Declaraţii comune de presă ale miniştrilor de externe român, moldovean şi georgian, Titus Corlăţean, Natalia Gherman şi Maia Panjikidze

Vorbitor: 
Ministrul român de externe Titus Corlăţean, viceprim-ministru al Rep. Moldova Natalia Gherman şi ministrul georgian de externe Maia Panjikidze
Data: 
28.08.2014
Eveniment: 
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române
Locaţia: 
Bucureşti, Hotelul Marriott

Conferinţa comună de presă susţinută de Titus Corlăţean, ministrul român al afacerilor externe, Maia Panjikidze, ministrul georgian al afacerilor externe şi Natalia Gherman, Viceprim-ministru şi ministru al afacerilor externe şi integrării europene din Republica Moldova, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române

 

Titus Corlăţean: (...) Tema panelului este evidentă şi vizează, pe de o parte, obiectivele, traseul european, iar în cazul Georgiei, adăugăm şi euroatlantic, al celor două ţări. Interesele şi eforturile depuse de cele două state, care au semnat recent, după cum ştiţi, acordurile de asociere politică şi economică la Uniunea Europeană, dar şi rolul României-un rol extrem de activ- de susţinător constant al proceselor de integrare europeană, respectiv europeană - euroatlantică, al Republicii Moldova şi Georgiei. De altfel, România a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat cele două acorduri de asociere. Este în egală măsură un moment extrem de important şi din punctul de vedere al contextului regional de securitate şi este un moment în care este nevoie, poate mai mult decât oricând, de sprijin şi solidaritate din partea familiei europene şi euroatlantice. Există şi contexte interne, politice importante, cel puţin în cazul Republicii Moldova, înaintea alegerilor legislative din 30 noiembrie şi aici, în mod firesc, există o aşteptare de continuitate a unui guvern pro-european după aceste alegeri. Acesta este şi motivul pentru care şi la nivelul acţiunii bilaterale, România, Guvernul României au fost extrem de active şi în ultimele luni, săptămâni, prin finalizarea sau avansarea unor proiecte concrete de cooperare, în privinţa securităţii energetice, securităţii naţionale, infrastructurii, sprijin pentru grădiniţe, şcoli şi multe alte proiecte. Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să fie corect informaţi, să simtă direct beneficiile acestui proiect de integrare europeană. În cazul Georgiei - ca să termin comentariul, nu întâmplător organizăm, la 1 septembrie, următoarea reuniune a grupului de acţiune europeană, grupul de prieteni europeni ai Republicii Moldova (GAERM). România co-prezidează acest grup al miniştrilor de externe din statele membre UE, împreună cu Franţa şi bineînţeles, cu sprijinul şi găzduirea guvernului moldovean, a doamnei ministru Gherman. Vom organiza, pentru prima oară, în capitala statului asociat, partener, această reuniune, subliniez, într-o zi cu valoarea simbolică. Este ziua de 1 septembrie, când va intra în vigoare, în mod anticipat, chiar dacă parţial, acordul de liber schimb economic şi vom marca, împreună cu colegii europeni, această zi. În cazul Georgiei, nu pot decât să reafirm poziţia constantă şi foarte angajată a României de susţinere a intereselor legitime de integrare europeană şi euroatlantică. România este punctul de contact NATO, a fost activă toţi aceşti ani la SEECP, este contributorul cel mai important în misiunea Uniunii Europene de monitorizare a liniei de demarcaţie şi este un susţinător constant pentru soluţii care să respecte eforturile remarcabile, într-un context regional extrem de complicat, pe care Georgia le-a realizat. Să nu uităm că alternanţa la putere în Georgia a avut loc printr-un proces democratic, transparent, corect şi că, şi după alternanţa la guvernare, sprijinul clasei politice georgiene şi al marii majorităţi a populaţiei din Georgia a rămas acelaşi, foarte solid, pentru obiectivele europene şi euro-atlantice. Şi acest lucru trebuie respectat, apreciat în cazul ambelor state, care sunt şi contributoare, partenere ale UE şi NATO în diferitele operaţiuni ale UE sau ale Alianţei Nord-Atlantice, operaţiuni foarte importante şi trebuie să ştim să respectăm în interiorul UE şi NATO aceste chestiuni care au valoare nu doar simbolică. Voi încheia, nu înainte de a le da cuvântul doamnelor ministru, spunând că această discuţie, în mod evident, este plasată şi în contextul evoluţiilor dramatice legate de Ucraina. Şi aici poziţia noastră este extrem de clară, am afirmat-o: nu sunt negociabile principiile fundamentale ale dreptului internaţional, care vizează integritatea teritorială, suveranitatea, necesitatea ca toţi actorii internaţionali, în speţă începând cu Rusia, să respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. Am sperat că, în contextul reuniunii de la Minsk şi ulterior acesteia, să existe o fereastră care să deschidă nişte paşi mai degrabă pozitivi. Am sperat. Din păcate, cel puţin la prima evaluare din ceea ce vedem, inclusiv astăzi că se întâmplă, nu avem motive în nici un caz să ne abatem de la sistemul de sancţiuni pe care l-am stabilit la nivelul UE şi Alianţei Nord-Atlantice, ba dimpotrivă. Şi vreau să vă spun că sunt informaţii, rapoarte pe care le-am primit în urmă cu câteva minute, unele sunt publice, le aveţi cred deja şi dvs. şi vom privi mai atent, mai profund toate aceste date care vin. Suntem extrem de îngrijoraţi, şi exprim o extremă ingrijorare din partea autorităţilor române faţă de ultimele evoluţii, semnalate pe diferite canale. Voi invoca în faţa dvs. doar canalul oficial ucrainean, preşedintele Poroşenko, şi reacţia unor colegi din UE care au reprezentare în Consiliul de Securitate privind ceea ce este menţionat acum, astăzi anunţat ca fiind o „invazie rusă”. Se vorbeşte de prezenţa a mii de cetăţeni ruşi care sunt combatanţi în estul Ucrainei, de ajutorul militar rus care n-a fost stopat, contrar exigenţelor foarte clare exprimate de UE şi de NATO, astfel încât avem toate motivele să nu ne clintim niciun centimetru din poziţia noastră fermă şi pe care o dorim unitară la nivelul UE şi NATO, în materia regimului de sancţiuni. Aceste lucruri nu sunt negociabile, nu putem accepta rescrierea dreptului internaţional, rescrierea fundamentului legalităţii internaţionale şi încălcarea unor principii care asigură buna funcţionare a ordinii internaţionale. Violarea frontierelor, astăzi în Europa secolului XXI, este un lucru inacceptabil. Vreau să mulţumesc doamnelor ministru, încă o dată, pentru prezenţa şi contribuţia remarcabile şi , am spus-o şi în plen, gestionând portofoliile afacerilor externe ale unor state cu obiective importante, ambiţioase, dar într-un context de securitate regională extrem de complicat. Toată aprecierea pentru ceea ce fac doamnele ministru. Şi aş vrea, cu permisiunea dvs., să le invit pe doamnele ministru să ia cuvântul. Să începem cu doamna ministru Panjikidze şi după aceea vă stăm la dispoziţie pentru întrebări.

