DISCURS

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
27.08.2014
Eveniment: 
Reuniunea anuală a diplomaţiei române
Locaţia: 
Bucureşti, Hotelul Marriott


Titus Corlăţean: Încă o dată îmi face o deosebire plăcere să vă urez bun venit la reuniunea noastră specială. Este o reuniune care se bucură de o prezenţă şi mă refer la invitaţii externi. O prezenţă de excepţie, atât înaltul reprezentant al UE, lady Catherine Ashton, dar şi colegii, colegele noastre. Doamne ministru reprezentând Republica Moldova şi Georgia şi cred că nu poate exista un semnal mai clar faţă de importanţa pe care România o acordă vecinătăţii răsăritene şi faţă de responsabilităţile de stat membru UE şi al NATO aflat la frontiera estică. Parcurgem într-adevăr o perioada în care au loc evenimente şi se desfăşoară acţiuni cu profunde semnificaţii pentru construcţia proiectului european şi pentru România în egală măsură. Este un răstimp crucial, date fiind atât numeroase provocări de înfruntat cât şi schimbările majore preconizate în toate instituţiile de la Bruxelles. Ne întâlnim în cadrul reuniunii… a diplomaţiei române într-un context de securitate regional şi internaţional mult diferit. Nu doar faţă de 2013, dar faţă de anii anteriori. Din păcate în sens negativ. Şi în acest ministerul Afacerilor Externe urmăreşte în mod consecvent promovarea unor acţiuni care să consolideze profilul României în familia europeană şi în cea euro-atlantică. Să întărească parteneriatele strategice. În primul rând cel cu Statele Unite ale Americii, dar şi celelalte state parteneriate strategice, cu state europene sau din afara Europei, dar şi parteneriatele speciale de cooperare cu diferite state. În mod evident, am spus-o, o ştim, acţionăm. Parteneriatul cu Republica Moldova ocupă un loc special. În acelaşi timp avem în vedere punerea în evidenţă a poziţiei strategice a României şi a relevanţei abordărilor sale externe în special în actualul context marcat de criza din Ucraina. La nivelul regional obiectivul urmărit în primul rând este asigurarea stabilităţii şi securităţii regiuni şi bineînţeles este cazul şi al României, apărarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii statelor din proximitatea estică. Având în vedere toate aceste considerente Republica Moldova rămâne o prioritate majoră pe agendă. Obiectivul principal după succesul raportat prin semnarea în iunie 2014 a acordului de asociere şi a acordului cuprinzător şi aprofundat de liber-schimb fiind oferirea unei perspective europene tuturor celor 3 state care s-au angajat fair pe acest drum. UE trebuie să rămână ambiţioasă în dezvoltarea dimensiunii estice a politicii de vecinătate. Mă voi referi ceva mai târziu la acest aspect, inclusiv în relaţie cu Georgia şi Ucraina. Un alt domeniu de interes special îl reprezintă evoluţiile economice. În contextul unei crize economico-financiare, care nu a fost încă complet depăşit, dar şi al posibilităţii identificării unor oportunităţi noi de cooperare şi investiţii într-un plan global mai larg. Voi începe cu parteneriatul strategic în Statele Unite. După cum am spus relaţia bilaterală cu SUA este şi va rămâne cheia de boltă a politicii noastre externe. În vederea transpunerii depline în practica declaraţiei comune privind parteneriatul strategic pentru secolul 21 între România şi Statele Unite a fost creat mecanismul bilateral, instituţionalizat de coordonare şi gestionare a acestui proces. Pentru o mai bună valorificare a oportunităţilor de colaborare cu Statele Unite începând cu domeniul economic MAE îşi propune să se coordoneze cu parteneri interni în vedea consolidării structurilor bilaterale din componenţa task-force-ului pentru implementarea declaraţiei comune. Dimensiunea politico-militară rămâne prioritară în cadrul relaţiei bilaterale prin prisma prezenţei consolidate a Statelor Unite în România şi la Marea Neagră. Ne concentrăm totodată şi asupra intensificării, după cum spuneam a cooperării economice, cu valenţe strategice şi urmărim amplificarea cooperări sectoriale în domenii precum educaţia sau cercetarea. Accesul României la programul Visa Waiver rămâne evident un obiectiv prioritar pe agenda bilaterală. Contextul devenind din ce în ce mai favorabil. Sunt mobilizate resurse diplomatice importante pentru generarea unui curent de susţinere favorabil unei decizii pozitive la nivelul Congresului. Un obiectiv similar de ridicare a obligativităţii vizelor îl avem şi în relaţia cu celălalt partener nord-american, mă refer la Canada. Afaceri europene. Din alegerile europene din acest an a rezultat un peisaj politic mixt. La nivel european s-a înregistrat o uşoare creştere a participării la vot, iar rezultatele alegerilor au confirmat menţinerea unei majorităţi proeuropene solide în cadrul Parlamentului European. În acelaşi timp am asistat la o ascensiune a formaţiunilor cu mesaje eurosceptice, populiste şi xenofobe. În raport cu aceste evoluţii, România accentuează importanţa unui răspuns credibil şi coerent dedicat adâncirii integrării europene şi consolidării politicilor şi instituţiilor uniunii. În contextul actual este evident că singura opţiune fezabilă dacă ne dorim o uniune politică puternică şi solidă, capabilă să facă faţă tuturor provocărilor este acea de a ne concentra împreună asupra temelor cu adevărat importante, cu impact real asupra vieţii tuturor cetăţenilor europeni. Am văzut cu toţii repercusiunile grave pe care o retorică inflamată cu tente xenofobe sau chiar rasiste sau antisemite le poate avea în anumite state membre. Din păcate unii politicieni europeni au generat şi ulterior alimentat această retorică, speculând temeri şi nemulţumiri publice generate, în special de efectele crizei. Escaladarea naţionalismului extremist trebuie combătut într-un spirit de solidaritate. Iar