Participarea ministrului Titus Corlăţean la emisiunea „Punctul de întâlnire”

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
28.09.2014
Eveniment: 
Participarea ministrului Titus Corlăţean la cea de a 69-a Adunare Generală a ONU
Autor: 
Antena 3

 

Radu Tudor: Bună seara, bine aţi venit la „Punctul de întâlnire”. S-a încheiat vizita în SUA a premierului Victor Ponta. România se află într-un moment destul de sensibil al existenţei sale, între un parteneriat cu un stat foarte solid şi foarte puternic, cum este Parteneriatul Strategic cu SUA, şi agresiunea militară a Rusiei, care este foarte aproape de graniţele noastre. E o stare destul de tensionată între Occident şi Moscova. România joacă un rol important şi prin poziţia ei geostrategică foarte relevantă şi, mai mult decât atât, toate aceste momente ne prind într-o campanie electorală prezidenţială.(…). Ne interesează foarte multe lucruri ce ţin de relaţia cu Washington şi cred că nu exista persoană mai nimerită să detaliem ceea ce s-a întâmplat în SUA, ceea ce se întâmplă în Europa, în momentul de faţă, cu România decât ministrul afacerilor externe, domnul Titus Corlăţean. Bună seara, domnule ministru.

Titus Corlăţean: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie. Deşi pentru mine aş spune că e, mai degrabă, bună dimineaţa; se pare că încă funcţionez pe orarul de la New York.

(…)

Titus Corlăţean: În primul rând, scopul acestei vizite, şi acţiune extrem de importantă de politică externă pe care primul ministru Victor Ponta a realizat-o şi le-a realizat în SUA, a fost unul foarte clar: este vorba de reprezentarea României şi intereselor României atât la Adunarea Generală a ONU într-o perioadă şi un moment în care s-au adoptat decizii de o covârşitoare importanţă şi, în egală măsură, bineînţeles, reprezentarea intereselor României din punctul de vedere al relaţiilor economice cu SUA, cu marile corporaţii americane, în primul rând în domeniul energiei.

(…)

Titus Corlăţean: Categoric, această acţiune de la New York, în primul rând, a fost un exerciţiu remarcabil de diplomaţie multilaterală şi bilaterală în egală măsură, pentru primul ministru, pentru cei care au făcut parte din delegaţie, într-un moment extrem de important, or acest lucru, atunci când, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate, convocat într-o conferinţă extraordinară de preşedintele american Barack Obama, pe teme aşa-zisului Stat Islamic, care acţionează cu o cruzime fără precedent, o acţiune teroristă fără precedent, în Orientul Mijlociu, în Irak şi Siria şi nu numai, atunci când a fost nevoie de a se lua o decizie la nivelul acestei organizaţii globale de a interzice, de a bloca, de a contracara acest tranzit şi aceste deplasări de luptători terorişti străini care se duc în regiune, inclusiv, din păcate, din state europene - nu este cazul României - dar şi din state europene, sunt mulţi europeni care s-au dus acolo, în clipa în care am discutat situaţia din Bazinul Mării Negre, din Ucraina, în clipa în care am discutat gravitatea, iarăşi, foarte, foarte serioasă a epidemiei de Ebola. Lucrul aceasta înseamnă o prezenţă în dezbateri, o prezenţă în luarea deciziilor, în contactele pe care le ai, înseamnă reprezentarea României. Din punctul meu de vedere, ca ministru de externe, m-a interesat foarte mult ca acest exerciţiu de diplomaţie multilaterală şi bilaterală pentru primul ministru al României să fie unul reuşit - şi a fost reuşit - şi este, practic, ultima etapă de politică externă majoră înainte de campania electorală prezidenţială. Nu întâmplător am spus - şi încerc o analiză obiectivă, uitându-mă la contracandidaţi cu deferenţă, este bine să te uiţi cu deferenţă la contracandidaţii prezidenţiali - premierul României, din raţiuni obiective, în principal, este pe departe mult mai bine pregătit, este omul care este pregătit în clipa de faţă să asume o funcţie, cea de şef al statului, care este uriaşă ca importanţă, şi nu vreau să duc în derizoriu pe ceilalţi contracandidaţi, dar faptul că a guverna înseamnă responsabilităţi, înseamnă presiune, înseamnă gestionarea şi luarea unor decizii în momente de presiune şi de criză; lucrurile acestea l-au pregătit pe primul-ministru să poată să-şi asume cu succes calitatea de preşedinte al României. La Nev York s-au întâmplat foarte multe lucruri importante. A fost şi această întâlnire cu preşedintele american, a fost o discuţie cu echipa de la Departamentul de Stat şi Victoria Nuland, au fost contacte bilaterale de nivel, au fost lucruri discutate, apropo de Bazinul Mării Negre, cu preşedintele Turciei, Erdogan, chestiuni legate de securitatea energetică, chestiuni militare. Sunt lucruri pe care primul ministru le-a făcut cu succes şi, bineînţeles, acea parte a doua a deplasării în Statele Unite, vizita la Houston, componenta economică, şi este foarte bine că România continuă să fie activă, prin Guvernul României, pentru a-şi promova interesele economice în relaţia cu corporaţiile americane, care vor juca în continuare un rol decisiv în securitatea energetică a României, în independenţa energetică a României şi în tot ce înseamnă interese în toată regiunea noastră.