Maia Panjikidze: Mulţumesc foarte mult. Vreau să subliniez doar trei lucruri. În primul rând, vreau să vă mulţumesc pentru invitaţie, este o plăcere pentru mine să fiu aici şi o mare onoare şi demonstrează, încă o dată, că România consideră aceste state, Georgia, Moldova şi Ucraina ca parteneri potenţiali ai UE. Vă mulţumesc pentru asta. Aş vrea de asemenea să mulţumesc părţii române pentru susţinerea în integrarea euro-atlantică a Georgiei, pentru ratificarea acordurilor. Aş vrea să mulţumesc colegilor mei români prieteni pentru contribuţia în această misiune şi pentru susţinerea pe care o avem în fiecare zi. Am fost foarte bucuroasă să întâlnesc Corpul Diplomatic românesc şi să le mulţumesc ambasadorilor pentru susţinere, pentru implicare şi pentru prietenie peste tot în lume. Simţim această susţinere în toată lumea, în NATO, în capitalele statelor membre NATO şi ale UE. Iar al treilea punct este că am sperat să-l vedem şi pe colegul nostru ucrainean, avem veşti îngrijorătoare şi împărtăşesc îngrijorarea colegilor mei. Din nefericire, n-am putut să ne întâlnim cu colegul nostru ucrainean şi să discutăm despre problemele actuale de securitate şi politică ale Ucrainei. Aş vrea să declar aici că vrem să ne arătăm încă o dată solidaritatea faţă de poporul ucrainean, faţă de statul ucrainean, să condamnăm anexarea Crimeii şi, încă o dată, să spunem că Georgia susţine integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. Ultimele evenimente sunt îngrijorătoare. Din ceea ce am înţeles la ştiri, nu ştiu, nu am detalii, dar sper că soluţiile vor fi găsite în această criză foarte gravă care afectează nu numai Ucraina, ci întreaga regiune. Încă o dată îmi exprim solidaritatea pentru poporul ucrainean şi pentru statul ucrainean. Vă mulţumesc.