pentru aceasta este nevoie de voinţă politică reală în afirmarea valorilor fundamentale care stau la baza construcţiei europene. În acest context absenţa unor partide extremiste, semnificative în România reprezintă un semna îmbucurător, lipsit de echivoc în privinţa opţiunilor proeuropene ale societăţii româneşti şi cu o confirmare a maturităţii electoratului român. Ne dorim cu toţii o uniune în care valorile democratice, drepturile şi libertăţile fundamentale să fie respectate. O uniune generatoare în continuare de pace, securitate şi prosperitate pentru toţi cetăţenii săi. Trebuie ca aceste principii, alături de libertăţile recunoscute prin tratate să fie asumate nu doar declarate. Astfel vom putea evita riscul real în actual context politic european al amânării deciziilor strategice de consolidare a proiectului european şi a unităţii politicii externe şi de securitate. Pledăm pentru o uniune competitivă. Cu o creştere economică durabilă, dar care în acelaşi timp se menţine un model social viabil. O uniune eficientă şi legitimă din punct de vedere democratic cu un proces decizional eficient şi transparent la care să participe toţi actorii europeni. România a salutat adoptarea agendei strategice a UE cu satisfacţia de a vedea reflectate în aceasta şi priorităţile sale. În contextul în care în al doilea semestru al anului 2019 România va exercita preşedinţia rotativă a Consiliului UE. O prioritate este continuarea procesului de reflecţie privind pregătirea asumării cu succes a acestui mandat. De asemenea în calitate de instituţie coordonatoare în domeniul afacerilor europene, ministerul Afacerilor Externe urmăreşte consolidarea şi întărirea mecanismului de gestionare şi coordonare a afacerilor europene deja funcţionale. România şi-a creat în toţi aceşti ani un profil proeuropean şi a contribuit la consolidarea uniunii prin implicarea activă în susţinerea unor iniţiative concrete. Este esenţial să ne definim în continuare obiective pragmatice şi ambiţioase. La nivel regional şi macroregional România a adus o valoare adăugată prin promovarea, prin susţinerea unor proiecte şi iniţiative care implică mai state membre ale UE precum şi state angajate pe calea apropierii de UE. În acest sens amintesc de proiectele de cooperare desfăşurate în cadrul strategiei UE pentru regiunea Dunării. Amintesc încă o dată, preşedinţia de succes a României în cadrul procesului de cooperare sud-est european şi amintesc de asemenea organizarea reuniunii internaţionale privind iniţiativa Dunărea-Mekong din cadrul întâlnirii Asia - Europa Ascend. România va continua să susţină în cadrul UE necesitatea consolidării sinergiei la Marea Neagră articulată la politicile programele şi iniţiativele lansate în cadrul strategiei europene pentru regiunea Dunării. Aderarea la spaţiul Schengen continuă să rămână în centrul preocupărilor noastre. Acest obiectiv a mobilizat eforturi diplomatice consistente. Şi avem convingerea că dialogul deschis cu partenerii europeni va duce la adoptarea pozitive conform soluţie dublu etapizate. În calitate de stat membru cu derogare temporară de la adoptarea monedei unice europene, România urmăreşte dezbaterile referitoare la consolidarea Uniunii Economice Monetare, în special cele legate de crearea Uniunii Bancare şi adoptarea unor soluţii echilibrate care să asigure un tratament echitabil pentru statele membre non-euro. În egală măsură România este profund interesată să participe la programele de dezvoltare tehnologică şi ştiinţifică în cadrul UE. Iar găzduirea proiectului Extrem Light Infrastructure finanţată de Comisia Europeană reprezintă din partea noastră o contribuţie concretă la dezvoltarea unei economii europene bazată pe cunoaştere. Participă activă la procesul decizional de la nivelul UE va fi în continuare susţinută şi prin efortul constant de consolidare a dialogului bilateral cu celelalte state membre, vorbim de relaţii strânse de cooperare între state europene partenere, care împărtăşesc aceleaşi valori şi principii fundamentale, de un dialog deschis şi constructiv care să servească obiectivului comun de întărire a proiectului european. Vom continua să acţionăm pentru completarea dialogului politico-diplomatic bilateral, prin cooperări sectoriale. În special economice în sfera comercială şi investiţională. Acordăm o atenţie sporită consolidării acestui dialog politico-diplomatic cu toţi partenerii noştri europeni în îndeplinirea obiectivelor majore de politică externă. Avem în vedere continuare dezvoltării relaţiilor cu statele cu care avem parteneriate strategice sau relaţii consolidate. Precum Franţa, Germania, Italia, Polonia, Austria, Regatul Unit, Spania, Turcia, Bulgaria şi Ungaria. Vom continua să acţionăm pentru completarea acestui dialog bilateral prin cooperări sectoriale în special în sfera comercială şi investiţională aşa cum am menţionat mai devreme. Totodată vom acorda o atenţie deosebită coordonări cu preşedinţia italiană a consiliului UE, precum şi partenerii care vor deţine statutul de preşedinţie UE în 2015, respectiv Letonia şi Luxembourg. În scopul promovării eficiente şi coerente a poziţiei României pe principalele dosare europene. Republica Moldova. Republica Moldova reprezintă în continuare prioritatea politicii externe a României. am încurajat şi susţinut în ultimii ani  prin toate mijloacele aflate la dispoziţia Ministerului Afacerilor Externe inclusiv prin parteneriatul strategic bilateral pentru integrarea european parcursul şi aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. Republica Moldova a reuşit performanţa de a deveni exemplul de succes al parteneriatului estic fiind cel mai avansat stat în aplicarea în practică a reformelor necesare apropierii de UE. Prin semnarea acordului de asociere şi prin liberalizarea