Interviuri

Interviul ministrului Bogdan Aurescu pentru EuropaFM

Data: 
09.12.2014
Autor: 
EuropaFM

 

Realizator Anca Grădinaru: Invitatul de astăzi este ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu. Bun găsit! Bună ziua tuturor! Din acest moment suntem in direct, cu sunet şi imagine, pe 'interviuri.europafm.ro'.

Domnule ministru, bun venit la "Interviurile Europa FM"!

Bogdan Aurescu: Bine v-am găsit! Mă bucur să fiu alături de dvs.

Realizator: V-am urmărit programul din ultimele două săptămâni - un program infernal. Şi, după cat aţi circulat, după cate întrevederi aţi avut, pare că sunteţi, de cele două săptămâni de când sunteţi ministru, şi preşedinte, şi premier - vorbesc de politica externă: aţi fost la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, aţi fost la Chişinău, v-aţi întâlnit cu secretarul general al NATO, cu secretarul de stat al SUA şi aţi avut multe-multe alte întâlniri. Vreau să vă întreb, înainte de toate, dacă înainte de a fi numit ministru de externe aţi primit vreo garanţie că veţi fi ministru şi în următorul guvern.

Bogdan Aurescu: - primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţie şi apreciez foarte mult că aţi urmărit cu atenţie toată agenda, mai ales cea de săptămâna trecută, care intr-adevăr a fost extrem de plină: o vizită la Chişinău foarte importantă, pe care am făcut-o chiar pe 1 decembrie şi prima vizită ca ministru de externe, apoi participarea, la NATO, la ministeriala de externe a miniştrilor aliaţi, cu iarăşi foarte multe reuniuni care au fost organizate in acea perioadă - reuniunea Comisiei NATO-Ucraina, reuniunea miniştrilor de externe in formatul misiunii "Resolute support", reuniunea miniştrilor de externe care au participat la întâlnirea informală a coaliţiei împotriva ISIL şi multe alte întâlniri bilaterale -, apoi participarea la Consiliul ministerial de la Basel al OSCE. Ele fac parte din meniul obişnuit al unui ministru de externe; deci nu este nimic excepţional in această activitate. Însă, intr-adevăr, mi s-a părut foarte important ca încă de la începutul mandatului să intru foarte profund în toate problemele care sunt pe agenda de ministru de externe.

În ceea ce priveşte garanţii sau... personal, nu mă interesează aceste garanţii; pe mine mă interesează ca in această poziţie să-mi fac datoria cat mai bine. Şi din acest punct de vedere, am încercat ca săptămâna trecută, de exemplu - pentru că asta a fost întrebarea dvs -, să reuşesc să ating cat mai multe obiective de politică externă care sunt importante pentru această perioadă, pentru Romania.


Realizator: Dar ştiţi că premierul a anunţat formarea unui nou guvern. Se vor face nişte schimbări chiar săptămâna viitoare. Bănuiesc că ştiţi dacă veţi rămâne sau nu in guvern.

Bogdan Aurescu: Ce pot să vă spun este că MAE îşi face datoria cu... vânt în toate pânzele sale.


Realizator: Aţi discutat cu preşedintele nou ales, domnul Klaus Iohannis, despre priorităţile de politică externă? Aţi reuşit să faceţi...?

Bogdan Aurescu: Nu am avut încă o astfel de ocazie. Aştept cu interes momentul preluării mandatului, pentru că, după cum ştiţi, elementele de politică externă intră in portofoliul preşedintelui şi Ministerul de Externe trebuie să aibă o comunicare instituţională corectă şi substanţială cu Preşedinţia.


Realizator: Aţi participat săptămâna trecută la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, a miniştrilor de externe NATO, cum spuneaţi. Una dintre deciziile adoptate la summit-ul din Ţara Galilor se referea la oferta României de a găzdui un comandament NATO, decizie care urma să fie evaluată la acel moment. Intre timp, aţi înaintat personal, am înțeles, această ofertă. Ne puteţi spune despre ce este vorba? In ce constă ea?

Bogdan Aurescu: Nu este vorba despre înaintarea personală a unei oferte, este vorba despre o propunere pe care autorităţile romane, atât MAE, dar mai ales MApN, care in acest moment are in gestiune această chestiune, au realizat in mod firesc in continuarea deciziilor pe care summit-ul din Marea Britanie, din septembrie, l-a luat. Şi trebuie să reamintesc aici faptul că la summit-ul din Marea Britanie, decizia care a fost luată in urma situaţiei de securitate din Ucraina, din regiunea Mării Negre, a fost aceea de a spori, pe de-o parte, măsurile de asigurare - sau de reasigurare, cum mai sunt menţionate ele - şi, de asemenea, de a lua o serie de măsuri de adaptare. In ceea ce priveşte măsurile de reasigurare, la această reuniune ministerială NATO, de săptămâna trecută,de la Bruxelles, miniştrii de externe aliaţi au decis continuarea acestora in anul 2015, şi este vorba aici despre exerciţii in logică de tip articol 5, ale aliaţilor, in teritoriile statelor din flancul estic...


Realizator: Deci, inclusiv Romania...

Bogdan Aurescu: Este vorba despre continuarea zborurilor cu acele avioane tip AWACS care continuă şi deasupra României. Este vorba despre alte măsuri care ţin de prezenţă de exemplu, navală in Marea Neagră, şi aici sigur că am discutat chiar şi eu cu o parte dintre omologii mei, in întâlnirile bilaterale din marja ministerialei NATO de externe, cu privire la necesitatea continuării acestor măsuri. In ceea ce priveşte măsurile de adaptare, aici, cel mai important document şi cea mai importantă măsură luată la summitul din Marea Britanie a fost adoptarea acestui plan de acţiune pentru creşterea vitezei de reacţie a NATO – Readiness Action Plan. El prevede pe de o parte, crearea unei forţe de reacţie rapidă care se cheamă Very High Readiness Joint Task Force şi a unor elemente de sprijin pentru această Forţă de Reacţie Rapidă pe teritoriile statelor din flancul estic, statele NATO din flancul estic, inclusiv din Romania şi există o prevedere in acest plan care menţionează că şi in Romania se va crea o astfel de structură de tip Comandament de Comandă şi Control şi, evident, am făcut această ofertă. Autorităţile militare romane au făcut această ofertă către Secretariatul Internaţional, către autorităţile militare ale NATO şi, in acest moment, această măsură este in curs de discuţie, de implementare la nivel aliat. Decizia finală se va lua la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, din februarie, anul viitor, practic, reuniunea ministerială de externe de săptămâna trecută având rolul de a evalua stadiul in care ne aflăm. In intervenţiile pe care le-am avut şi in discuţia pe care am avut-o cu secretarul general al NATO, care a fost o discuţie foarte substanţială, am subliniat importanţa ca aceste măsuri adoptate la summitul NATO să fie implementate in termenele care au fost convenite la summit şi in aşa fel incot să se asigure această prezenţă in mod uniform şi in acelaşi timp, pe tot flancul estic, inclusiv in Romania, şi am primit asigurări că acest lucru urmează să fie avut in vedere, aşa cum, de altfel, s-a decis la summit.


