecută cu preşedintele Klaus Iohannis, aţi discutat despre priorităţile politicii externe a României. Cum aţi descrie acum politica externă a României? Se mai poate vorbi despre axe sau este vorba de o politică, să-i spunem aşa, multivectorială?/

Bogdan Aurescu: Politica externă a României este o politică externă cu constante, este o politică externă care are obiective de consens naţional şi nu cred că se poate vorbi despre modificări ale elementelor directoare ale politicii externe a României, calitatea de membru al UE, calitatea de aliat al NATO - iată, anul trecut, România a împlinit zece ani de când este membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice - Parteneriatul strategic cu SUA, Parteneriatul strategic pentru integrare europeană cu Republica Moldova, toate acestea sunt constante ale politicii externe romaneşti şi mă bucur să constat că există un consens naţional la nivelul tuturor forţelor politice cu privire la menţinerea acestor constante.

Realizator: Care sunt aceste constante intr-o ierarhie pe care o vedeţi dumneavoastră?

Bogdan Aurescu: Tocmai vi le-am precizat: calitatea de membru al UE şi fructificarea acestei calităţi, in special din punct de vedere economic. Iată, discutăm in aceste zile deja după Consiliul European din decembrie, despre punerea in aplicare a Planului Juncker, cel care va stimula investiţiile, creşterea economiilor şi creşterea locurilor de muncă. Discutăm, sigur, şi despre alte elemente care ţin de calitatea de membru al UE, vorbim despre calitatea de aliat NATO, care asigură, pentru Romania, cel mai înalt grad de securitate din istoria sa contemporană şi in acest an, dacă vorbim despre priorităţi ale politicii externe, avem in vedere, in principal, punerea in aplicare a măsurilor care au fost decise la summitul NATO din Marea Britanie, din septembrie anul trecut, Parteneriatul strategic cu SUA reprezintă, in continuare, unul dintre pilonii esenţiali ai politicii externe şi, in acest an, împlinim 135 de ani de relaţii diplomatice intre SUA şi Romania. Voi avea ocazia, in cursul zilei de mâine, să discut aceste elemente legate de cei 135 de ani, dar şi, sigur, despre dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului strategic cu doamna Victoria Nuland, asistent al secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice Avem, de asemenea, alături de noi o vecinătate foarte complicată, situaţia din Ucraina, din regiunea Mării Negre reprezintă, iarăşi, un element extrem de important in priorităţile de politică externă pe termen scurt ale României. Tot săptămâna trecută am discutat despre situaţia din Ucraina cu ministrul de externe ucrainean, cu domnul Klimkin, ocazie cu care, sigur, am făcut o evaluare  perspectivelor de soluţionare a situaţiei din regiunile de est ale Ucrainei, dar am discutat şi destul de multe aspecte legate de relaţiile bilaterale dintre Romania şi Ucraina, cel mai mare, geografic vorbind, vecin al României.

Realizator: Domnule ministru Bogdan Aurescu, dumneavoastră aţi amintit, in seara aceasta soseşte la Bucureşti asistentul secretarului de stat al SUA, doamna Victoria Nuland. Aţi spus că veţi discuta despre împlinirea a 135 de ani de relaţii diplomatice. Este adevărat, însă, că doamna Nuland venea şi acum un an cam tot la vremea aceasta. Vă întreb, in afară de 135 de ani de relaţii diplomatice, care este tema sau care sunt temele principale ale vizitei doamnei Nuland?

Bogdan Aurescu: Sigur că nu putem să facem predicţii ipotetice despre ceea ce vom discuta mâine, însă pe agenda bilaterală sunt foarte multe teme extrem de importante. Sigur, vorbind despre dimensiunea politico-militară a Parteneriatului strategic, unde nivelul atins este unul de excelenţă, aş putea să spun. Vom avea in acest an un moment iarăşi foarte important pentru relaţia bilaterală şi nu numai şi anume operaţionalizarea bazei antirachetă de la Deveselu, care, iată, va fi finalizată, va deveni operaţională şi ulterior, pasul următor va fi integrarea sa în sistemul NATO antirachetă. Vom discuta şi despre aspectele economice ale relaţiilor bilaterale, vom discuta despre problematica Visa Weaver, despre înlăturarea regimului de vize pentru cetăţenii romani care călătoresc, care vor să călătorească in SUA, vom vorbi despre multe alte aspecte care ţin de relaţia bilaterală.