regimului de viză. Pentru posesorii de paşapoarte biometrice. Autorităţile proeuropene de la Chişinău şi-au atins principalele obiective de guvernare referitoare la procesul de apropiere de UE. Relaţiile bilaterale au ajuns la un nivel remarcabil. Iar sprijinul României s-a concretizat în susţinerea şi materializare efectivă a unor proiecte de importanţă strategică pentru Republica Moldova şi de impact la nivelul populaţiei de peste Prut. Cele mai relevante exemple sunt şi le cunoaşteţi, finalizarea gazoductului Iaşi - Ungheni, chiar astăzi. împrumutul nerambursabil de 20 de milioane de euro acordat pentru reabilitarea a sute de grădiniţe. Precum şi constituirea unui mecanism SMURD peste Prut cu deschiderea primului centru pilot la Bălţi. Voi adăuga dincolo de dimensiunea politică, economică, extrem de importantă, sprijinul pe care România şi Ministerul Afacerilor Externe continuă să îl acorde în alte domenii esenţiale pentru orice societate, educaţie, cultură, astăzi şi o spun către colegii din Ministerul Afacerilor Externe, statutul român prin intermediul bugetului Ministerul Afacerilor Externe nu aflat la cea mai bună formă a sa, după cum ştim. Totuşi, am acordat un milion de euro Muzeului Naţional de Artă din Republica Moldova pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare. Este un gest extrem de important, ni l-am asumat, noi cei de la Ministerul Afacerilor Externe şi cred că am făcut un lucru foarte bun. Am continuat, ştiţi foarte bine cea ce înseamnă o politică coerentă în materie de educaţie, materia de burse. Suntem în curs de a continua ceea ce şi astăzi am făcut. O donaţie de carte de 25 de mii de exemplare, de carte de limba română, care vor fi extrem de utile, nu doar pentru biblioteca municipală Haşdeu de la Chişinău, dar pentru multe alte biblioteci din raioanele Republicii Moldova şi avem în vedere şi teatrul de la Cahul, pe care probabil tot noi cei de la MAE vom avea posibilitatea şi capacitatea financiară să îl susţinem. Credem că este foarte important pentru cultura şi identitatea naţională din Republica Moldova să beneficieze de sprijinul României. mediul politic şi social de dincolo de Prut este afectat de conflictul ucraineano-rus în condiţiile în care Transnistria solicită alipirea la Federaţia Rusă şi am asistat la intensificarea unor tendinţe sau tentaţii separatiste în Găgăuzia şi Taraclia. Având în vedere ameninţările directe la adresa Republicii Moldova, complicate de presiunile Moscovei şi apropiere a alegerilor legislative. 30 noiembrie 2014, intensificarea sprijinului României şi a celorlalte state democratice. Fie că vorbim de statele europene, euro-atlantice sau din afara spaţiului euro-atlantic, devine vital pentru menţinerea pe traiectorie europeană asumată de actuala putere de la Chişinău. Avem convingerea că şi pe viitor autorităţile moldovene vor continua angajamentul ferme pe Cale Europeană ca singura opţiunea valabilă pentru asigurarea unui viitor în pace şi prosper pentru populaţia Republicii Moldova. La fel ca şi până acum vom fi alături de prieteni şi partenerii noştri de la Chişinău la fiecare pas pe calea apropierii de Europa. Nu mai departe de săptămâna viitoare la 1 septembrie, la Chişinău va avea loc o nouă reuniune a grupului Prietenii Republicii Moldova, pe care o voi coprezida, alături de Ministrul pe Afaceri Europene a Republicii Franceze. Este vorba de reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre UE împreună cu Republica Moldova vom organiza această reuniune la Chişinău şi am convingerea că va fi un semnal politic extrem de clar, de coerent, de sprijin european pentru procesul de reforme intern şi pentru traseule european şi viitorul european al Republicii Moldova. Vecinătatea răsăriteană. Evenimentele recente au reconfirmat necesitatea ca UE să abordeze coerent şi ambiţios vecinătatea estică în vedere asigurării unui climat de stabilitate în întreaga regiune. Poziţionare României în raport cu vecinătatea estică este de natură sa favorizeze profilarea ei ca actor important în eforturile de stabilizare a regiuni transformând astăzi o potenţială vulnerabilitate într-un avantaj strategic. Din perspectiva liniei promovate politice, promovate constant de ţara noastră. Semnarea acordurilor de asociere a Republicii Moldova, Georgiei şi Ucraina cu UE reprezintă un prim pas care trebuie urmat, cum am spus deja apăsat de mai multe ori, de deschiderea perspectivei europene pentru cele 3 state. Actul semnării important din punct de vedere politic a fost încălcat de o semnificaţie puternică mai ales în contextul presiunilor politice economice şi financiare exercitate de Moscova. România a fost primul stat membru al UE care a finalizat procedura de ratificare a celor 3, acordul de asociere. Principiul dezvoltării relaţiilor statelor din vecinătatea estică cu Bruxelles trebuie să fie aplicat în mod diferenţiat şi bazat pe propriile merite ale fiecărui stat în parte. Prezenţi alături de noi la Reuniunea anuală a diplomaţiei române, a miniştrilor Afacerilor Externe din Moldova şi Georgia arată deopotrivă importanţa pe care România o acordă acestei regiuni şi o recunoaştere a sprijinului constant şi concret pe care l-am acordat acestor state, finalizate cu succesul de etapă a semnării acordului de asociere şi liber schimb. Ucraina este angrenată într-un război hibrid în care Federaţia Rusă era ca obiectiv exercitarea unui anumit tip de control politic asupra statului vecin. Mijloacele şi metodele utilizate în acest timp de conflict sunt diverse. De ordin politico-militar, economico-financiar, social identitar, etno-religios şi nu în ultimul rând informaţional. Efectele majore sunt de adâncirea  crizei interne politico-economice, financiare în care se află deja Ucraina şi de exacerbare a naţionalismului