Realizator: Deci va fi o continuitate a prezenţei forţelor NATO in zona Mării Negre.

Bogdan Aurescu: In zona Mării Negre, nu doar naval, ci şi cu alte componente de forţe, dar aceste lucruri sunt in curs de realizare, in curs de aprofundare la nivelul militar in cadrul Alianţei.


Realizator: Vă reamintesc că ne puteţi urmări in direct pe internet, la adresa interviuri.europafm.ro. Domnule ministru, continuăm interviul, o altă decizie se referea la posibilitatea ca Romania să găzduiască şi un centru de antrenament şi exerciţii navale in Marea Neagră. E şi acest punct in acelaşi stadiu?

Bogdan Aurescu: Este vorba despre o iniţiativă care nu a fost, să spun aşa, nu este o iniţiativă a NATO, ca atare, ci este o propunere bilaterală, dacă vreţi, pe care preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a făcut-o in cadrul summitului, la una dintre reuniunile Consiliului Nord-Atlantic, la care, de altfel, am şi participat, şi care se referă la crearea unei iniţiative parteneriale împreună cu Marinele României şi Bulgariei, pentru exerciţii şi pentru pregătire in Marea Neagră. In plan bilateral cu Statele Unite, Ministerul Apărării elaborează asupra acestei iniţiative, urmând să vedem care sunt rezultatele acestei discuţii. De altfel, săptămâna trecută, secretarul de stat Kerry a menţionat faptul că, după ce Congresul american, in forma lui nouă, începe să funcţioneze, se creează premisele pentru adoptarea acelei iniţiative de reasigurare in Europa, pe care a propus-o preşedintele Obama, in valoare de aproximativ un miliard de dolari, care ar putea să fie folosită şi pentru acest proiect despre care m-aţi întrebat.


Realizator: Vreau să vă întreb despre posibilitate ca anul viitor Armata să primească mai mulţi bani. Sigur, nu dumneavoastră sunteţi cel care decide sau aveţi ultimul cuvânt in ceea ce priveşte împărțirea banilor de la bugetul total, însă dumneavoastră, personal şi in numele României, v-aţi asumat aceste angajamente şi pentru toate acestea este nevoie de bani. Puteţi să ne spuneţi dacă va primi Armata, Ministerul Apărării mai mulţi bani, in condiţiile in care bugetul va fi prezentat in câteva zile şi in condiţiile in care Romania s-a angajat ca, treptat, pană in 2017 să asigure 2% din PIB?

Bogdan Aurescu: Încă o dată, nu este vorba despre o asumare personală, ci este vorba despre o decizie care a fost prezentată inclusiv la summitul NATO din Marea Britanie, din septembrie, şi este o măsură care este necesară şi care a fost asumată de toate instituţiile statului roman.


Realizator: Iertaţi-mă că vă întrerup! S-a pus in discuţie şi alocarea mai multor bani la rectificarea din vară, pentru Armată, ceea ce nu s-a întâmplat. S-a vorbit atunci de 700 de milioane de lei şi s-a văzut ulterior că nu sunt toţi banii alocaţi; de aceea vă întreb.

Bogdan Aurescu: Nu aş vrea să mă pronunţ in numele colegilor de la Ministerul Apărării, însă, din punctul de vedere al Ministerului de Externe şi, de data asta, şi al meu personal, eu cred că este o necesitate ca Armata să continue acest proces de creştere a bugetului, în aşa fel încât, la orizontul anului 2017, să ajungem la plafonul de 2% din Produsul Intern Brut, pentru că este necesar, este o asumare a României, care s-a realizat in cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi evident că beneficiem cu toţii de o creştere a securităţii. Investirea de bani in securitatea naţională este, dacă vreţi, in acest moment, având in vedere şi conjunctura regională de securitate, este cea mai bună investiţie pe care o poate face Romania.


Realizator: Deci nu ne puteţi spune dacă vor fi alocaţi mai mulţi bani de anul viitor...

Bogdan Aurescu: Trebuie să aşteptăm, sigur, şi rezultatul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, bugetul, iarăşi, este in curs de alcătuire, eu sper din toată inima că Armata va avea mai mulţi bani.


Realizator: Tot săptămâna trecută, miniştrii de externe din statele membre NATO au decis să mobilizeze cinci fonduri pentru a întări instituţiile ucrainene responsabile cu securitatea naţională, tot la summitul NATO s-a discutat despre faptul... despre posibilitatea ca Romania să gestioneze unul din aceste fonduri. Ştim clar ce sume vor fi exact şi ce va face Romania?

Bogdan Aurescu: Este vorba, iarăşi, despre o decizie care a fost luată in cadrul CSAT-ului, chiar înainte de summit. La summitul din Marea Britanie, a fost anunţată disponibilitatea României de a fi naţiune-lider pe acest fond de sprijin in domeniul apărării cibernetice pentru Ucraina. De la acel moment şi pană săptămâna trecută, s-a lucrat foarte intens, Serviciul Roman de Informaţii, căruia trebuie să-i mulţumesc pentru activitatea extrem de substanţială pe care a depus-o in toată această perioadă, a reuşit in contactele cu Secretariatul Internaţional al Alianţei, cu autorităţile ucrainene, a reuşit să construiască, dacă vreţi, structura şi aspectele de funcţionare ale acestui fond de sprijin şi săptămâna  trecută am putut anunţa, in cadrul Reuniunii Comisiei NATO-Ucraina, care s-a desfășurat chiar pe 2 decembrie operaţionalizarea sa; cu această reuniune s-a început de fapt activitatea in cadrul reuniunilor de la NATO de săptămâna trecută, am putut să anunţ operaţionalizarea acestui fond de sprijin, aspect care a fost salutat de către toţi participanţii, inclusiv de către secretarul general NATO. In acest moment, sau din acest moment, Romania, in calitate de naţiune-lider, are şi sarcina de a strânge, dacă vreţi, contribuţii voluntare din partea statelor membre. Evident, şi Romania va contribui şi, sigur, in momentul...