Radu Tudor: Vom reveni imediat. Sunt două subiecte separate pe care vreau să le dezbatem în privinţa securităţii energetice şi a parteneriatului strategic cu Statele Unite: în ce măsură România poate să scape de această mică, dar importantă dependenţă energetică de Moscova. (…)

Radu Tudor: (…) Am zis că vreau să revenim, domnule ministru, asupra chestiunii independenţei energetice. Premierul Victor Ponta s-a întâlnit în SUA cu reprezentanţi ai unor giganţi din domeniul energiei. Sunt două subiecte foarte importante, ce ţin de securitatea naţională a României - exploatarea gazelor din Marea Neagră, cu perspectiva independenţei energetice faţă de Moscova, şi aici există un tandem, Exxon - Petrom, care exploatează aceste gaze şi problema sensibilă a gazelor de şist, implicată fiind compania Chevron. Peste acestea se suprapune agresivitatea militară a Rusiei în bazinul Mării Negre, fapt ce poate crea probleme şi României pe termen mediu. Cât de importantă este chestiunea energetică pentru securitatea naţională a României şi în ce măsură ceea ce se întâmplă acum, modul în care Rusia se comportă agresiv, ne poate pune şi pe noi în pericol şi poate dezechilibra liniştea care există, cât de cât, în zona Mării Negre?

Titus Corlăţean: Independenţa unei ţări, asta e regula de bază. Nu există această independenţă dacă nu există independenţă energetică, securitate energetică sau lucruri care să îţi confere un anumit confort în materia funcţionării mediului economic, în materia modului în care cetăţeanul se bucură de acces la electricitate, energie electrică, gaze, căldură şi aşa mai departe. Ori, dacă lucrurile astea nu sunt garantate, nu eşti cu adevărat un stat independent. Deci tema este fundamentală. Ăsta este motivul pentru care, pentru acea componentă de +/-20% din producţia şi din ce consumăm, de fapt, noi în România este subiectul importului de gaze din Federaţia Rusă în principal şi există această preocupare de a diversifica şi de a te pune la adăpost de eventuale, să spunem, modalităţi politice de a utiliza arma energetică pe care Rusia a promovat-o în toţi aceşti ani mai ales faţă de alţii, ca să fim corecţi. România, din fericire, are resurse. Are propriile sale resurse şi ăsta este un lucru pe care trebuie să îl spunem, există alte state care depind sută la sută energetic, mai ales gaze, de Federaţia Rusă, vorbim de state europene occidentale. Vorbim de statele baltice, vorbim de un grad ridicat de dependenţă şi în cazul Ungariei, şi în cazul Austriei, Germania, care importă o cantitate importantă de gaze. România are propriile sale resurse. Ori, într-o astfel de situaţie, în mod evident, trebuie să le pui în valoare. Acest lucru trebuie făcut cu parteneri cu o capacitate serioasă, deci cu marii jucători. Nu întâmplător, relaţia aceasta şi modul în care premierul Ponta a promovat interesele României pe relaţia cu marile corporaţii americane, produce şi va produce rezultate. Vă aduc aminte că noi am reuşim să creăm acum doi ani, doi ani şi ceva aşa-numitul AMRO - American Romanian Business Council -, deci acest consiliu de afaceri româno-american include foarte multe corporaţii americane, unele cele grele în materie energetică. Întâlnirea pe care a avut-o la Houston... Eu mă voi referi la ceea ce ştiu, aş spune, aproape direct; eu am rămas la New York şi mi-am continuat programul la Naţiunile Unite, nu am fost la Houston cu premierul, dar vă rog reţineţi în special discuţiile cu Exxon şi Halliburton, pentru că, de exemplu, potenţialul din platoul continental al Mării Negre este important şi el ne va permite într-un număr de ani, nu foarte mare acest număr de ani, să devenim independenţi, în primul rând pentru noi, dar să devenim actori importanţi, jucători, haideţi să folosesc acest termen, în toată regiunea. Şi mă gândesc în primul rând la Republica Moldova, mă gândesc la interconectările cu Ungaria, cu Bulgaria, cu interesul Ucrainei de a primi gaze şi din alte resurse, deci devii relevant, asta înseamnă că devii relevant politic, economic, strategic şi având aceşti parteneri americani cu foarte mare greutate în piaţa internaţională, evident că mergem în direcţia cea bună şi trebuie susţinută această direcţie, cea bună, pentru că, aveţi dreptate, evoluţiile din bazinul Mării Negre şi conduita agresivă a Federaţiei Ruse faţă de Ucraina şi prezenţa sa tot mai puternică în bazinul Mării Negre ridică foarte serioase semne de întrebare şi de preocupare din partea noastră, a lumii occidentale.