extremist. Acest pericole subliniază şi mai mult importanţă costului… prin reformă eficientă a unei democraţii solide bazată pe un sistem economic viabil. În plan bilateral potenţialul generat de situaţia actuală poate fi folosit şi pentru o reaşezare a relaţiilor româno-ucrainene. În acest sens este necesară identificarea pe de o parte a ameninţărilor şi riscurilor comune la adresa securităţii. Iar pe de altă parte a soluţiilor politice, metodele şi acţiunilor care să pună bazele unei păci durabile în regiune. O astfel de abordare poate contribui în mod esenţial la realizarea unui parteneriat reciproc avantajos. Cu efecte benefice în plan bilateral şi regional. Dorim să stabilim un climat de încredere şi prietenie. Cadrul creat putând facilita unor aspecte de interes prioritar pentru ţara noastră. În special protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina în spirit european. Acesta a fost în esenţă şi spiritul conversaţiei telefonice pe care am avut-o săptămâna trecută cu ministrul de Externe ucrainean, un spirit extrem de pozitiv pe care vreau să îl salut. Referitor la Georgia, remarcăm menţinerea consecventă a orientării pro-europene şi atlantice şi după alternanţa la putere ceea ce indică un sprijin covârşitor al populaţiei, dincolo de diferenţele politice pentru opţiunea euro-atlantică. Doresc să folosesc acest prilej pentru a reafirma poziţia noastră care a fost clară şi consecventă, încă de la începutul crizei ucrainene respingem orice formă de presiune la adresa statelor din vecinătatea răsăritean în încercarea de a le schimba cursul pe care populaţia acestora doreşte să meargă. Respingem tendinţele revizioniste şi logica neconstructive a jocurilor de sumă nulă. acestea sunt motivele pentru care România a susţinut în cadrul UE impunerea şi ulterior extinderea sancţiunilor la adresa unor actori, la adresa Federaţiei Ruse, vorbind şi de aspectul bilateral a relaţiilor cu Federaţia Rusă. Subliniez că nu vom face rabat de la regulile şi obligaţiile internaţionale asumate sau de la valorile pe care le împărtăşim în interiorul comunităţii euro-atlantice. Ne dorim o cooperare în beneficiul ambelor părţi. Dar ţinem seama de faptul că viitorul acestei relaţii şi vorbim şi de viitorul relaţiei Uniunea Europeană - Federaţia Rusă şi NATO - Federaţia Rusă, viitorul acestor relaţii este direct legat de modul în care va fi rezolvată criza din Ucraina şi modul în care este respectat fundamentul, principiile fundamentale ale dreptului internaţional. Nu mai astfel vom putea miza pe o interacţiune şi cooperare oneste, avantajoase pentru toate naţiunile într-un spaţiu de reguli demn de Europa. Alianţa nord-atlantică şi summit-ul NATO. În acest context complicat consolidarea securităţii naţionale rămâne un obiectiv major. Combaterea acestor riscuri de securitate este direct legată de calitatea noastră de membru al Alianţei Nord-Atlantice. Acţiunile şi demersurile în cadrul NATO pe toată durata crizei arată de aliaţii noştri au arătat că alianţa este pregătită să apere statele membre din zona estică. Măsurile concrete. De la elaborarea sau aducerea la zi a unor planuri de apărare, prezenţa sporită la Marea Neagră, zborurilor avioanelor… până la exerciţiile comune cu trupe americane sau canadiene sau prezenţa franceză, sau finalizarea înainte de termen a cadrului juridic necesar pentru implementarea acordului privind amplasarea la… a sistemului de apărare antirachetă, demonstrează solidaritatea în interiorul alianţei şi eficienţa cooperări bilaterale în primul rând cu Statele Unite, dar şi cu ceilalţi aliaţi. În cadrul NATO, România va continua să pledeze şi vă asigur că va continua să pledeze cu forţă şi consecvenţă pentru acceptarea Georgiei şi Muntenegru ca membrii cu drepturi depline. Şi bineînţeles pentru progrese privindu-le pe celelalte state aspirante. O importanţă deosebită o prezintă şi aprofundarea cooperări organizaţiei cu partenerii. Şi aici vom menţiona dintr-o listă ceva mai lungă, în primul rând Republica Moldova şi Ucraina, spuneam în calitate de parteneri ai alianţei. În perspectiva summit-ului de săptămâna viitoare, suntem încrezători că acesta va consfinţi adoptarea unor măsuri concrete precum consolidarea flancului estic şi reasigurarea aliaţilor estici printr-o prezenţă pe termen lung a forţelor şi structurilor NATO în această zonă. Inclusiv pe teritoriul România, aprofundarea cooperări cu partenerii NATO şi acordarea unei atenţii sporite Mării Negre, la nivel politic NATO va trebui să se concentreze pe susţinerea cooperări regionale şi coordonarea mai strânsă cu actorii regionali care au o preocupare reală privind gestionarea situaţiei… complicată de războiul civil din SRI şi de ofensiva… în Irak. În acest context România îşi va reitera disponibilitatea de a participa la viitoare misiune aliată în Afganistan şi de a continua să susţină reformele democratice din această ţară. Pe de altă parte, îngheţarea relaţiilor din cadrul consiliului NATO – Rusia determină o amânare a unor consultări absolut necesare în vederea iniţierii unei cooperări mai eficiente în prevenirea şi combaterea terorismului şi a crimei organizate transfrontaliere. În acest context, Turcia este un partener strategic al României şi un actor al cărui profil va creşte, cu potenţialul de a devenit o interfaţă între NATO şi guvernele din regiune sau organizaţiile regionale. Prin diferitele formule de cooperare unde este membru sau observator. Alături de Polonia, un alt partener strategic cheie al României, vom continua inclusiv în cadrul trilateralei pe care am stabilit-o împreună să ne coordonăm poziţiile în interiorul alianţei, astfel încât regiunea noastră să fie mai sigură şi mai stabilă. Cooperarea regională. Cooperarea regională a fost constant în ultimele două decenii şi jumătate