Realizator: Cu ce /.../ aţi putea să ne spuneţi?

Bogdan Aurescu: ... in momentul in care vom avea o imagine exactă şi a contribuţiilor altor state, vom putea anunţa şi aceste sume. Iarăşi, sunt unele contribuţii deja anunţate, dar, întrucât statele respective nu le-au precizat public, nu pot să le fac eu publice. Va fi o contribuţie...


Realizator: Dar este vorba de sume de milioane de euro, de zeci de milioane...?

Bogdan Aurescu:Nu. Este vorba despre sume la nivelul sutelor de mii de euro, care vor fi puse împreună, de către statele aliate; există interese exprimate in acest sens de către statele aliate. Eu am avut discuţii cu o serie de omologi aliaţi, pe această temă, şi sunt optimist că acest fond de sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei va fi unul de succes.


Realizator: Haideţi să vorbim un pic despre menţinerea, trimiterea militarilor romani in Afganistan! Aţi stabilit, CSAT-ul, că vor fi trimişi 650 de militari. Eu m-am uitat pe nişte cifre şi am văzut că, dacă extragem militarii americani, care rămân in jur de 9 mii, rămân 4 mii de militari străini, ceea ce înseamnă că militarii romani, totuşi, sunt o componentă importantă a forţei totale străine in Afganistan. Vreau să vă întreb: in condiţiile in care marea majoritate a ţărilor şi-au retras militarii din Afganistan, de ce este nevoie ca Romania să menţină aceste trupe acolo?

Bogdan Aurescu: In primul rând, trebuie spus că, iniţial, aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost pentru 200 de militari, in discuţiile cu aliaţii NATO s-a ajuns la concluzia că este necesară o sporire a contribuţiilor tuturor statelor participante la misiunea "Resolute Support" şi, in urma procesului de reflecţie interinstituţională din Romania, s-a ajuns la această decizie, de sporire cu încă 450 de militari a contribuţiei noastre in misiunea "Resolute Support". Este o contribuţie importantă şi, intr-adevăr, Romania, in felul acesta, nu face altceva decât să-şi reconfirme sprijinul pentru securitatea internaţională şi pentru securitatea Afganistanului, in continuare, este vorba de o contribuţie care se referă şi la sprijin, consiliere, traning, dar şi la protecţia aeroportului din Kandahar, de exemplu, şi care a fost extrem de apreciată in reuniunea de săptămâna trecută, unde am reafirmat, am reamintit această contribuţie. Este o contribuţie utilă, pentru că, pe de o parte, Romania își reconfirmă profilul de susţinător al misiunilor Alianţei, iar aceasta este in continuare cea mai importantă misiune a Alianţei Nord-Atlantice, este o contribuţie directă la securitatea Alianţei Nord-Atlantice şi a spaţiului european. Chiar dacă este o misiune care pare mai îndepărtată din punct de vedere geografic, este o misiune care permite militarilor romani, in continuare, să se pregătească in condiţii deosebite de teatru de operaţiuni, ceea ce asigură, pe de o parte, interoperabilitate sporită cu forţele aliate, dar, in acelaşi timp, asigură şi o pregătire foarte bună in condiţii reale de luptă, in Afganistan, pentru militarii romani.


Realizator: Se poate face vreo legătură intre menţinerea trupelor in Afganistan şi ceea ce se întâmplă in această zonă - şi mă refer aici la acţiunile Rusiei din ultimul an - se poate face o legătură?

Bogdan Aurescu: Eu cred că şi Rusia este foarte interesată ca Afganistanul să fie o ţară stabilă in continuare. Cred că asta este singura legătură care se poate face, şi sigur că s-a discutat foarte mult, s-au făcut foarte multe analize cu privire la impactul retragerii NATO din Afganistan. In realitate, iată, NATO nu se retrage de tot, este o continuare a prezenţei şi care se face şi pe baza unui proces de pregătire pentru asumarea securităţii de către forţele de securitate afgane însele. Este rezultatul unui proces de pregătire a acestor forţe de securitate afgane, pe care NATO, partenerii NATO in misiunea ISAF, care, mă rog, își încetează activitatea la sfârșitul anului, fiind continuată de misiunea Resolute Support, este o activitate care, iată, a dus in cele din urmă la creşterea gradului de pregătire pentru armata afgană şi forţele de securitate afgane şi care sunt in măsură astăzi să poarte operaţiuni de combatere a talibanilor, a operaţiunilor teroriste chiar fără alt sprijin, să spunem, operaţional, cu forţe combatante. Se menţine necesitatea, însă, a continuării acestui proces prin consilieri, prin training şi prin alte tipuri de asistenţă şi e foarte important faptul că la reuniunea de săptămâna trecută a participat şi preşedintele Afganistanului, împreună cu primul ministru al Afganistanului, cei doi foşti competitori in cursa electorală, şi am remarcat cu plăcere un discurs extrem de coerent, complementar al celor doi înalți demnitari afgani, care au pus accentul pe continuarea procesului de reformă in Afganistan, pe continuarea procesului de reformă inclusiv in domenii cum sunt educaţia, economia de piaţă şi aşa mai departe.


Realizator: Asta după luni de discuţii, au fost nişte negocieri acolo destul de lungi /.../

Bogdan Aurescu: Dar foarte important este rezultatul si, iarăşi, in intervenţia mea am salutat faptul că acordul de securitate cu SUA şi acordul NATO SOFA, care asigură, mă rog, statutul forţelor NATO in Afganistan, au fost ratificate ambele de către Parlamentul afgan, ceea ce permite prezenţa misiunii Resolute Support in Afganistan.