Realizator: Aşadar, in 2015 devin operaţionale facilităţile de la baza de la Devselu. este acesta un punct final sau urmează erape noi

Bogdan Aurescu: Este un punct final pentru faza a doua a abordării adaptive in etape, "European Fast Adaptive Approach", care este proiectul american de construcţie a unui sistem de apărare antirachetă. El este urmat de faza a treia, care se va desfăşura pe teritoriul Poloniei, cu operaţionalizarea facilităţii antirachetă din Polonia, şi, sigur, vă menţionam ca element important procesul de integrare a acestor evoluţii bilaterale, iată, deocamdată, in sistemul NATO antirachetă, cu "bătaie" spre summit-ul NATO din Polonia din 2016.

Realizator: Este posibil, spre exemplu, să fie discutată la Bucureşti, mâine, şi iniţiativa pe care a formulat-o preşedintele SUA, domnul Barack Obama, la summit-ul NATO din Ţara Galilor, de creare a unui parteneriat cu marinele din Romania şi Bulgaria pentru exerciţii şi pregătire in Marea Neagră?

Bogdan Aurescu: Este, evident, un punct care se găseşte şi pe agenda noastră, şi pe agenda Ministerului Apărării, şi vă asigur că sunt progrese in acest sens in discuţiile pe palierul militar, la nivelul  ministerelor apărării din cele două ţări.

Realizator: Această iniţiativă are un orizont de timp, sau este încă intr-un stadiu de analiză?

Bogdan Aurescu: Este într-un stadiu de implementare, aş putea să spun.

Realizator: In ceea ce priveşte vizele pe care SUA încă le mai cer pentru cetăţenii romani, ridicarea lor rămâne in continuare o chestiune de scădere a ratei de refuz şi o statistică şi atât?

Bogdan Aurescu: Nu e vorba doar despre o statistică. Este vorba despre un proces constant de descreştere a acestei rate de refuz, a acestui procent care în 2009, de exemplu, era la aproximativ 26% şi care, iată, in anul fiscal care s-a încheiat, aşa cum calculează partea americană acest proces, a ajuns la 9,8%. Deci, un proces considerabil, care însă, sigur, pentru a duce la eliminarea vizelor pentru cetăţenii romani, depinde şi de modificarea legislaţiei americane în materie de program Visa Waiver. Există in Congres, după cum ştiţi, o serie de iniţiative care au fost promovate in anii trecuţi. Să vedem împreună cu noul Congres american, care îşi începe activitatea in acest an, care sunt perspectivele pentru reluarea acestor iniţiative, pentru că ele ar permite scăderea acestui plafon al ratei de refuz, care în momentul de faţă este la 3%. Dacă va fi posibil ca el să fie ridicat - de fapt scăzut, in sensul demersurilor noastre - la 10%, iată că s-ar crea perspective bune pentru eliminarea vizelor pentru cetăţenii romani. Dar, sigur, acest lucru nu depinde doar de Romania. In ce ne priveşte, împreună cu partenerii americani, lucrăm in cadrul unui grup de lucru privind probleme consulare, inclusiv in ceea ce priveşte chestiunea vizelor pentru cetăţenii romani, care este creat de ceva vreme sub egida grupului de lucru, a task-force-ului privind implementarea declaraţiei de parteneriat strategic pentru secolul XXI între Romania şi SUA in aşa fel încât toate aceste evoluţii să fie monitorizate, să fie ajutate de către cele două părţi.