Radu Tudor: Am remarcat o afirmaţie făcută de buna dumneavoastră cunoştinţă, colegul dumneavoastră, Sorin Ducaru, astăzi asistent adjunct al secretarului general al NATO pentru probleme foarte importante, e unul dintre cei doi români care ocupă poziţii importante în instituţii serioase în lume, alături de Corina Creţu, comisar european; Sorin Ducaru spunea că logica prezenţei aliate în Marea Neagră nu este doar pentru a încuraja România, nu doar pentru a încuraja securitatea acestui teritoriu aliat şi a populaţiilor, ci şi a proteja aceste imense resurse de gaz din zona Mării Negre. Şi vă întreb cât se poate de direct, există pericolul ca aceste resurse să nu poată fi exploatate din România? Există pericolul ca Rusia, în cazul în care avansează şi menţine zona de insecuritate în estul Ucrainei, cu trimitere pe bazinul Mării Negre, România să fie, să spunem, în postura de a nu exploata sutele de miliarde de metri cubi de gaze din platoul său continental?

Titus Corlăţean: Mai întâi o precizare, pentru că acest subiect a apărut la un moment dat, în urmă cu câteva luni, şi au fost câteva opinii pe care eu le-am descurajat sau le-am respins şi public. Aduceţi-vă aminte de procesul pe care noi l-am avut cu Ucraina pentru delimitarea mării teritoriale, zonei economice exclusive, platoului continental, scuzaţi-mă, sunt trei categorii, trebuie foarte clar precizate. Acest proces a fost urmarea unui lung proces de negocieri, fără rezultat, mai întâi cu URSS şi după aceea cu Ucraina, chestiuni legate de ce se întâmplă în jurul Insulei Şerpilor, dar o suprafaţă mult mai largă care era subiect de litigiu, de diferend între noi şi Ucraina. În 2009, noi am reuşit finalizarea acelui proces după ce în 2004 - şi acela a fost un moment istoric -, Guvernul României, premierul, Adrian Năstase, de la acel moment au reuşit să cadă de comun acord cu partea ucraineană să sesizăm Curtea Internaţională de Justiţie, lucru foarte greu până atunci. În 2009 Curtea s-a pronunţat - 79%, aproape 80% din teritoriul supus diferendului a fost atribuit României în mod legitim, suveran, în suveranitatea României. Spun acest lucru pentru că această decizie a Curţii Internaţionale de Justiţie nu e o chestiune obligatorie, opozabilă doar nouă, României şi Ucrainei, este opozabilă erga omnes, ea este obligatorie pentru toţi actorii internaţionali. Altfel, spus, acel teritoriu mare, partea de subteran, deci platoul continental în care se forează aparţin, ţin de suveranitatea recunoscută internaţional, cu putere de lege internaţională pentru România. Altfel spus, nimeni nu poate să atenteze la ceea ce ne aparţine cu normă obligatorie de drept internaţional, în plan teoretic, ca să vin la întrebarea dumneavoastră dar cântărindu-mi cuvintele. În plan teoretic, dacă s-ar întâmpla aşa ceva, ar fi un act de agresiune împotriva României şi a teritoriului său suveran, împotriva unui stat al Alianţei Nord-Atlantice. Aici nu vorbim numai de operaţiuni... ştiu eu, pur şi simplu te duci pe teritoriul altui stat şi faci lucruri rele, şi când atentezi la resursele sale care se află pe teritoriul său suveran, eşti supus unui act de agresiune. Deci, în plan teoretic, dacă cineva, oricine, ar încerca să atenteze la aceste resurse, împotriva unui teritoriu suveran al României, atunci am fi sub umbrela Alianţei Nord-Atlantice. Lucrurile acestea sunt ştiute de cei care trebuie să le cunoască, iar discuţiile care au mai apărut în spaţiul public eu vreau să cred că sunt doar pur teoretice.


Radu Tudor: Există, domnule ministru, afirmaţia extrem de gravă unui înalt oficial european,(…) făcută de Elmar Brok, preşedintele Comisiei de politică externă din Parlamentul European, o funcţie de...