Realizator: Haideţi să vorbim despre Republica Moldova. Aţi fost acolo pe 1 decembrie, apoi v-aţi întâlnit cu lideri europeni, cu lideri americani, aţi prezentat concluziile vizitei dumneavoastră. Care sunt acestea?

Bogdan Aurescu: In primul rând, vreau să spun că am ţinut foarte mult ca prima vizită ca ministru să fie la Chişinău. Este o datorie de onoare şi o tradiţie deja pentru orice ministru de externe, ca prima deplasare - şi nu am să spun acum, pentru că vorbim despre Republica Moldova - deplasare „in străinătate”, să se facă la Chişinău. In al doilea rând, pentru că ziua de 1 Decembrie are o semnificaţie deosebită pentru toţi romanii, oriunde s-ar afla, şi nu in ultimul rând, foarte important, pentru că 1 decembrie a fost prima zi după alegerile din 30 noiembrie, alegeri foarte importante pentru viitorul Republicii Moldova şi mi s-a părut că este extrem de relevant ca chiar şi a doua zi, chiar de-a doua zi, să pot să iau pulsul acestor evenimente, evoluţiilor, şi mai ales să văd care sunt perspectivele pentru formarea noului guvern. Înainte de a merge la Chişinău, am avut o discuţie cu doamna Mogherini, cu Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate, şi ne-am coordonat mesajele in aşa fel încât ceea ce am transmis la Chişinău, atât in întâlnirea cu preşedintele Republicii Moldova, in întâlnirea cu primul ministru, cu ministrul de externe, cu cei trei lideri de partide politice proeuropene, domnii Filat, Ghimpu şi Lupu, am transmis acest mesaj - că este foarte important ca votul majoritar proeuropean, pentru că ăsta este rezultatul alegerilor din Republica Moldova, să fie confirmat cu responsabilitate de către liderii politici proeuropeni de la Chişinău prin formarea rapidă a unui nou guvern, un nou guvern care să continue procesul de integrare europeană şi, in acelaşi timp, procesul de reformă profundă, de care este nevoie in continuare, al statului moldovean.


Realizator: Asta este ceea ce se aşteaptă Uniunea Europeană, însă alegerile sunt contestate la Chişinău, sunt partide care contestă rezultatul alegerilor şi urmează să se pronunţe Curtea Constituţională. Prim-vicepreşedintele Partidului Liberal a declarat că negocierile pentru formarea unui nou guvern ar dura câteva săptămâni, ceea ce înseamnă că, iată, ii poate prinde 2015 fără un guvern nou-instalat. Care sunt efectele in aceste condiţii, pentru că fără validarea alegerilor şi fără formarea unui nou guvern, nu se poate merge mai departe?

Bogdan Aurescu: Negocierile pentru formarea noului guvern au început chiar a doua zi, pe 2 decembrie. Ele se desfăşoară, evident, in condiţii de confidenţialitate, şi am remarcat faptul că nu au existat declaraţii publice ale liderilor partidelor politice proeuropene, care negociază formarea coaliţiei şi, respectiv, a noului guvern, ceea ce este un semn bun şi sunt convins că... - şi sunt convins, pentru că am discutat cu fiecare dintre ei in parte - că au înțeles foarte bine care este prioritatea momentului şi anume, ca formarea acestui guvern proeuropean, care să continue procesul de integrare europeană al Republicii Moldova, să se desfăşoare, să se facă cat mai rapid, pentru a nu mai permite eventuale, să spunem, perioade de vid de putere sau de instabilitate. Şi această asumare se reflectă in procesul de negocieri, care se desfăşoară in acest moment. Eu sunt convins că nu va trece foarte mult timp pană când acest proces se va finaliza cu rezultate pozitive, pentru că, încă o dată, am simţit din contactele mele directe că această responsabilitate şi această înțelegere este asumată de către liderii proeuropeni de la Chişinău.


Realizator: Dar, iată, vor fi probleme. Partidul care a luat cele mai multe voturi, Partidul Socialist, liderul partidului, Igor Dodon, spunea că integrarea europeană va duce, de exemplu, la dezmembrarea Republicii Moldova, atâta vreme cat cetăţenii din Trasnistria sau din Găgăuzia in niciun caz vor dori să facă parte.

Bogdan Aurescu: Este o propagandă continuă in Republica Moldova şi este, iarăşi un element pe care mi l-au semnalat aproape toţi interlocutorii mei. O propagandă...


Realizator: Şi ei au, iertaţi-mă, au recunoscut că nu pot combate la nivelul cetăţeanului de rând această propagandă.