Realizator: Tot mâine, MAE a anunţat astăzi că se va afla la Bucureşti şi ministrul britanic de externe, domnul Philip Hammond. Este o coincidenţă cu vizita doamnei Victoria Nuland?

Bogdan Aurescu: Este o coincidenţă fericită, pentru că...

Realizator: Dar coincidenţă!

Bogdan Aurescu: ...cu SUA avem un parteneriat strategic, după cum cunoaşteţi; dar şi cu Marea Britanie România are un parteneriat strategic solid. Este prima vizită pe care un ministru de externe o face în timpul mandatului meu, de la începutul mandatului meu, şi cred că este o oportunitate foarte bună să discutăm despre relaţiile bilaterale şi cu Marea Britanie - împlinim in acest an 135 de ani de relaţii diplomatice -, dar vom avea ocazia să discutăm şi despre agenda bilaterală, despre agenda europeană, despre contextul regional de securitate, care este destul de complicat, despre politica de extindere a UE, despre perspectivele europene ale Republicii Moldova, despre libera circulaţie in spaţiul european. Vom putea să discutăm, evident, şi despre contextul care a fost creat in urma evenimentelor de la Paris, de săptămâna trecută.

Realizator: Pentru că aţi pomenit despre perspectivele europene ale Republicii Moldova, credeţi că ceea ce s-a întâmplat la Paris, săptămâna trecută, o să ducă la o atenuare a ritmului de a include... de apropiere a Republicii Moldova faţă de UE, atenuare venită din partea Bruxellesului?

Bogdan Aurescu: Nu cred că poate fi făcută o legătură intre cele două elemente. Dacă ne referim strict la libera circulaţie, după cum ştiţi, de anul trecut, deja, din 28 aprilie, cetăţenii Republicii Moldova circulă fără vize in UE. In ceea ce priveşte Republica Moldova ea este statul cu cele mai mari performanţe in cadrul Parteneriatului Estic, in ceea ce priveşte procesul de apropiere de UE. Cred că ceea ce este cel mai important pentru Republica Moldova in perioada imediat următoare este finalizarea demersurilor pentru crearea unui nou guvern, pe baza alegerilor care s-au desfăşurat pe 30 noiembrie, in Republica Moldova, şi care au indicat o majoritate clară proeuropeană. Prin urmare, aşteptăm cu interes finalizarea acestui proces instalarea noului guvern proeuropean de la Chişinău şi continuarea procesului de reformă, in conformitate cu standardele europene. Acordul de asociere al Republicii Moldova la UE reprezintă un reper important in acest proces de reformă internă şi, de asemenea, după instalarea noului guvern, dorim să reluăm toate demersurile noastre bilaterale, in sprijinul perspectivei europene, dar şi in ceea ce priveşte acele proiecte pe care le-am desfăşurat in anii trecuţi, mai ales anul trecut, şi care vizează, dacă vreţi, o mai bună conectare a Republicii Moldova cu România şi cu spaţiul european.

Realizator: Cu toate acestea, drumul integrării Republicii Moldova in UE depinde foarte mult de rezolvarea problemei Transnistriei. Credeţi că poate fi continuat, cu şanse de succes, acest format 5+2, în ceea ce priveşte negocierile asupra Transnistriei?

Bogdan Aurescu: Anul trecut, din păcate, formatul 5+2, care este, din punctul nostru de vedere, singurul format viabil pentru discutarea chestiunilor care ţin de dosarul transnistrean, din păcate, anul trecut, a înregistrat unele temporizări. A fost, din cele cinci reuniuni care erau preconizate, doar două care s-au ţinut în mod efectiv; trei au fost amânate la solicitarea celor din Transnistria. Noi sperăm că, in acest an, după ce guvernul de la Chişinău se va instala, formatul 5+2 îşi va relua activitatea, pentru că este foarte important ca acest efort de soluţionare a conflictului transnistrean să fie dus mai departe. Evident, orice soluţie care s-ar identifica trebuie să răspundă cerinţei ca această soluţie să ţină seama de integritatea teritorială a Republicii Moldova in frontierele sale recunoscut pe plan internaţional.