Natalia Gherman: Bună ziua. În primul rând, vreau să-i mulţumesc colegului meu, domnul ministru Titus Corlăţean, pentru invitaţia de a participa, al doilea an consecutiv, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române la Bucureşti. Este întotdeauna o plăcere să mă aflu aici împreună cu dvs. Este de asemenea o mare plăcere să o am pe colega mea, doamna ministru Maia Panjikidze la Bucureşti pentru a participa la acelaşi eveniment. După cum a fost menţionat, colegul nostru Pavlo Klimkin, ministrul de externe al Ucrainei a fost invitatul reuniunii de astăzi, de asemenea, însă evenimentele tragice, dramatice din ţara vecină, Ucraina, nu i-au permis să onoreze această invitaţie. Acum un an am vorbit faţă de ambasadorii României despre obiectivele importante în ceea ce priveşte agenda europeană a Republicii Moldova pe care urma să le realizăm, în primul rând finalizarea negocierii Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE, semnarea, ratificarea acestui acord, finalizarea procesului de liberalizare a regimului de vize pentru călătoriile cetăţenilor moldoveni în spaţiul european. Astăzi am constatat că toate aceste obiective au şi fost realizate. Am folosit prilejul participării la reuniunea ambasadorilor pentru a-mi exprima toată recunoştinţa autorităţilor şi cetăţenilor Republicii Moldova pentru acea contribuţie absolut importantă şi valoroasă a clasei politice din Romania, a societăţii şi, în primul rând, a diplomaţiei române pentru atingerea obiectivelor stabilite. Ceea ce ne aşteaptă pe viitor este un efort de implementare a Acordului de Asociere, a Acordului de Liber Schimb cu UE. Aici suntem împreună, de asemenea, sunt create mai multe instrumente şi mecanisme de interacţiune cu UE şi în primul rând cu România pentru a asigura un efort consistent de implementare a prevederilor asumate. Le-am mulţumit colegilor romani pentru activitatea comisiei bilaterale în susţinerea integrării europene a Republicii Moldova, care a fost creată cu câţiva ani în urmă, şi a cărei activitate ne ajută foarte mult în racordarea legislaţiei şi practicilor existente din Republica Moldova la standardele şi normele UE în mai multe domenii prioritare. Le-am povestit colegilor români despre următoarele obiectivele pe care le-am fixat pe plan intern pentru viitorul previzibil. Deci, ceea ce urmează să facem este să asigurăm ca perspectiva europeană, perspectiva de aderare a Republicii Moldova la UE să ne fie asigurată într-un timp cât se poate de scurt, în curând. Ne pregătim împreună pentru Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga, în prima jumătate a anului 2015, şi, bineînţeles, vom coordona eforturile care trebuie depuse în acest sens, în sensul recunoaşterii perspectivei europene a Republicii Moldova. Atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, se recunoaşte pe deplin cât de importantă este fixarea, conturarea unui obiectiv foarte clar definit în încurajarea efortului de reformă în Republica Moldova, în încurajarea populaţiei de a susţine procesul de integrare europeană. Ne-am referit la efortul comun de comunicare. În Republica Moldova operăm în condiţiile unui an electoral, deci comunicarea obiectivă, deschisă şi profesionistă despre tot ceea ce ţine de integrarea europeană, UE, beneficiile care sunt aduse fiecărui cetăţean în urma parcurgerii acestui drum european, care nu este deloc uşor. Nouă ne par scopuri şi obiective foarte importante şi vom lucra, vom colabora în acest sens împreună cu colegii noştri din România. Şi, de fapt, linia directoare a relaţiei bilaterale, pe care noi o considerăm una excelentă pe deplin, se înscrie în logica procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Ieri l-am găzduit, în vizită în Republica Moldova, pe domnul prim-ministru Victor Ponta, pe domnul ministru Titus Corlăţean şi alţi membri ai executivului din România. Am avut un program foarte consistent, am lansat