Bogdan Aurescu: Este o propagandă continuă, care încearcă să prezinte integrarea europeană a Republicii Moldova, ca pe un lucru negativ, aspect care este total fals şi sigur că efortul de comunicare publică pentru a combate aceste aserţiuni false trebuie să continue. Este un lucru pe care l-am transmis şi eu şi, de altfel, împreună cu alte state membre ale Uniunii Europene noi am întreprins o serie de acţiuni de comunicare publică şi de sprijin al acţiunii de comunicare publică in Republica Moldova şi sprijinul acesta trebuie să continue. Am remarcat inclusiv mituri care sunt transmise mai ales in zonele rurale, că integrarea in Uniunea Europeană va duce la modificarea unor tradiţii, unor obiceiuri ale, mă rog, cetăţenilor, cum ar fi tăierea porcului... Au fost şi la noi astfel de legende. Sau faptul că integrarea in Uniunea Europeană ar duce la schimbarea religiei, n-o să mai fie ortodocşi, vor trebui să treacă la catolicism sau la alte forme de manifestare a credinţei. Aspecte care, la prima vedere, sunt uşor de combătut, dar, iată că este nevoie de un efort de comunicare. Acum, astfel de mesaje vor continua să existe in spaţiul public in Republica Moldova. Ceea ce este important este ca prin rezultatele concrete pe care le-a obţinut deja acest guvern care a funcţionat pană acum in Republica Moldova şi care trebuie să continue - liberalizarea vizelor, foarte mulţi cetăţeni au obţinut paşapoarte biometrice şi călătoresc in Uniunea Europeană fără vize şi, foarte interesant, inclusiv este o creştere a solicitărilor pentru paşapoarte biometrice din partea cetăţenilor Republicii Moldova din Trasnistria. Deci, iată efect pozitiv al integrării şi al rezultatelor de apropiere de Uniunea Europeană, care se fac simţite. E vorba despre semnarea Acordului de asociere şi deja aplicarea lui de la 1 septembrie. Acordul de asociere şi componenta de liber schimb se aplică provizoriu. Deja sunt rezultate care se văd la nivelul economiei şi care urmează să se producă şi in continuare, să se amplifice, să-şi producă efectele lor pozitive. Romania a fost primul stat care a ratificat Acordul de asociere şi acest lucru a fost extrem de apreciat şi a fost apreciat şi in Georgia şi in Ucraina, pentru că am ratificat in aceeaşi zi şi aceste acorduri de asociere. Ce înseamnă, de fapt, aplicarea acordului de asociere, care reprezintă prioritatea numărul unu a noului guvern din Republica Moldova? Înseamnă, de fapt, reformă după standard european, pentru că Acordul de asociere, care are câteva mii de pagini, nu este altceva decât preluare de acquis comunitar, aproximativ 70-80% din acord înseamnă, de fapt, standard european şi aplicarea lui, prin agenda de asociere, reprezintă de fapt reformă pentru societatea Republicii Moldova, pentru instituţiile din Republica Moldova, in beneficiul cetăţeanului Republicii Moldova. Aceste eforturi vor începe să se simtă in viaţa de zi cu zi şi atunci şi percepţia publică va fi una corespunzătoare. Pe de altă parte, însă, nu pot să nu constat că dacă partidele proeuropene de la Chişinău au obţinut 55 de mandate in Parlament, deci o majoritate, asta înseamnă că există in conştiinţa votanţilor, a alegătorilor din Republica Moldova, care sunt, iată, majoritar proeuropeni, această înțelegere a faptului că apropierea de Uniunea Europeană este un lucru pozitiv, indiferent de semnalele pe care le dau, iată, socialiştii, de exemplu, in Republica Moldova.

Realizator: Ce semnificaţie are, in acest moment, sesizarea Curţii Constituţionale de la Chişinău cu privire la articolul 11, care spune că Republica Moldova este un stat neutru?

Bogdan Aurescu: Nu aş vrea să comentez asupra unor proceduri care ţin de Curtea Constituţională din Republica Moldova. De altfel, înțeleg că această procedură a fost amânată pentru o perioadă. O să vedem ce decide Curtea Constituţională din Republica Moldova.


Realizator: Pentru că am remarcat că şi la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic al miniştrilor de externe, secretarul general al NATO a spus că, citez, "aici vom continua să lucrăm cu Moldova pentru a-i ajuta, dacă au nevoie" şi urma o declaraţie despre care nu mi-am dat seama dacă are legătură sau nu cu Republica Moldova, o să vă rog să mă lămuriţi, pentru că aţi fost acolo...


Realizator: Da, sigur.

Bogdan Aurescu: ... spunea: vrem să prevenim crizele înainte ca ele să apară, o forţă interimară cu un grad ridicat de reacţie va fi pus in aplicare la începutul anului viitor şi la aceasta vor participa Germania, Olanda şi Norvegia.

Bogdan Aurescu: Nu, este vorba despre cea de-a doua parte...


Realizator: S-a discutat mai devreme....

Bogdan Aurescu:  ... da, este vorba despre procesul de creare a acestei forţe de reacţie rapidă - Very High Readiness Joint Task Force - iar la reuniunea ministerială de săptămâna trecută s-a luat o decizie de creare a unei forme interimare a acestei forţe de reacţie rapidă ca proces in, mă rog, crearea acestei instituţii, acestei structuri, prin contribuţii ale celor trei state pe care le-aţi menţionat anterior. Nu are legătură cu referirea la Republica Moldova, dar referirea la Republica Moldova, din ceea ce a spus secretarul general, şi acest lucru s-a regăsit şi in intervenţiile altor aliaţi, inclusiv in intervenţia mea din cadrul ministerialei, se referă la punerea in aplicare a deciziilor de la summitul NATO, care se referă la sprijinirea capacităţilor de apărare al Republicii Moldova şi respectiv la includerea Republicii Moldova intr-o altă iniţiativă importantă, şi anume platforma de interoperabilitate a partenerilor NATO cu NATO. Deci...


Realizator: Concret, ce înseamnă asta pentru Republica Moldova?

Bogdan Aurescu: Asta înseamnă că, chiar şi pentru un stat care este neutru, conform Constituţiei, conform Articolului 11 din Constituţia Republicii Moldova, există posibilitatea unor programe de cooperare, a unor proiecte intre NATO şi statul respectiv...


Realizator: Adică exerciţii, antrenamente...

Bogdan Aurescu: ... care să permită, in ceea ce priveşte creşterea capacităţii de apărare, asistenţă, consiliere, dar şi sprijin concret pentru a face o radiografie a capacităţilor de apărare a Republicii Moldova, sprijin pentru îmbunătățirea, pentru eficientizarea acestor capacităţi de apărare. Astea sunt perfect compatibile cu statutul de neutralitate şi sunt, de altfel, şi alţi parteneri care sunt implicaţi in astfel de proiecte. Această iniţiativă, care se cheamă Defence Capacity Building, decisă la summitul din Marea Britanie, include Moldova, Georgia şi Iordania, state partenere cu Alianţa. O să discutăm, de asemenea, dacă putem extinde această iniţiativă şi in cazul Irakului, de exemplu, dacă va exista o solicitare din partea acestui stat. Iar platforma de interoperabilitate cuprinde, dacă nu mă înșel, 28 de state partenere cu Alianţa Nord-Atlantică, care vor beneficia de proiecte, programe comune, pot fi inclusiv exerciţii, in aşa fel încât să crească gradul de interoperabilitate al armatelor acestor state cu armatele NATO, dar asta nu afectează...


Realizator: Înțeleg că NATO își va deschide, totuşi, încă un birou la Chişinău.