Realizator: Şi credeţi că o asemenea soluţie are şansele să anime interesul tuturor părţilor pentru format şi pentru găsirea unei soluţii?

Bogdan Aurescu: Este foarte important ca acest efort diplomatic să continue in primul rând şi, in al doilea rând, trebuie spus că parcursul european al Republicii Moldova are şi el un efect pozitiv, aş spune, asupra soluţionării acestui conflict. Constat un interes crescut atât din partea mediului de afaceri din Transnistria pentru a se racorda la schimburile şi la spaţiul economic european, şi Acordul de asociere, inclusiv componenta sa de liber schimb, mai ales această componentă de liber schimb prezintă elemente de atractivitate pentru companiile din Transnistria. Pe de altă parte, constat un interes crescut din partea celor care locuiesc in Transnistria, să obţină paşapoarte biometrice ale Republicii Moldova, pentru a călători fără vize in UE.

Realizator: Există acest interes crescut? Renunţă ei la vechile paşapoarte sovietice şi încep să circule...?

Bogdan Aurescu: Din informaţiile mele există acest interes. Deci iată un efect pozitiv al demersurilor Chişinăului de integrare europeană şi asupra soluţionării dosarului transnistrean.

Realizator: Şi atunci, revin la întrebare, acest tip de interes crescut nu poate să nască unele temeri in interiorul UE asupra felului in care sau tipului de cetăţeni care intră pe teritoriul UE?

Bogdan Aurescu: Încă o dată, este o decizie care este deja luată de către UE. Ea este implementată; cetăţenii Republicii Moldova pot călători fără niciun fel de probleme, fără vize, in UE.

Realizator: Domnule ministru Bogdan Aurescu, spuneaţi, la un moment dat că, analizând lumea de astăzi, că se constată crearea, existenţa a mai multor centri de putere, apariţiei mai multor centrii de putere. Puteţi să elaboraţi, vă rog, pentru emisiunea noastră, pe marginea acestei aserţiuni a dumneavoastră?

Bogdan Aurescu: Cred că putem să discutăm foarte mult despre astfel, eu ştiu, reconfigurări ale lumii internaţionale, cred că cel mai important lucru este, pentru Romania mă refer, să-şi precizeze mai bine profilul său in interiorul Uniunii Europene, să acţioneze in continuare in cadrul Alianţei Nord-Atlantice, pentru că Romania are deja un profil foarte bine structurat, în cadrul NATO este foarte bine respectat, să îşi continue eforturile de dezvoltare a parteneriatului strategic cu Statele Unite, să-şi continue efortul de implicare in plan regional, pentru că, încă odată, este un context regional complicat, cu elemente de securitate care sunt de monitorizat - ca să folosesc un limbaj diplomatic - şi unde trebuie să acţionăm împreună cu comunitatea internaţională şi, evident, să nu pierdem conexiunea şi cu celelalte spaţii de interes pentru Romania: Asia, Africa, celelalte zone unde există in continuare un potenţial care trebuie să fie exploatat în continuare pentru extinderea relaţiilor comerciale, economice ale României.

Realizator: Domnule ministru Bogdan Aurescu, ce ar însemna, pentru Romania, ca, in Ucraina, să continue, dacă există acest risc, climatul de instabilitate?