gazoductul Iaşi-Ungheni, care a fost un proiect de importanţă maximă pentru guvernele ambelor state. Am vizitat mai multe obiective care sunt in construcţie, în edificare, cu finanţare din partea României. Au fost stabilite mai multe obiective în ceea ce priveşte interacţiunea pe plan economic, comercial şi social. Toate acestea ne vorbesc intr-o manieră foarte elocventă despre caracterul relaţiei noastre şi despre perspectivele acestei relaţii. Deci, relaţia de susţinere plenară din partea Bucureştiului a parcursului european al Republicii Moldova şi transferul acestei relaţii într-un domeniu extraordinar de practic şi pragmatic. Pentru asta ne-am exprimat încă o dată toată recunoştinţa noastră colegilor din România. Deci, diplomaţiei romane ii revine, iarăşi, un rol foarte important, pentru a aduce aceste obiective pe care le împărtăşim atât colegilor din UE, cât şi din toată lumea. Şi, repet, conjugând acest efort important, putem obţine rezultate într-o perioadă mai scurtă şi într-o manieră mult mai eficientă. Bineînţeles, ne-am referit şi la evoluţiile în context regional, cum deja au menţionat colegii mei. Republica Moldova se pronunţă categoric în favoarea soluţionării crizei din estul Ucrainei, în baza respectării principiului suveranităţii, integrităţii teritoriale, neamestecului în afacerile interne ale unui alt stat şi va susţine în continuare eforturile actorilor internaţionali, ONU, în soluţionarea crizei respective. Pentru noi această criză are repercusiuni asupra securităţii, stabilităţii. Să nu uităm că Ucraina este un partener important comercial, economic al Republicii Moldova şi un participant în procesul de soluţionare a conflictului din estul ţării, conflictul transnistrean, având un rol deosebit în formatul existent, de soluţionare a conflictului, formatul „5+2”. În aceste clipe, foarte grele, dificile pentru poporul ucrainean, ne exprimăm solidaritatea şi susţinerea. În ceea ce priveşte soluţionarea conflictului din estul Republicii Moldova, reiterăm poziţia fermă a Guvernului de la Chişinău: conflictul va fi soluţionat în baza respectării principiilor consacrate, suveranitate, integritate teritorială, acordând un statut special regiunii transnistrene, în componenţa Republicii Moldova. Vreau să vă menţionez, încă o dată, că procesul de integrare europeană a Republicii Moldova are deja şi va avea în continuare un efect foarte benefic asupra şanselor şi oportunităţilor de reintegrare a ţării. Putem vorbi despre efectele în urma deciziei de liberalizare a regimului de călătorii în spaţiul UE pentru cetăţenii Republicii Moldova, de care au început să beneficieze şi locuitorii regiunilor din est, regiunii transnistrene din Republica Moldova. Şi sunt sigură că într-o perioadă scurtă vom putea vorbi şi despre efectele benefice ale aplicării prevederilor Acordului de asociere şi zonei de comerţ liber între Republica Moldova şi UE, deoarece şi agenţii economici din regiunea transnistreană vor beneficia în urma implementării acestui acord. Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să menţionez şi eu o reuniune importantă pe care o vom găzdui la Chişinău, la 31 august - 1 septembrie, Reuniunea Grupului, aşa-numitului grup "Prietenii Moldovei", Grupul de Acţiune Europeană pentru Republica Moldova, care este convocat la iniţiativa României şi Franţei. Domnul ministru Corlăţean a depus tot efortul ca actuala ediţie a acestei reuniuni să aibă loc la Chişinău, în Republica Moldova, ceea ce va imprima, bineînţeles, şi un caracter simbolic al susţinerii pe care UE o manifestă faţă de Republica Moldova, susţinere a parcursului european al ţării mele. Prezenţa celor 28 de miniştri de externe din statele UE la Chişinău va fi şi o reconfirmare a caracterului absolut strategic şi de perspectivă a relaţiei moldo-comunitare şi a relaţiilor bilaterale pe care le are ţara mea cu fiecare stat membru al UE. Vă mulţumesc frumos pentru atenţie!