Titus Corlăţean: Cu greutate.


Radu Tudor: Cu greutate. Un înalt oficial european anunţă un scenariu de coşmar inclusiv pentru România. Elmar Brok, preşedintele Comisiei de politică externă din Parlamentul European, a declarat, şi acum cităm cu ghilimele, ca să nu existe vorbe la proces, ştiţi afirmaţia aceea. „Se pare că Rusia va continua agresiunea, care va include un atac asupra Odessei şi capturarea litoralului Mării Negre şi a regiunii Deltei Dunării”, a spus Elmar Brok în „Evropeiska Pravda”, un ziar ucrainean. Vă spun foarte sincer, domnul ministru, că afirmaţii de genul acesta când le aud din partea unor neoficiali nu mă prea îngrijorez, dar în momentul în care preşedintele Comisiei de politică externă din Parlamentul European spune această chestiune, că Rusia vrea să-şi extindă agresiunea până dincolo de Odessa, Marea Neagră şi Dunăre, îmi dau seama că ei de fapt vor să ocupe absolut tot ţărmul ucrainean al Mării Negre şi astfel să pună în pericol inclusiv securitatea României. Ce comentaţi ceea ce spune Elmar Brok şi ce fel de mesaj le transmiteţi numeroşilor români care se uită acum la dumneavoastră şi care sunt îngrijoraţi că într-o noapte sau într-o săptămână - Doamne fereşte! - Rusia ar putea să vină până la graniţa cu România?

Titus Corlăţean: Acum, la nivel de principiu, este corect să tratezi cu atenţie toate declaraţiile unor oficiali care contează în jocul instituţional internaţional, în comunicarea publică, fie că vorbim de parteneri aliaţi, fie că vorbim de declaraţiile unor oficiali ruşi. Pe de altă parte, eu vă aduc aminte că recent încheiatul summit NATO din Ţara Galilor a dus la adoptarea unor decizii majore ca importanţă în planul securităţii noastre în interiorul Alianţei, şi a fost, încă o dată o spun, rezultatul, şi pot să fiu îndeajuns de obiectiv şi de corect de fel să spun că a fost rezultatul unei munci interinstituţionale, începând cu Preşedinţie, Guvern, preşedinte, prim-ministru, miniştri, ministerele direct interesate, competente, Afaceri Externe, Apărare, Serviciile de Informaţii ş.a.m.d., care a dus la atingerea obiectivelor. Altfel spus, securitatea României, ca ţară membră NATO, este consolidată, este confirmată, este garantată, inclusiv prin aceste decizii care s-au luat cu un viitor comandament aliat pe teritoriul României, acest parteneriat naval militar cu SUA şi cu Bulgaria la Marea Neagră, exerciţii militare comune, forţa de reacţie rapidă a Alianţei sunt decizii de o importanţă extrem de semnificativă, care practic nouă ne confirmă faptul că România are asigurată, garantată securitatea naţională. Da, scenarii au fost şi sunt, îi cunoaştem foarte vine, ruşii sunt extrem de profesionişti în a imagina diferitele modalităţi de promovare a propriilor interese, nu trebuie să fim naivi, şi cei care trebuie să ştie, ştiu astfel de lucruri...


Radu Tudor: Numai că de data asta au trecut chiar la agresiune militară...

Titus Corlăţean: ...dar de aici şi până la acţiuni concrete care să meargă în direcţia indicată de domnul Brok, care este totuşi membru al Parlamentului, este om politic, este poate mai liber în a se exprima...


Radu Tudor: E un occidental care spune că Rusia vine până la gurile Dunării. Pe noi, ca români...

Titus Corlăţean: Eu, ca oficial guvernamental care are nişte responsabilităţi naţionale şi în plan extern pentru ţara noastră, voi spune că distanţa de la scenarii, care pot exista, până la acţiunea concretă e o distanţă mare şi personal nu cred că ea va fi parcursă.


Radu Tudor: Credeţi că sentimentul de îngrijorare al unor români în legătură cu agresivitatea Rusiei este inutil? Eu încerc de cele mai multe ori, în emisiunile la care particip la Antena 3, la unele sunt invitat, pe altele le moderez, încerc să le explic această logică: România fiind aliat, fiind membru NATO, orice fel de atingere a intereselor sale, cum bine spuneţi şi dumneavoastră, înseamnă atingerea intereselor NATO. Ruşii nu sunt dispuşi şi nu sunt, cum să spun, atât de lipsiţi de raţiune încât să lovească în NATO, să lovească SUA, şi de aici intervine, să spunem, marea noastră protecţie. Dar tendinţa lor de a cuceri tot ţărmul ucrainean al Mării Negre e un scenariu care ar putea deveni realitate si atunci şi România ar trebui să privească, zic eu, în alt fel, în alt mod ceea ce vrea Moscova în Marea Neagră.