Bogdan Aurescu: Am mai spus acest lucru, pentru România, cred că cel mai periculos lucru ar fi o Ucraină instabilă. Ceea ce noi ne dorim este ca situaţia din Ucraina să se stabilizeze in primul rând din punct de vedere al situaţiei de securitate, mai ales in estul Ucrainei; şi, in al doilea rând - discutam acest lucru şi cu omologul meu ucrainean - să fie continuat efortul de reformă. Este vorba despre reforma constituţională, despre descentralizarea puterii, este vorba despre reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei. Toate aceste elemente, cu sprijin, evident, al Uniunii Europene, al partenerilor transatlantici, trebuie să se desfăşoare, pentru că el ajută, acest proces, ajută la stabilizarea statului vecin. În plus, interesul nostru principal, de faptul că Ucraina este cel mai mare vecin al României, este şi dat de faptul că avem in Ucraina o comunitate românească importantă, de aproape jumătate de milion de persoane şi am discutat cu omologul meu ucrainean inclusiv despre perspectivele, din acest punct de vedere, perspectivele intrării in vigoare a Acordului de mic trafic de frontieră, care a fost semnat anul trecut, de către prim-miniştrii celor două ţări şi m-a asigurat omologul meu, că acest acord ar putea să fie ratificat intr-un interval de timp relativ scurt de către Parlamentul ucrainean. De ce spun asta? Pentru că el va permite unui număr foarte mare de cetăţeni ucraineni, inclusiv din comunitatea românească, să circule in România ca şi când ar fi un regim fără vize.

Realizator: Dar in cadrul Consiliului Miniştrilor de Externe din Uniunea Europeană, ce fel politică va susţine România in anul 2015, in ceea ce priveşte sancţiunile impuse Rusiei?

Bogdan Aurescu: Sigur că, aici, lucrurile sunt destul de complexe, pentru că trebuie să privim aceste evoluţii care au loc in plan diplomatic; poate chiar in această perioadă, când noi discutăm, există o serie de reuniuni care se desfăşoară pentru a încerca să se găsească o soluţie la situaţia din estul Ucrainei. In ce priveşte regimul de sancţiuni, Romania a fost un susţinător ferm al acestui regim şi este in continuare, pentru că noi apreciem că acest regim de sancţiuni începe să-şi arate eficienţa. Este vorba, pe de o parte, de sancţiuni care se referă la şi sunt legate de ocuparea ilegală a Crimeii, pe de o parte, şi, pe de altă parte, de sancţiuni care au in vedere situaţia de securitate din estul Ucrainei. In această perioadă au avut loc mai multe întâlniri internaţionale interesante, am discutat despre ele şi cu ministrul de externe ucrainean, domnul Klimkin, pe 24 decembrie, o reuniune a grupului de contact privind Ucraina. Ca efect, au avut loc mai multe schimburi de prizonieri intre cele două părţi combatante, să le spunem, din regiunea de Est a ţării vecine, pe urmă reuniuni la nivelul directorilor politici in formatul aşa-numit "Normandia", cu participarea Germaniei, a Franţei, a Ucrainei şi a Rusiei. Pe 12 ianuarie, ieri, o reuniune a miniştrilor de externe din cele patru state menţionate tot in format "Normandia", la Berlin. Una dintre deciziile care a fost luată de către această reuniune a fost stimularea unei noi întâlniri a Grupului de contact pentru Ucraina pentru a face progrese in continuare in ceea ce priveşte situaţia de securitate, încetarea focului, chestiuni care se referă la monitorizarea liniei de contact între regiunile separatiste şi Ucraina propriu-zisă, urmând ca in funcţie de aceste elemente să se desfăşoare o reuniune la nivel înalt, la nivel de şefi de stat la Astana. Ea fusese planificată pentru data de 15 ianuarie şi trebuie să vedem in funcţie de aceste evoluţii care sunt progresele care se pot obţine şi dacă această reuniune va avea loc. In funcţie de aceste elemente, evident că analizăm la nivelul Uniunii Europene şi dacă menţinem regimul de sancţiuni in continuare, dacă intensificăm acest regim de sancţiuni. In orice caz, cred că această îmbinare a efortului diplomatic pe de o parte şi a unui regim ferm de sancţiuni, cred că este o soluţie sau o formulă care poate să dea efecte bune.

Realizator: Dar, cum veţi răspunde spre exemplu Rusiei dacă va critica in continuare scutul de la Deveselu?