Bogdan Aurescu: ... asta nu afectează statutul de neutralitate al Republicii Moldova, iar cealaltă iniţiativă despre care menţionaţi este, iarăşi, o discuţie pe care am avut-o încă de dinainte de summitul din Marea Britanie, şi anume creşterea prezenţei NATO in Republica Moldova printr-un birou de legătură, care va fi deschis. Sigur că aceste aspecte urmează să fie discutate cu noul guvern de la Chişinău şi, sigur, că in măsura in care există interes, vom merge mai departe cu aceste proiecte.


Realizator: Mergem mai departe, v-aţi întâlnit la bază, la reuniunea OSCE, tot săptămâna trecută, cu secretarul de stat american, John Kerry, l-aţi invitat in Romania, v-a răspuns sau...

Bogdan Aurescu: Am avut o discuţie foarte bună. De altfel, am început discuţia încă de la reuniunea miniştrilor de externe NATO de la Bruxelles, unde am discutat, in principal, despre rezultatele vizitei de la Chişinău, pe care am făcut-o pe 1 decembrie, şi despre importanţa ca guvernul nou să se instaleze cat mai curând la Chişinău, să fie un guvern proeuropean care să continue aceste procese de integrare europeană şi de reformă. Am aprofundat discuţia la Basel şi am discutat, evident, şi despre relaţia bilaterală, despre parteneriatul strategic cu Statele Unite şi, in contextul in care, anul viitor, Statele Unite şi Romania împlinesc 135 de ani de relaţii diplomatice, am adresat această invitaţie. Şi, sigur, aşteptăm un răspuns, o concretizare a acestei invitaţii pe care am făcut-o...


Realizator: Există vreo şansă să sărbătorim cu eliminarea vizelor?

Bogdan Aurescu: Eliminarea vizelor este iarăşi o temă importantă, pe care...


Realizator: ...o discutaţi sau rămânem in acelaşi punct - până nu ajungem la 3% rată de refuz, nu mai...

Bogdan Aurescu: Nu rămânem in acelaşi punct. Iată că nu rămânem deloc in acelaşi punct.


Realizator: A scăzut rata de refuz.

Bogdan Aurescu: Constat in fiecare an o scădere a ratei de refuz. Dacă in anul fiscal 2012 aveam o rată de refuz destul de consistentă, a scăzut cu peste 5 puncte procentuale, la 11,5%, anul trecut fiscal, aşa cum calculează Statele Unite. Iar in acest an fiscal am ajuns sub 10% - deci suntem la 9,8%. Asta este...


Realizator: Deci mai aşteptăm trei ani...?

Bogdan Aurescu: Ăsta este un ritm bun. In acelaşi timp, trebuie să avem in vedere faptul că decizia de includere in programul Visa Waver depinde de evoluţiile din Congresul SUA. In Congresul SUA au fost mai multe iniţiative pe care noi le-am sprijinit foarte activ, inclusiv prin acţiuni de lobby, prin întâlniri cu congresmeni - in aprilie anul acesta am fost la Washington, ca secretar de stat pentru afaceri strategice, şi am avut foarte multe întâlniri cu congresmeni republicani şi democraţi, pentru a vedea care sunt şansele de a merge mai departe cu acest proiect, care are in vedere, de fapt, modificarea criteriilor de includere a unui stat in programul Visa Waver. Unul dintre criterii se referă la posibilitatea de a creşte acest plafon de la 3% la 10%. Dacă această măsură ar fi fost astăzi in vigoare, noi am fi putut să solicităm includerea in programul Visa Waver. Evoluţiile din Congresul american însă, pe care le cunoaşteţi, au împiedicat adoptarea acestei iniţiative legislative, care trecuse deja printr-una dintre Camere. O să vedem in continuare, după ce acest nou Congres - de fapt, in forma sa nouă, după alegerile parţiale din noiembrie, urmează să-şi înceapă activitatea, o să vedem care sunt şansele de a merge mai departe cu această reformă legislativă. In orice caz, eforturile de a scădea in continuare rata de refuz vor continua.


Realizator: In 2015 vor deveni operaţionale facilităţile antirachetă din cadrul bazei militare Deveselu. Vreau să vă rog să ne explicaţi, pe înțelesul tuturor celor care nu avem cunoştinţe militare, ce înseamnă acest lucru. Practic, ce se întâmplă la Deveselu din 2015, după ce se...?

Bogdan Aurescu: Este iarăşi un proiect extrem de important al parteneriatului strategic Romania-SUA.

 

Realizator: Pe care l-aţi negociat mulţi ani.

Bogdan Aurescu: De altfel, am discutat pe scurt şi cu secretarul de stat Kerry despre acest proiect, la Basel. Anul viitor, practic, baza de la Deveselu, de fapt facilitatea antirachetă din interiorul bazei de la Deveselu, va deveni operaţională; la sfârșitul anului. Asta înseamnă că faza a doua a acestui plan american care se cheamă "European Phased Adaptive Approach" - deci abordarea adaptivă, in etape, a apărării antirachetă in Europa, ca să traduc in românește - devine realizată. Asta înseamnă că se creează premisele pentru a merge mai departe şi cu sistemul NATO antirachetă, pentru că baza de la Deveselu, odată ce va fi operaţionalizată - in funcţie, evident, şi de evoluţiile de la nivelul NATO şi de deciziile care se vor lua -, va fi integrată in sistemul NATO antirachetă. Asta înseamnă că creşte acoperirea şi apărarea teritoriilor europene ale statelor aliate...


Realizator: Dar nu din 2015?

Bogdan Aurescu: Din 2015, da, pentru că baza devine operaţională. Integrarea in sistemul NATO este o etapă ulterioară. Sigur că şi la nivel NATO se discută, se lucrează şi se progresează in ceea ce priveşte sistemul NATO antirachetă, dar facilitatea din Romania va fi o componentă foarte importantă a sistemul NATO antirachetă. Dar deja de la finalul anul 2015, când baza de la Deveselu, ca proiect romano-american, in această etapă, va deveni operaţională, practic, teritoriul european va fi mai bine protejat împotriva unor atacuri cu rachete balistice care provin din afara teritoriului aliat.


Realizator: Concret, ce se întâmplă dacă se ajunge intr-o situaţie critică in care cineva lansează rachete? De la baza de la Deveselu acestea vor fi oprite sau...?