unul din pilonii politici externi ai României, contribuind la valorizarea potenţialului generat de poziţia geostrategică a ţării noastre şi la sprijinirea obiectivelor de aderare euro-atlantică a statelor din vecinătate. Aflată la intersecţia macro a regiunilor Dunării şi Mării Negre, România poate utiliza eficient instrumentul cooperării regionale în vederea atingerii obiectivului major de stabilitate regională şi pentru a confirma că integrarea regională e un autentic facilitator al procesului de aderare europeană şi/sau euro-atlantică. La sfârşitul lunii iunie s-a încheiat cu succes mandatul preşedinţiei în exerciţiu, rămânerea procesului de cooperare în Europa de SE. Am reuşit să ne atingem obiectivele politice şi de fond, promovând principiile statului de drept, bunei guvernări şi inclusivităţii. Am obţinut astfel adoptarea unei declaraţii la summit-ul de la Bucureşti al acestui proces, ceea ce nu se mai întâmplase de doi ani. România va contribui activ şi în continuare la activităţile SECP ca membru al Troicii, sprijinind preşedinţia în exerciţiu al Albaniei. Un accent special a fost pus pe sincronizarea cooperării regionale în Balcanii de Vest cu procesele de extindere a Uniunii Europene şi NATO. În acest scop au fost promovate în mod prioritar proiectele care pot contribui la accelerarea proceselor de integrare euro-atlantică cu scopul agregării cât mai multor actori regionali care doresc să aplice reformele necesare apropierii de Uniunea Europeană, având ca premisă de bază angajamentul politic pentru viitorul european al întregii regiuni. Şi trebuie să menţionez aici în special cooperarea cu actori europeni din afara spaţiului balcanic la gestionarea unor proiecte care vizau de exemplu combaterea corupţiei, criminalităţii organizate transfrontaliere în regiune şi mă refer în mod special la co-sponsorizarea unor acţiuni de către Marea Britanie şi Germania. Considerăm că avem atât vocaţia regională cât şi obligaţia de a sprijini conectarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest. Şi vreau să salut în acest context progresele înregistrate în anul care s-a scurs şi mă refer la statutul de candidat care vizează Serbia şi respectiv Albania. Referitor la cooperarea regională şi relaţiile bilaterale, aş vrea să fac un scurt comentariu din punctul de vedere al unei relaţii bilaterale care rămâne importantă pentru România. Mă refer la relaţia cu Ungaria. Şi o spun cu cea mai mare deschidere şi onestitate, relaţia de cooperare cu Ungaria rămâne extrem de importantă pentru România. În cadrul care de comun acord, pe baze consensuale, a fost agreat de statul român şi statul ungar. Mă refer la tratatul politic bilateral şi la parteneriatul strategic cu conţinut european. Sunt lucruri extrem de importante, atât pentru relaţia bilaterală, cât şi pentru cooperarea regională sau la nivel european şi euro-atlantic. Voi spune însă foarte clar că principiile după care România va continua să se ghideze sunt cele care au fost asumate în planul relaţiilor internaţionale, consensual, atât de România cât şi de Ungaria, nu altceva. Ştiţi foarte bine la ce mă refer, am vrut să transmit acest mesaj pentru că relaţia o privim în continuare pozitiv şi suntem doritori să construim împreună, încă o dată, având un fundament bine definit. O regiune pe care o considerăm ca o prelungire a vecinătăţii imediate este Caucazul şi Asia Centrală. Avem în vedere menţinerea unui curs ascendent în relaţia cu statele din această zonă a căror importanţă pentru asigurarea diversificării rutelor şi surselor de aprovizionare cu energie a Europei este evidentă. Problematica globală. România are ca ţintă şi deschiderea către alte continente, dezvoltarea relaţiilor cu actorii emergenţi, având în vedere modificările majore ale configuraţiei globale şi dinamica dezvoltărilor politice şi economice din aceste regiuni. Dezvoltarea relaţiilor cu statele din regiunea Asia - Pacific este firească şi necesară, având în vedere potenţialul imens al cooperării în domeniile comercial, investiţional, dar şi în contracararea fenomenelor care constituie ameninţări şi riscuri la adresa securităţii globale. Apartenenţa la Uniunea Europeană şi NATO reprezintă pentru România platforma de promovare a proiectelor sale politico-diplomatice, economice, militare, tehnico-ştiinţifice şi culturale cu statele asiatice, într-un cadru de relaţii în Asia - Pacific care trebuie văzute ca întregind şi consolidând un profil euro-atlantic mai vizibil al ţării noastre. Pentru România este prioritară consolidarea parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu China şi completarea sa cu o relaţie economică şi mai dinamică, inclusiv prin atragerea de investiţii chineze. În cadrul Uniunii Europene, România pledează pentru menţinerea unui nivel ridicat de angajare a ambelor părţi în cadrul parteneriatului strategic UE – China. Raporturile economice care constituie esenţa parteneriatului dintre Uniunea Europeană şi China reprezintă în cifre absolute cea mai semnificativă relaţie comercială în lume. Mai mult, decizia de lansare a negocierilor asupra unui acord de investiţii reprezintă un semnal politic important pentru consolidarea relaţiei strategice a Uniunii Europene cu China. Un nou nivel în cooperarea bilaterală va fi atins prin implementarea proiectelor economice convenite la summit-ul China – Statele din Europa Centrală şi de Est desfăşurat la Bucureşti anul trecut. Această formulă de cooperare a statelor central şi est-europene cu China aduce propria substanţă parteneriatului Uniunea Europeană – China. Trebuie să încercăm să ne punem mai bine în valoare avantajele conferite de poziţia noastră geografică, care ne permite să fim poarta de intrare pentru mărfurile din Asia pe piaţa Uniunii Europene. Într-un spaţiu care devine