Bogdan Aurescu: Vom spune ceea ce am şi spus pană acuma şi lucrurile sunt foarte bine cunoscute şi cred eu că sunt înţelese de către partea rusă. Scutul de la Deveselu, sistemul antirachetă american care va fi instalat in acest an şi va deveni operaţional nu reprezintă o ameninţare la adresa capacităţii de descurajare ale Federaţiei Ruse, atât din punct de vedere tehnic, cat şi din punct de vedere legal. De altfel acordul pe care partea română l-a semnat cu Statele Unite şi pe care l-am negociat prevede foarte clar faptul că acest sistem antirachetă este strict defensiv, el nu poate să fie utilizat decât in cazuri de legitimă apărare, în conformitate cu Carta ONU şi cu, evident, prevederile Tratatului Atlanticului de Nord. Şi din punct de vedere al aspectelor tehnice aceşti interceptori care sunt instalaţi nu pot să fie înlocuiţi cu alte tipuri de vectori purtători de rachete, ca să spunem pe înţelesul tuturor, in aşa fel încât să fie convertit intr-un sistem ofensiv sau să pună probleme în vreun fel capacităţii de descurajare a Rusiei.

Realizator: Există in lucru întâlniri la nivel înalt între preşedintele României şi preşedinţi ai unor ţări importante pentru anul 2015?

Bogdan Aurescu: Tot ceea ce pot să vă spun este că da, există în lucru astfel de întâlniri, însă agenda de contacte a preşedintelui României este evident făcută publică de către Administraţia prezidenţială.

Realizator: Credeţi că vom avea curând anunţuri interesante?

Bogdan Aurescu: Eu sper că da.

Realizator: Domnule ministru, Bogdan Aurescu, pentru că săptămâna trecută a fost un caz in care sigur nu era implicată o navă românească, era un petrolier grecesc, dar un marinar român a murit pentru că acea navă a fost atacată în apropiere de coastele Libiei. Ce spune acest eveniment despre climatul, despre securitate din zona Mării Mediterane?

Bogdan Aurescu: Este un eveniment care ne arată că situaţia de securitate din Libia in special este una care se înrăutăţeşte. Este şi motivul pentru care am discutat cu Înaltul reprezentant al Uniunii Europene, doamna Mogherini, pe această temă şi ca urmare şi a altor consultări pe care dumnealui le-a avut cu alţi omologi de-ai mei din UE. Subiectul Libia se găseşte de asemenea pe agenda Consiliului Afaceri Externe de pe 19 ianuarie pentru că am considerat, şi acesta a fost unul din dintre elementele de discuţie pe care le-am abordat cu doamna Mogherini. Este  important ca eforturile care se fac de către reprezentantul special al secretarului ONU, domnul Bernardino Leon, pentru a crea un dialog naţional in Libia intre părţile implicate in destabilizarea situaţiei de securitate din Libia să se realizeze. Este important să susţinem la nivelul UE aceste eforturi şi să vedem ce alte măsuri mai putem să luăm in aşa fel încât situaţia din Libia să se stabilizeze.

Realizator: Domnule ministru Bogdan Aurescu aş vrea să vă citez SMS-urile primite de la ascultători pe parcursul emisiunii. Ne apropiem de finalul acestei emisiuni, dar nu pot să nu vă citesc faptul că ascultătorii se tem că există o foarte mare posibilitate ca evenimentele teroriste, cum au fost cele din Franţa, să ducă la o închidere a graniţelor în UE, in paralel cu creşterea unui discurs măcar sau a ideilor xenofobe? Ce le răspundeţi?

Bogdan Aurescu: Fără îndoială că discursul acesta xenofob trebuie să fie combătut, Iarăşi trebuie să combatem islamofobia, pentru că nu acesta este răspunsul corect la situaţii de genul celor care s-au petrecut in Franţa. Nu putem să echivalăm comunitatea musulmană din Europa, din UE cu astfel de manifestări extremiste, radicale, care nu au legătură cu religia in sine. În egală măsură trebuie să vedem la nivelul UE care sunt măsurile pe care deja Spaţiul Schengen le permite pentru eficientizarea acestor măsuri.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult domnul ministru Bogdan Aurescu.