Bogdan Aurescu: Vor putea fi interceptate, pentru că vor fi instalaţi interceptori de tip SM-3 Block 1B, care sunt nişte rachete care, prin forţă cinetică, fără să aibă niciun fel de încărcătură explozivă sau de altă natură, ci doar prin forţa impactului, care este unul de mare precizie, vor distruge aceste rachete inamice. Şi se referă nu doar la apărarea teritoriului României, acest sistem, această facilitate, ci la apărarea teritoriului european, in ansamblul său, împreună cu alte componente ale sistemului american antirachetă.


Realizator: Care vor fi instalate in Polonia.

Bogdan Aurescu: Este vorba despre, in primul rând, nave, cu sistemul acesta, Aegis, este instalat şi in Romania, in Romania se va chema Aegis Ashore, pentru că este pe teren, şi nu pe mare. Ulterior, faza a 3-a presupune dezvoltarea şi operaţionalizarea bazei din Polonia şi sistemul acesta, împreună, va asigura o protecţie împotriva atacurilor eventuale cu rachete balistice, din afara teritoriului euroatlantic.


Realizator: Deci, sistemul, faza a 2-a, deci sistemul din Romania poate funcţiona separat de cel care va fi finalizat in Polonia.

Bogdan Aurescu: Sunt trei faze ale acestui proiect: Prima fază a fost deja realizată şi a constat in instalarea radarului din Turcia, care are rolul de a detecta eventuale tiruri cu rachete ostile şi prin dislocarea in Marea Mediterană a unei nave, de tip Aegis Ashore. In momentul in care baza de la Deveselu devine operaţională, este integrată in acest sistem, deci nu singură funcţionează, ci in conexiune cu radarul din Turcia, cu alte sisteme de senzori care sunt integrate intr-unul unic împreună cu navele de tip Aegis Ashore, care, iată, vor fi găzduite şi de către Spania la Portul Rota, sunt multe state aliate care au contribuit şi contribuie in continuare cu componente ale acestui sistem.


Realizator: Deci continuă acest proiect indiferent de opoziţia Rusiei, care este extrem de fermă.

Bogdan Aurescu: Continuă acest proiect. Eu cred că Rusia ştie foarte bine că acest proiect nu are nici capacităţi ofensive, aşa cum se încearcă uneori să se inducă această idee, şi nu poate nici să pună in pericol capacitatea nucleară de descurajare a Rusiei, aşa cum se mai spune uneori. Capacităţile strict defensive sunt extrem de clare, atât din punct de vedere tehnic, sistemul nu poate fi convertit intr-un sistem ofensiv, pentru că aşa sunt caracteristicile lui, dar şi din punct de vedere juridic, pentru acordul bilateral pe care l-am negociat, şi ştiu foarte bine ceea ce spun, scrie foarte clar că acest sistem este strict defensiv şi nu poate fi folosit decât în legitimă apărare, conform Cartei ONU şi Tratatului de la Washington, care a înființat NATO. Aceasta este realitatea. Sigur că retorica poate să continue. Dar, din punctul de vedere al situaţiei reale, lucrurile stau aşa: interceptorii aceştia care vor fi instalaţi nu pot fi schimbaţi cu alte tipuri de interceptori, lucrurile, din punctul nostru de vedere, şi al partenerilor americani, şi al statelor NATO, sunt extrem de clare.


Realizator: Lucrările, ziceţi că sunt aproape gata, aşteptăm 2015. Mai am trei întrebări pentru dumneavoastră. V-aţi întâlnit şi cu ministrul de externe al Germaniei, care ar fi trebuit să vină in această toamnă, in Romania, şi nu a mai venit, mă rog, in urma unui incident despre care noi, la Europa FM, am relatat; v-aţi întâlnit şi cu ministrul de externe al Franţei; veţi merge dumneavoastră, vor veni dumnealor in 2015, in Romania?

Bogdan Aurescu: Am adresat o nouă invitaţie ministrului de externe german, de a veni in Romania la începutul anului viitor, pe care dansul a acceptat-o cu plăcere şi o să pregătim adecvat această întâlnire, iar in ceea ce priveşte întâlnirea cu ministrul de externe francez, care, iarăşi, a fost una foarte călduroasă şi foarte substanţială, am primit o invitaţie pe care am acceptat-o, de a face o vizită la Paris, in debutul anului 2015.


Realizator: A fost invitat şi preşedintele nou ales Klaus Iohannis, imediat după anunţarea rezultatului alegerilor. Veţi merge împreună sau încă nu se ştie?

Bogdan Aurescu: In primul rând, trebuie să stabilim, sigur, calendarul de vizite. După ce noul preşedinte se va instala, sigur că vom avea acea discuţie interinstituţională, care este firească pentru a reuşi să atingem împreună obiectivele de politică externă ale României.


Realizator: Puteţi reevalua şansele României de a intra in Spaţiul Schengen in 2015?

Bogdan Aurescu: Este, iarăşi, o temă pe care am amintit-o şi in discuţia cu omologul german şi cu omologul francez. Vom continua să avem aceste contacte, pentru a vedea împreună care este cel mai bun moment, cea mai bună, să spunem, cea mai bună formă de soluţionare a acestui obiectiv important al României.


Realizator: Nu ştim dacă in 2015 se întâmplă asta sau nu?

Bogdan Aurescu: Am tot fixat termene de-a lungul timpului, am fixat termene in 2010, in 2011 etc. Cred că, cel mai prudent din punct de vedere al obiectivului de politică externă al aderării la Spaţiul Schengen, este mai întâi să lucrăm foarte intens, fără publicitate şi, in momentul in care vom avea certitudinea unui rezultat, fie el pozitiv, fie el negativ, atunci cred că este cel mai bine să comunicăm acest lucru.


Realizator: Raportul MCV care urmează să apară, înțeleg, cel mai târziu la începutul anului viitor, poate influenţa decizia? Pentru că se anunţă un raport bun, in sfârșit.

Bogdan Aurescu: Noi am spus întotdeauna şi o să o spunem şi in continuare că nu există nicio legătură intre aspectele care ţin de MCV şi aderarea la Spaţiul Schengen, care are alte criterii.


Realizator: Dar lupta împotriva corupţiei nu a fost invocată in discuţiile...?