Titus Corlăţean: Aţi pus mai multe întrebări, vă răspund doar la una singură...


Radu Tudor: Vreau să le lămurim pe toate.

Titus Corlăţean: Îngrijorările cetăţenilor români, ale românilor faţă de lucrurile astea nu sunt inutile, sunt extrem de utile pentru că, pe de o parte, ne ţin şi pe noi în priză aşa, în ansamblul societăţii ne fac şi pe noi, cei care avem responsabilităţi politice să fim extrem de atenţi la ce spun cetăţenii, care sunt aşteptările cetăţenilor pentru asigurarea păcii, securităţii naţionale, a fiecărei familii de români, şi acest lucru exprimă totuşi o memorie a istoriei anterioare şi nu ai cum să neglijezi, să ignori această memorie a istoriei anterioare, cu episoade dureroase pentru noi, poate că nu numai pentru noi, şi acesta a fost un subiect de discuţie la Moscova, eu am spus atunci public când am fost, la vizita din 2013, în vara anului respectiv, pentru că ideea la acel moment, să ne raportăm la acel moment, cu mandatul de acasă, informând toate conducerile politice ale statului român, ideea a fost să încercăm să facem un pas înainte, să încercăm să depăşim, pe cât e de posibil, anumite lucruri care ne-au afectat în relaţiile anterioare şi respectând poziţia fiecăruia dintre noi, noi, un stat euro-atlantic, cu o identitate euro-atlantică foarte clar asumată, ruşii având, pe de altă parte, propriile interese, să încercăm să avem o cooperare constructivă, să avem o relaţie politică în care să existe dialog şi să ne uităm şi pe partea economică. Ei, ăsta a fost sensul vizitei pe care eu am făcut-o atunci la Moscova, un sens pozitiv şi în care eu speram că mergem în direcţia cea bună. Era încă perioada, vă aduc aminte, în care între NATO şi Federaţia Rusă se vorbea de un parteneriat strategic care se dorea a fi construit.


Radu Tudor: Nu fusese doborât nici avionul de pasageri, nu fusese anexată Crimeea...

Titus Corlăţean: Ei, lucrurile au evoluat într-o direcţie fundamental opusă, spun eu din păcate, şi acest lucru a afectat profund în primul rând relaţia asta între Alianţă, între UE şi Federaţia Rusă, care se dorea a fi pozitivă, de parteneriat, şi a afectat în primul rând gramul de încredere reciprocă la care se lucra. Şi ăsta este mult mai profund, acest lucru, şi în speranţa că la un moment dat se va reveni pe un făgaş ceva mai normal, va trebui să se muncească de ambele părţi, dar mai ales în primul rând la nivelul Federaţiei Ruse, că acolo au apărut problemele, mulţi ani de acum înainte pentru a relansa un minimum de încredere reciprocă, de care de altfel este nevoie în relaţiile internaţionale în perioada actuală, acum, când ne confruntăm cu un fenomen terorist care nu face distincţie şi care vizează lumea civilizată în general, de o cruzime fără precedent. Ei, asta este o miză comună, până la urmă, a spaţiului euro-atlantic şi a altor actori internaţionali, inclusiv Federaţia Rusă. Cu toţii suntem supuşi unui anumit risc destul de serios, pentru unii, chiar foarte serios. Ori, e păcat că s-a intrat într-o logică a confruntării, atunci când avem adversari cu adevărat foarte serioşi, comuni şi pe care ar trebui să îi gestionăm în comun.


Radu Tudor: Domnule ministru, o precizare suplimentară. UE a decis sancţiuni pentru entităţi ale Federaţiei Ruse, persoane fizice, persoane juridice, mari companii. România aplică aceste sancţiuni? Am văzut că este, spre exemplu, şi Gazprom pe lista acestor sancţiuni. Ei au început în România să îşi deschidă afaceri, să cumpere benzinării, să încerce să se dezvolte. Cum aplică România aceste sancţiuni şi asupra cui sunt ele îndreptate?

Titus Corlăţean: Este o întrebare retorică, până la urmă, pentru că România a participat la procesul de luare a deciziilor în spaţiul european şi euro-atlantic, aplică şi respectă în mod firesc toate sancţiunile pe care noi le-am adoptat, noi, cu toţii, europenii sau euro-atlanticii. Dar trebuie văzut, ele sunt bine identificate şi ca entităţi, şi ca persoane, nu vorbim de toate domeniile în general, atunci când vorbim de domeniul energetic, sunt anumite componente, anumite lucruri care la acest moment au fost identificate ca necesitând sancţiuni.