arenă centrală strategică şi de dezvoltare economică în plan global, cu o reţea complexă de relaţii regionale şi parteneriate în care sunt din ce în ce mai prezenţi actori internaţionali esenţiali, România trebuie să îşi fixeze un număr de repere parteneriale echilibrate. Ne dorim de aceea intensificarea şi substanţializarea parteneriatului strategic cu Coreea de Sud, dar şi a parteneriatului cu Japonia. De asemenea avem ca obiectiv stabilirea unei relaţii cât mai aprofundate cu India, un stat indispensabil pentru toate evoluţiile asiatice. România îşi va menţine sprijinul pentru statele din Orientul Mijlociu şi Africii de Nord care cunosc procese intense de transformare. O atenţie aparte va fi acordată consolidării, cooperării cu Israelul, un partener cheie, prin implementarea acordurilor încheiate recent, cu ocazia celei de-a doua reuniuni interguvernamentale, care a avut loc la Ierusalim. În acelaşi timp, vom continua demersurile pentru atragerea unui interes consistent pentru România al actorilor economici din statele consiliului de cooperare al Golfului. În relaţia cu aceste state beneficiem de un capital de încredere important. Pe fondul proceselor de transformare al acestor ţări pot apărea şi importante oportunităţi economice pe care trebuie să fim pregătiţi să le fructificăm. Totodată, urmărim cu deosebit interes evoluţiile legate de dosarul nuclear iranian, sprijinim rolul important asumat de înaltul reprezentant al Uniunii Europene în eforturile de găsire a unei soluţii finale şi cuprinzătoare în acest dosar şi subliniem contribuţia decisivă a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică în procesul de monitorizare a punerii în aplicare de către Iran a angajamentelor asumate. Din punct de vedere securitate, asistăm la noi provocări în vecinătatea sudică a Europei, la 3 ani de la declanşarea Primăverii Arabe: criza din Siria, Irak, Libia, Gaza, fiecare în diverse etape de evoluţie; proliferarea mişcărilor radicale islamiste, apariţia unor mişcări noi precum ISIL, care reprezintă un grad de risc net superior. Adâncirea faliilor confesionale şi sectale duc la creşterea ameninţărilor teroriste la adresa întregii lumi occidentale. Europa este în mod special vizată de aceste ameninţări, dacă e să ne gândim numai la numărul semnificativ de militanţi jihadişti proveniţi din state ale Uniunii Europene, care se vor întoarce în ţările ai căror cetăţeni sunt şi mai radicalizaţi ideologic şi în plus cu o serioasă pregătire militară. Pentru că vorbim de Orientul Mijlociu şi vreau să fac o referire la procesul de pace din Orientul Mijlociu, vreau să subliniez, fără să mai intru în detalii, având în vedere faptul că deja am avansat şi am luat destul de mult timp în această prezentare, vreau să subliniez în acest context că pentru România, referindu-ne încă o dată la procesul de pace din Orientul Mijlociu aflat în prezent în dificultate, rămâne prioritară opţiunea politică şi soluţia celor două state, israelian şi palestinian, care să coexiste în pace şi securitate. Şi România va continua să acorde tot sprijinul prezenţei şi acţiunii politico-diplomatice a Statelor Unite, unei cooperări şi coordonări cât mai strânse cu Uniunea Europeană, dar şi pentru un rol crescut al Uniunii Europene. Eliminarea armelor chimice din Siria e un alt subiect care a marcat agenda politică globală în ultimul an, salutăm în context rolul jucat de organizaţia pentru interzicerea armelor chimice şi sprijinim pe deplin eforturile acestei organizaţii, alături de cele ale comunităţii internaţionale în vederea finalizării procesului de distrugere a arsenalului chimic sirian. Contextul regional actual, cu multiplele lui tensiuni şi incertitudini, ne solicită un efort de proiectare atentă a intereselor noastre strategice, iar România îşi doreşte să fie o voce credibilă şi activă în arena internaţională, capabilă să contribuie cu opinii bine fundamentate şi soluţii pertinente în vederea stabilizării regiunii. În relaţia cu statele africane, putem şi dorim să ne asumăm un rol mai activ. De asemenea, dincolo de parteneriatele stabilite şi consolidate, avem un interes major de deschidere faţă de puterile emergente din Asia, America Latină şi Africa, care oferă un potenţial special de cooperare, atât în format bilateral, cât şi multilateral. Pentru cei care au urmărit cu atenţie agenda externă şi nu doar a Ministerului Afacerilor Externe, aţi putut remarca în ultimul an agende bilaterale şi vizite la Bucureşti a unor importanţi miniştri din state africane. Acest lucru va continua şi de asemenea vă anunţ o agendă importantă şi activă pe relaţia cu statele din America Latină. Diplomaţia economică. Problematica energetică, promovarea oportunităţilor investiţionale oferite de ţara noastră, precum şi activităţile agenţilor economici din România, îmbunătăţirea balanţei comerciale cu statele unde aceasta este defavorabilă României, facilitarea accesului investitorilor români pe pieţele externe, trebuie să rămână priorităţi constante ale diplomaţiei române. Şi instrucţiunile centralei MAE vor merge în anul care urmează cu prioritate în această direcţie. Prognozele ce indică îmbunătăţirea constantă a performanţelor noastre economice pe termen scurt şi mediu, reprezintă o excelentă oportunitate de a promova economia românească pe plan extern, de a creşte astfel nivelul investiţiilor atrase şi de a găsi noi parteneri, atât la nivel statal, cât şi din mediul privat, pentru cooperarea pe pieţe terţe. În acest sens este esenţială cooperarea la nivelul ambasadelor între şefii de misiuni şi reprezentanţii Ministerului Economiei pentru îndeplinirea obiectivelor comune. Cu deosebire în actualul context regional, prioritatea acordată securităţii energetice trebuie să crească. În acest sens, pentru perioada următoare