Titus Corlăţean: Mulţumim. Dacă sunt întrebări, vă rog să vă recomandaţi, pentru ca doamna ministru să ştie cine pune întrebarea.

Reporter: Din informările pe care le-a primit dl. ministru Titus Corlăţean în urmă cu puţin timp, se poate vorbi în acest moment, în estul Ucrainei, de o stare de război şi dacă da, în opinia dumneavoastră, ar fi oportună convocarea unei şedinţe a CSAT?

Titus Corlăţean: În primul rând, va trebui, pentru că suntem în plină reuniune, să examinăm toate datele care sunt disponibile până la acest moment. Cert este că avem confirmarea că Lituania a efectuat deja un demers, o solicitare de convocare a unei sesiuni extraordinare a Consiliului de Securitate şi mai ales preşedintele Ucrainei, domnul Poroşenko, a spus în termeni foarte clari că asistăm la o invazie rusă în Ucraina. Sunt lucruri extrem, extrem de grave, evident că a trebuit să ne uităm asupra tuturor datelor care ne parvin pe diverse canale. Cert este că situaţia pare a fi extrem de gravă şi nu merge în direcţia în care am sperat, în care noi ne-am exprimat la nivelul UE şi NATO, în termeni foarte fermi, respectiv, o acţiune reală, concretă şi onestă a Federaţiei Ruse, în primul rând, de stopare a oricărui sprijin, ajutor militar pentru separatişti şi pe de altă parte, o acţiune în sensul dezescaladării. Nu aceasta este direcţia în care se merge. Deci, regimul nostru de sancţiuni pe care l-am stabilit la nivelul comunităţii euro-atlantice este în continuare extrem de justificat. Pot să vă spun, este atributul preşedintelui, dacă e să mă întorc la partea a doua a subiectului şi este cazul să anunţe Preşedinţia o reuniune a CSAT. Cert este că aşa cum decurg lucrurile, chiar dacă, subliniez încă o dată, nu există un risc de securitate direct asupra României. Iată că evoluţiile merg în direcţia greşită. Eu cred că situaţia este îndeajuns de gravă şi pot să vă menţionez faptul că mâine o vom discuta în cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai statelor membre ale UE, convocată de preşedinţia italiană, în Italia. Vom discuta acest subiect. Lucrurile le considerăm extrem de grave şi eu cred că o reacţie şi o analiză la nivelul instituţiei naţionale, de securitate naţională, CSAT, s-ar impune.

Reporter: /.../ pentru doamna ministru de externe a Republicii Moldova. Premierul Ponta a lansat ieri ideea unui ajutor din partea României în vederea consolidării securităţii Republicii Moldova. Iată, astăzi, veştile care vin din Ucraina sunt foarte îngrijorătoare. Aş vrea să vă întreb in primul rând ce aşteptări aveţi în termeni concreţi şi imediaţi faţă de România în această situaţie, având în vedere şi agravarea situaţiei din regiune şi tot în legătură cu asta, urmăresc presa, dezbaterile din societate din Republica Moldova - acolo s-a lansat ideea renunţării la statutul de neutralitate a Republicii Moldova şi iniţierea unui drum spre NATO.

Reporter: Acolo s-a lansat ideea renunţării la statutul de neutralitate a Republicii Moldova şi iniţierea unui drum spre NATO, să zicem după modelul Georgiei. Aş vrea să vă întreb mai ales dacă în acest context această idee vi se pare că va căpăta mai multă relevanţă în dezbaterile în societatea din Republica Moldova şi eventual dacă va face parte din oferta electorală a forţelor pro-europene, pro-occidentale în vederea alegerilor. Mulţumesc.

Natalia Gherman: Vă mulţumesc pentru această întrebare. De fapt, îndată ce România este cu adevărat un partener strategic pentru Republica Moldova, atât volumul cât şi domeniile asistenţei, sprijinului pe care îl primim din partea României sunt imense şi sunt binevenite pentru noi. Deci, vorbisem anterior despre un aspect al securităţii care de fapt este securitatea energetică a Republicii Moldova şi în contextul agravării situaţiei din estul Ucrainei, aspectul energetic al crizei devine foarte pertinent. Lansarea gazoductului Iaşi-Ungheni chiar de Ziua Naţională, Ziua Independenţei Republicii Moldova, pe lângă simbolism, are şi o conotaţie foarte practică. Începând cu 1 septembrie, gazul din sistemul românesc va ajunge la consumatorii din Republica Moldova. Acest proiect va fi continuat, toate studiile de fezabilitate pe care le-am făcut împreună sunt susţinute inclusiv din punct de vedere material, financiar de către Comisia Europeană şi mie mi se pare că la etapa actuală va trebui să intensificăm acest efort bilateral, multilateral pentru a pune în valoare toate cele planificate şi concepute şi să facem lucrul acesta cât se poate de curând. În privinţa domeniului de securitate, el este absolut necesar şi firesc în cadrul agendei noastre de colaborare bilaterală. Ministerele apărării au un program intens de instruire, de schimburi, în baza unui acord bilateral încheiat în acest sens. Deci, mai multe structuri de forţă sunt acum în contact pentru schimb de experienţă şi, nu in ultimul rând, pentru preluarea standardelor şi normelor UE în activitatea lor de către Republica Moldova din partea omologilor din Romania. Acest domeniu este inclus şi în cadrul interacţiunii în comisia bilaterală creată în susţinerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

 

Alte articole pe aceeaşi temă