Radu Tudor: Aţi dispus, ca ministru, până acum, sancţiuni pentru persoane fizice sau persoane juridice din Federaţia Rusă?

Titus Corlăţean: Este o decizie colectivă a UE...


Radu Tudor: Am înţeles. Dar ele trebuie aplicate naţional.

Titus Corlăţean: Iar listele adoptate la nivelul UE, fie că vorbim de Consiliul European, de Consiliul Afacerilor Externe, miniştrii de externe, în principal, lucrurile acestea sunt aplicate de toate statele europene. Am adoptat aceste sancţiuni, le respectăm, le aplicăm cu toţii, împotriva persoanelor fizice, entităţilor economice, care sunt listate.


Radu Tudor: Până în momentul de faţă, Guvernul României a luat măsuri împotriva unor firme şi unor persoane?

Titus Corlăţean: Bineînţeles. Toate aceste măsuri, inclusiv chestiunea liberei circulaţii, sau stoparea liberei circulaţii a unor persoane, responsabili care sunt incriminaţi - folosesc termenul nu într-un sens juridic, ci unul politic - pentru acţiuni împotriva integrităţii teritoriale, suveranităţii Ucrainei, pentru anexarea ilegală a Crimeii, pentru destabilizarea Ucrainei. Deci lucrurile astea, statul român, ca şi celelalte state europene, euro-atlantice, da, le aplică, bineînţeles.


Radu Tudor: Domnule ministru, e un subiect foarte sensibil, cel privind extinderea secesionismului etnic în Europa şi am spus că Europa e bântuită de pericolul secesionismului pe criterii etnice. Eşecul referendumului independenţei în Scoţia nelinişteşte doar pentru moment. Pe 9 noiembrie, catalanii organizează referendum pentru independenţa faţă de Spania - a fost decis chiar ieri, Rusia vrea să rupă o treime din Ucraina, după anexarea prin forţă a Crimeei, iar extremiştii maghiari, susţinuţi pe axa Budapesta - Moscova, agită din nou apele autonomiei pe criterii etnice în Transilvania. Sunt, din nou, destul de mulţi români îngrijoraţi, citesc în mesajele care vin pe Facebook, pe blogul meu, pe pagina emisiunii, români foarte îngrijoraţi că aceste tendinţe secesioniste pe criterii etnice ar putea, Doamne Fereşte, să afecteze şi România, să afecteze Transilvania, pentru că extremişti maghiari, sau chiar lideri politici maghiari, nu toţi, dar unii importanţi, promovează autonomie pe criterii etnice şi vor un aşa-zis 'ţinut secuiesc', vor preşedinte şi chiar vor mai mult decât atât. Punând în paralel ce se întâmplă în Scoţia, ce se întâmplă în Catalunia, ce se întâmplă cu extremiştii maghiari, îngrijorările să ştiţi că sunt destul de serioase.

Titus Corlăţean: Este o perioadă de schimbare, de reaşezări, este o perioadă destul de frământată, iniţial, datorită motivaţiei profunde, de criză economică, socială, şi pe acest fundal s-au suprapus şi alte interese punctuale. Şi trebuie să fim foarte atenţi, evident şi foarte serioşi în gestionarea acestor subiecte. Nu vă ascund, în această vară m-am deplasat ca simplu cetăţean, prin Harghita, Covasna, Mureş, m-am întâlnit cu foarte mulţi oameni, am şi fost invitat la diferite evenimente. Am vrut să fac un lucru în Mureş - dau un singur exemplu - la Iernut. Am fost invitat, primarul nefiind din aceeaşi familie politică, am fost totuşi invitat, ca bun român, probabil, ce suntem cu toţii, am fost invitat acolo, într-o comunitate care are la Iernut, probabil, cam 80-85% români etnici şi restul maghiari, în principal. Şi am discutat cu mai mulţi oameni acolo şi de pe scenă am transmis un anumit mesaj, şi am fost foarte atent să văd care este reacţia oamenilor, pentru că erau şi români, şi maghiari în faţa scenei, foarte mulţi, de altfel, o zi specială, Zilele oraşului. Şi le-am spus: uitaţi-vă, oameni buni, în momentul în care se întâmplă în Europa lucrurile care se întâmplă şi este şi frământare, sunt unii foarte doritori de a face lucruri la care nu ne gândeam acum câţiva ani, de a relansa tema unor separări de teritorii, de comunităţi, locale, regionale, extremisme care apar, mesaje incitatoare la ură, la tensiuni între oameni şi uitaţi-vă la experienţa noastră, a României, după 1990, cu un început mai dificil, cu ce s-a întâmplat la Târgu Mureş, atunci, dar cu un efort pe care societatea şi clasa politică, aşa cum este ea, imperfectă, în România, partide politice, inclusiv cu UDMR-ul, care, la rândul său, cum nici noi nu suntem perfecţi, nici UDMR nu este perfect în ceea ce face sau îşi propune, dar cu toate astea, noi am construit o societate în care ne-am bucurat de stabilitate, de pace şi de un anumit nivel de înţelegere şi am progresat, poate că voiam mai rapid, poate că voiam mai bine, da, cu siguranţă, dar am progresat. Or, anii ăştia de pace, de stabilitate, ne spun nouă că trebuie să respingem cu toţii - şi nu vorbim numai de jucătorii politici - noi, ca societate, noi, ca oameni, să respingem toate tentaţiile astea de extremism, de xenofobie, de separatism.