avem în vedere asumarea următoarelor direcţii de acţiune: promovarea potenţialului energetic românesc şi accentuarea rolului important pe care ţara noastră îl poate avea în creşterea securităţii energetice europene, concomitent cu evidenţierea capacităţii României de a oferi  în contextul energetic regional tot mai volatil soluţii atât în ceea ce priveşte accesarea unor rute alternative de aprovizionare, cât şi a unor noi surse în regiunea Mării Negre. În acelaşi timp, în cadrul Uniunii Europene vom urmări consolidarea rolului României în elaborarea politicilor europene în domeniul energetic, în vederea promovării intereselor naţionale româneşti pe agenda Uniunii Europene, precum şi pentru obţinerea de sprijin financiar şi politic pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură energetică româneşti. Pe fundalul unei economii mondiale încă fragile după criza economică prin care am trecut, înregistrăm eforturi de reformă instituţională precum lansarea Uniunii Bancare în cadrul Uniunii Europene, reforma internă a instituţiilor financiare internaţionale, FMI, Banca Mondială, şi de liberalizare comercială regională, cum este cazul importantelor acorduri de liber schimb negociate între Statele Unite şi Uniunea Europeană, Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii, respectiv între SUA şi regiunea Asia - Pacific, şi între Uniunea Europeană şi Canada. Vom urmări în continuare cu atenţie şi susţinem aceste evoluţii pentru identificarea şi exploatarea beneficiilor pe care le poate aduce economiei României. Planul multilateral. O preocupare constantă a ministerului este prezenţa activă în cadrul organizaţiilor internaţionale, un rol proeminent fiind rezervat Naţiunilor Unite. România susţine o reformă semnificativă a Consiliului de Securitate al ONU, având ca principală miză politică alocarea într-o configuraţie extinsă a consiliului a unui loc suplimentar de membru nepermanent pentru grupul nostru regional de apartenenţă. De asemenea, suntem interesaţi în creşterea participării României la operaţiunile de menţinere a păcii ale ONU, încheierea operaţiunilor ISAF la sfârşitul anului 2014 implică reducerea graduală a contingentului românesc dislocat în Afganistan. Iar efectivele cu care România va fi prezentă în afara teritoriului naţional vor scădea. În această situaţie, intensificarea participării României cu personal militar şi civil la operaţiunile desfăşurate sub mandat ONU poate oferi o alternativă viabilă în cadrul obiectivului de creştere a profilului ţării noastre ca participant activ la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale la nivel global. Obiectivele naţionale de dezvoltare durabilă fac parte din mandatul delegaţiei României la actuala Sesiune a 68-a a Adunării Generale ONU, precum şi la viitoarea sesiune, a 69-a, a Adunării Generale, pe parcursul procesului de negocieri interguvernamentale care se vor finaliza prin adoptarea agendei de dezvoltare post 2015. Totodată, subliniez, examinăm posibilitatea reactualizării, eventual chiar pentru viitoarea sesiune a adunării generale a ONU, a unei iniţiative pe care România a promovat-o în anii 1980 privind buna vecinătate. O temă extrem de oportună în actualul climat internaţional. România este activ angajată în promovarea obiectivelor şi iniţiativelor organizaţiei internaţionale a francofoniei, susţinând amplificarea dimensiunii sale politice şi valorificarea mecanismelor de care dispune, îndeosebi în domeniul diplomaţiei preventive, medierii, ieşirii din criză şi conflicte, precum şi al tranziţiei democratice. Tot un context multilateral, dorim menţinerea unui rol activ al României în carul Consiliului Europei şi OSCE. Rolul OSCE în soluţionarea conflictelor îngheţate va trebui să crească, iar în contextul crizei ucrainene vom continua să susţinem rolul important asumat de organizaţie pentru menţinerea şi consolidarea securităţii şi stabilităţii. Doar câteva cuvinte pe tema diplomaţie publică, am putea să spunem mult mai multe. Din paleta largă a manifestărilor de diplomaţie publică pe care le avem pe agendă, doresc să menţionez principalele direcţii pe care le-am abordat în acest an: aniversarea a 10 ani de când România a devenit membru al Alianţei Nord-atlantice, marcarea a 25 de ani de la căderea regimului comunist în România, împlinirea a 100 de ani de la începutul primului război mondial, anul Brâncoveanu şi 300 de ani de la admiterea primului român, Dimitrie Cantemir, în Academia de la Berlin. Diaspora diasporă şi consulară. Având în vedere provocările complexe interne şi externe la adresa valorilor europene fundamentale, România manifestă o preocupare constantă în direcţia promovării drepturilor şi intereselor comunităţilor româneşti, pe lângă autorităţile statelor unde acestea se află. Astfel România încurajează afirmarea identitară în raport cu alte grupuri etnice, prin aprecierea alterităţii şi susţinând proiecte pentru comunităţi care să stimuleze interacţiunea şi dialogul cultural între grupurile etnice. Acordăm un interes continuu focalizat respectării standardelor şi principiilor statuate de reglementările internaţionale şi aplicării unui tratament echitabil românilor din comunităţile tradiţionale şi din Diaspora. Şi aici vreau să mulţumesc, fără să fac nominalizări, tuturor colegilor ambasadelor, ambasadorilor, corpului diplomatic românesc, care în principal în spaţiul european vestic au fost activi în acest an care s-a scurs, într-o perioadă complicată, aşa cum am menţionat. Apreciem că este necesară stimularea interferenţelor dintre mediul de afaceri din România şi cel din alte state, un rol important în această direcţia avându-l consulii onorifici care pot stabili o bună relaţionare cu oficialităţile locale şi pot identifica potenţiali parteneri în vederea dezvoltării