Bogdan Aurescu: Sigur că s-au invocat foarte multe lucruri, de-a lungul timpului, şi invocarea diverselor teme a fost făcută mai ales in context electoral, prin diverse, mă rog, in contexte electorale, din diverse ţări care au un cuvânt de spus...


Realizator: In Olanda, in Germania...

Bogdan Aurescu: In ceea ce priveşte Spaţiul Schengen, evident că un raport pozitiv va putea să influenţeze pozitiv, dar, încă o dată spun, nu există nicio legătură juridică intre raportul MCV şi aderarea la Spaţiul Schengen, unde Romania şi-a făcut, deja, absolut toate temele şi unde, deja, condiţiile tehnice, toate aprobările Parlamentului European sunt obţinute, nu mai este nevoie decât de decizia in sine, iar Romania este pregătită să contribuie la apărarea Spaţiului Schengen, cu sisteme foarte performante şi cu oameni foarte bine pregătiţi.


Realizator: Ultima întrebare. MAE organizează in această perioadă un concurs de admitere in Corpul Diplomatic, este un concurs, am înțeles, organizat după mulţi ani, după şase ani, au fost foarte mulţi candidaţi, deşi salariile nu sunt foarte mari, au fost aproape 1000 de candidaţi, au rămas 190, după primele probe, înțeleg, dar in presă, in special pe site-ul romaniacurata, au apărut mai multe articole care spun că acolo, pe listă, in etapa in care s-a ajuns acum, au intrat rude ale unor demnitari, au intrat sau au ajuns persoane care nu au imagine tocmai bună. Ce faceţi?

Bogdan Aurescu: Este un concurs care, intr-adevăr, se ţine după foarte mulţi ani, din 2008 nu a mai existat un concurs de intrare in Minister, după cum ştiţi, au fost nişte reglementări care nu au permis angajarea in administraţia publică, deci inclusiv in MAE, ceea ce a creat o problemă pentru minister, pentru că, in MAE, diplomaţii se formează in minister. Este nevoie de diplomaţi tineri, in special, care să învețe această profesie in minister, şi formarea unui diplomat - care este o profesie dificilă, nu? -, nu este una care se poate învăța imediat - formarea unui diplomat are nevoie de câțiva ani buni pentru ca acel diplomat să ajungă la capacitatea deplină de funcţionare; or, neexistând acel flux continuu, chiar şi limitat ca număr, dar să existe un flux continuu de intrare in minister, afectează activitatea ministerului. Deci, am putut să o constat in toţi aceşti ani. Oricum, acest concurs a fost declanşat in luna aprilie. A existat un regulament de organizare, care a fost publicat in "Monitorul Oficial", este un regulament care prevede o serie de etape, sunt 7 sau 8 etape, care trebuie să fie parcurse pană la finalizarea acestui concurs. In primul rând, a existat o etapă de identificare, să spunem, a candidaţilor eligibili sau nu, eligibili in funcţie de dosarele care au fost depuse şi, in urma acestui proces, au fost eliminaţi aproximativ 111 candidaţi pentru posturile, pentru candidaţii la posturile de ataşat şi 63 pentru gradele superioare, pentru că sunt 30 de posturi -15 pentru ataşat, 15 pentru grade superioare celor de ataşat, care sunt scoase la concurs. Deci, din 906 dosare, care au fost depuse, 174 au fost declarate neeligibile, deci deja a existat o selecţie. Pe urmă a urmat proba-grilă. Proba-grilă este o etapă in care se testează aptitudinile şi cunoştinţele candidaţilor, şi la proba-grilă, care s-a organizat in septembrie, au fost prezenţi 638 de candidaţi din cei 732 calificaţi şi, in final, 190 s-au calificat. Deci iată că doar 26% din candidaţii care s-au prezentat la proba-grilă au ajuns in faza anterioară probei scrise. Proba scrisă a fost a treia probă, a treia etapă a acestui concurs.


Realizator: Această listă a fost verificată de presă şi acolo au fost găsite aceste nume.

Bogdan Aurescu: Şi ea s-a organizat in noiembrie. Nu s-au prezentat decât184 din 190, deci au absentat şase dintre candidaţi - o să vedem care sunt rezultatele - dar după această probă scrisă, mai urmează proba interviului, unde iarăşi urmează să fie verificate cunoştinţe, abilităţi, utilizarea limbii engleze sau franceze, capacitatea de contextualizare, analiză şi sinteză, abilităţile de comunicare şi relaţionare, care sunt extrem de importante pentru un diplomat. După proba interviului, urmează o altă etapă - testarea medicală şi psihologică, care este iarăşi un filtru extrem de serios pentru orice fel de candidat, după care o altă etapă este obţinerea certificatului ORNISS de acces la informaţii clasificate, iarăşi un filtru extrem de important şi uneori foarte dur, după care urmează etapa in care candidatului i se prezintă postul pe care ar urma să fie încadrat, pe care el trebuie să îl accepte. Dacă nu il acceptă, evident că nu va intra in Corpul Diplomatic şi Consular şi, in sfârșit, jurământul de credinţă, pe care trebuie să îl depună conform Legii Corpului Diplomatic şi Consular. Deci noi nu suntem acum decât intr-una dintre etapele, aş spune preliminare, ale acestei proceduri de concurs, fiecare etapă este eliminatorie. Concursul, din cate am înțeles, pentru că nu fac parte din comisiile de concurs, este dificil şi urmăreşte să facă o selecţie foarte riguroasă, inclusiv la nivel comportamental. Nu pot să pun semnul egal intre nişte candidaţi, care au trecut de o parte din probe şi care mai au de trecut nişte probe destul de dificile, şi întregul Corp Diplomatic şi Consular al României sau imaginea întregului Minister de Externe. Este nevoie de diplomaţi bine pregătiţi, de diplomaţi tineri. Eu înțeleg interesul public deosebit pentru acest concurs, pentru că este, intr-adevăr, primul după şase ani de pauză, de blocaj. Sper ca acest concurs să se finalizeze cu rezultate bune.


Realizator: Mulţumesc foarte mult că aţi venit la "Interviurile Europa FM" şi vă mai aşteptăm.

Bogdan Aurescu: Cu mare plăcere.


Realizator: Mulţumesc.