Radu Tudor: Noi le respingem, domnule Corlăţean, dar când văd că UDMR-ul e la guvernare şi un membru al cabinetului susţine autonomia teritorială pe criterii etnice, mă îngrijorez.

Titus Corlăţean: Domnule Radu Tudor, ce voiam să vă spun? Le-am zis aceste lucruri, uitaţi-vă inclusiv la faptul că sunt jucători politici, inclusiv de la vecini, care încearcă să ne transfere pe teritoriul României tensiunile astea şi lucrurile astea, pe care nu le acceptăm. Noi trebuie să le respingem cu toţii. Vreau să vă spun că a fost o reacţie care pe mine m-a reconfortat - nu e poate fotografia fidelă, generală, dar la nivelul comunităţii locale, în care trăiau şi români, şi maghiari, a fost o reacţie atât de călduroasă - şi nu vorbesc doar de aplauze, am văzut reacţia oamenilor. Deci am încredere că dincolo de minţile înfierbântate ale unora sau altora, care fac politică într-un anumit fel, societatea românească a ajuns la un anumit grad de maturitate şi instituţiile sale, care sunt instituţii solide, şi vorbim inclusiv de cele în domeniul securităţii naţionale, inclusiv instituţiile care gestionează chestiunile curente, interne, în România - statul român a ajuns îndeajuns de solid ca să facă faţă unor eventuale tentaţii. Mesajul pe care eu îl transmit, pe de altă parte, am spus-o foarte clar, eu, personal nu am fost de acord şi nu sunt de acord cu fondul „cestiunii”, acest proiect de lege privind autonomii. Dar putem să ne uităm cu atenţie, să vedem dacă unele lucruri, numite într-un anumit fel, „autonomii”, nu sunt de fapt descentralizare? Ceea ce ar intra în logica firească, democratică, europeană, a deplasării resurselor către nivelul de autorităţi locale care trebuie să gestioneze chestiunile locale. Dar alte lucruri, nu, nu putem fi de acord, dar prefer să o spun încă o dată, să discutăm şi chestiunile neconfortabile şi chestiunile cu care nu suntem de acord, într-un cadru democratic. Să le discutăm în Parlament şi nu în stradă, şi asta este marea diferenţă, pasul uriaş pe care România l-a făcut. Noi am ajuns să discutăm inclusiv lucrurile astea, care provoacă emoţie, provoacă poate chiar o anumită tensiune, provoacă nemulţumire, sunt şi românii din Harghita şi Covasna, am spus-o şi la Izvorul Mureşului, am spus-o şi în alte părţi...


Radu Tudor: Minoritari în propria ţară.

Titus Corlăţean: Sunt oameni care ei înşişi au drepturile lor, au libertăţile lor, au dreptul la identitate, care trebuie respectat, respectate, în primul rând, de cei care gestionează autoritatea locală, judeţeană, acolo - şi vorbim de cei care reprezintă, în principal, UDMR-ul. Şi trebuie şi trebuie să fim şi noi mai fermi în a spune de la centru aceste lucruri, dar pacea şi stabilitatea în România sunt lucruri atât de preţioase şi câştigate printr-un efort atât de important, încât nu ne vom putea permite să facem nici cea mai mică concesie de la a garanta în continuare buna înţelegere în România.


Radu Tudor: Trebuie să luăm acum publicitate. Sincer vă spun, domnule ministru, mă îngrijorează acţiunile murdare ale Rusiei, nu doar via Ucraina. Ceea ce se întâmplă la graniţa noastră de nord-est - şi lucrul ăsta ne stârneşte oarecare îngrijorări - dar mă deranjează foarte tare şi jocul acesta între Budapesta şi Moscova împotriva României şi aici, chestiunea de securitate naţională, în mod evident, trebuie să predomine pentru ţara noastră. Luăm publicitate şi revenim în câteva minute. Ne va răspunde ministrul de externe, Titus Corlăţean, dacă este, sau nu, România o voce slabă la Bruxelles. Am revenit pentru concluzii alături de ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean. Avem, domnule ministru, o ultimă chestiune, ce rezultă şi din mesajele numeroase care vin pe adresa emisiunii noastre, repet, pe pagina de Facebook - "Punctul de întâlnire", pe blogul meu. Am spus în felul următor: nu sunt puţine vocile care spun că România nu are un profil suficient de puternic la Bruxelles, că susţinem necondiţionat poziţia marilor puteri europene, că nu reuşim să facem jocuri mari, deşi regiunea noastră atrage atenţia tuturor. Adevărul e că Băsescu şi echipa lui denigrează permanent România la instituţiile europene, în Parlamentul European şi în Comisia Europeană. Întrebarea este: vom reuşi ceva mai mult cu portofoliul comisarului european Corina Creţu? Aceasta va ajuta România sau postul ei interzice un partipris naţional? Sunt români care nu au aşa o largă cultură politică încât să înţeleagă că Corina Creţu nu se va bate pentru România acolo, ci ea este un înalt demnitar european care va servi interesele întregului continent, să spun aşa?

Titus Corlăţean: În primul rând, pentru această etapă - şi discutăm ce va urma după aceea - pentru această etapă, nominalizarea Corinei Creţu pentru portofoliul Regio, pentru Dezvoltarea regională, un portofoliu cu mare greutate şi cu un buget considerabil, o treime din bugetul Uniunii Europene, a fost, este un mare succes al României şi al guvernului şi al primului ministru, care au promovat această candidatură şi asta, în ciuda obstacolelor venite din România, acelaşi vechi joc mizer, pe care l-am menţionat şi anterior. Un mare succes pentru România. Şi spune foarte clar că rolul României începe să fie tot mai serios considerat la Bruxelles, altfel nu ar fi intrat în discuţiile astea pentru un portofoliu cu atât de mare greutate. Pe de altă parte, da, un comisar european, o dată cu învestirea sa, devine un comisar al tuturor europenilor, nu al României, vine din România, dar este un comisar al europenilor şi atunci, reprezintă interesele şi promovează interesele în toate statele membre ale Uniunii Europene. Marele avantaj - şi acest lucru este cunoscut pentru fiecare comisar în parte - atunci când vii dintr-o anumită ţară şi ai rămas cu sufletul acolo, ştii realităţile, ştii nevoile de dezvoltare, unde anume trebuie să se pună banii europeni, ăsta e un mare avantaj, mai ales într-un astfel de domeniu, care înseamnă investiţii, bani europeni foarte serioşi în programe de dezvoltare, infrastructură, dezvoltare regională, coeziune, Strategia Dunării - intră tot aici programele, unele dintre proiectele care sunt propuse şi când ai sensibilitatea subiectului, ai ştiinţa, în mod evident că este, implicit, un avantaj. Asta nu înseamnă că viitorul comisar european, după ce se va finaliza procedura, care vine din România, va trebui - şi va avea, sunt convins - o conduită echidistantă, echilibrată, independentă faţă de ţara de unde provine, dar având ştiinţa nevoilor, realităţilor din România. E un mare lucru să ai sensibilitate pentru această chestiune. Faptul că nu contăm, că urmăm deciziile altora...


Radu Tudor: Că suntem o voce slabă, nu neapărat că nu contăm, ci românii vor o voce mai puternică a României la Bruxelles.

Titus Corlăţean: Două lucruri vreau să vă spun aici. România va avea cu adevărat, va fi capabilă să îşi pună în valoare la maximum potenţialul său uriaş atunci când cei care conduc această ţară, de la preşedinte, prim-ministru, guvern şi aparatul administraţiei centrale şi locale vor vorbi aceeaşi limbă. Ceea ce ne-a tras în jos a fost, într-adevăr, această bătălie şi tensiuni politice şi modul în care aţi menţionat în comentariu, cel care este încă şeful statului şi echipa sa au înţeles să promoveze interesele trăgând ţara înapoi, ori iată că cu o verticală a puterii care se configurează, cu un preşedinte pe care îl doresc, îl dorim, Victor Ponta, cu un guvern de aceeaşi culoare politică, vă asigur că greutatea României va fi cu adevărat pusă în valoare. Uitaţi-vă la Republica Moldova - România a dat tonul în aceşti ani şi mai ales prin ceea ce am făcut noi, instituţiile guvernamentale, vă spun foarte deschis.


Radu Tudor: Mulţumesc pentru opiniile dumneavoastră. Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe.

 

Alte articole pe aceeaşi temă

Centrul de presă