proiectelor cu impact comunitar. Din perspectivă consulară, ministerul a demonstrat că poate gestiona în mod eficient situaţiile critice în care au fost implicaţi cetăţeni români, cu deosebire în zone de conflict, dacă este să mă refer doar la Siria, Fâşia Gaza, Libia; sau atinse de catastrofe naturale, cazul Bulgariei. Celula de criză a MAE a funcţionat continuu timp de 4 săptămâni, zi şi noapte, sâmbătă şi duminică, fără întrerupere, complementar evacuărilor fiind gestionate şi situaţiile de criză apărute în Spania, Ucraina, Mali, relocarea Ambasadei României în Libia de la Tripoli la Tunis. Eforturile instituţionale umane şi financiare majore pe care gestionarea unor asemenea situaţii de criză le-a presupus, ilustrează amploarea demersurilor de asistenţă consulară care angrenează atât resursele centralei Ministerului Afacerilor Externe, cât şi pe cele ale reţelei consulare externe a României. Şi vreau să mulţumesc, o voi face public mâine seară la recepţia oficială pe care o voi organiza tuturor colegilor din centrala MAE, din ambasadele, consulatele externe şi echipelor mobile pe care le-am transmis, echipele consulare, pentru tot ceea ce au făcut în gestionarea acestor situaţii de criză, uneori în situaţii dramatice pe care le cunoaşteţi direct. Eforturile instituţionale, spuneam, au fost extrem, extrem de importante, dar ele continuă şi continuă şi în sensul procesului de modernizare a capacităţii consulare a statului român de a oferi servicii de calitate. Spuneam că în scopul creşterii calităţii serviciilor consulare, în cursul anului 2014 a fost lansat sistemul informatic iVISA, a fost operaţionalizat şi este în fază de proiect pilot centrul de contact şi suport al cetăţeanului român din străinătate care pune la dispoziţia cetăţenilor români informaţii despre procedurile aferente, telefonic, prin intermediul unui call-center, precum şi prin corespondenţa electronică. Au fost inaugurate primele info-chioşcuri şi au fost puse la dispoziţia cetăţenilor aplicaţia pentru telefoane mobile inteligente „Călătoreşte în siguranţă”. Au fost continuate sau iniţiate noi campanii publice privind munca în străinătate, traficul de persoane, cărăuşia de droguri şi ştiţi că ne-am lovit de situaţii în care cetăţeni români care au greşit, au suferit rigorile legii şi unii dintre ei în sistemul juridic naţional respectiv au înregistrat sentinţe cu condamnare capitală. Vom discuta între noi câte eforturi şi câte demersuri am făcut, respectând independenţa sistemelor judiciare ale statelor respective, pentru a se elimina aplicarea pedepsei capitale. Şi am reuşit până acum acest lucru. Campanii publice privind cărăuşia de droguri, avertismentele şi regimul special al călătoriilor în anumite state terţe. De asemenea se află în curs de implementare proiectul i-CONS, un proiect ambiţios care vizează informatizarea tuturor serviciilor consulare prestate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare române. După cum ştiţi, în luna noiembrie sunt programate alegerile prezidenţiale. Iar misiunile noastre diplomatice vor organiza ca întotdeauna secţii de votare pentru cetăţenii români cu drept de vot din ţările respective. Fac un apel şi acesta va fi şi sensul instrucţiunilor pe care le vom transmite din centrala MAE către toate misiunile diplomatice, să pregătească în mod exemplar organizarea acestor secţii de votare în condiţii de perfectă legalitate, pentru a evita orice fel de suspiciuni şi a oferi cetăţenilor noştri posibilitatea de a-şi exercita dreptul fundamental într-o democraţie la vot. Concluzii. Doamnelor şi domnilor, excelenţele voastre, în împrejurările actuale, deosebit de importante pentru felul în care va arăta lumea în acest secol, diplomaţia română este chemată din nou să aibă o contribuţie extrem de importantă la promovarea interesului naţional. Am convingerea că tocmai într-un astfel de context marcat de provocări putem gândi soluţii mai creative şi putem explora opţiuni mai îndrăzneţe. În faţa noastră stau obiective importante, legate de consolidarea profilului politico-strategic al României, de creşterea atractivităţii noastre ca destinaţie pentru investiţii, de extinderea ariei de stabilitate şi securitate în vecinătatea răsăriteană şi în Balcanii de Vest. România rămâne un stat euro-optimist, profund ancorat în proiectul european. Mesajul nostru către toţi partenerii europeni este că împreună putem depăşi obstacolele ridicate de impulsuri egocentrice, de tendinţele naţionaliste sau xenofobe şi ne putem dedica eforturilor consolidării proiectului european. Acum, mai mult decât oricând, este nevoie de voinţă politică şi de acţiune coerentă. Este vorba de destinul nostru comun. Doamnelor şi domnilor, stimaţi colegi, vă propun să lucrăm împreună pentru transpunerea într-o realitate de succes a proiectului integrării depline a României într-o Europă mai puternică şi mai influentă, cu un loc bine definit pentru vecinătatea noastră răsăriteană. Sunt convins că dispunem de potenţialul necesar materializării acestei viziuni. Înfăptuirea ei va însemna o contribuţie majoră la stabilitatea şi securitatea regiunii noastre şi al întregului continent şi în acelaşi timp va fi cea mai importantă realizare pe care generaţia noastră o poate lăsa moştenire copiilor noştri. Vă mulţumesc pentru toate eforturile pe care le depuneţi, vă urez succes în activitatea dumneavoastră viitoare! Voi încheia spunând că această intervenţie la care am lucrat împreună cu echipa din Centrala MAE şi primind sugestii din partea unor colegi din misiunile noastre externe, a fost poate prea lungă ca şi durată a expunerii, dar ea de fapt reflectă pe de o parte activitatea dumneavoastră în doar ultimul an care s-a scurs, eforturile, uneori în condiţii dificile pe care le-aţi depus dumneavoastră, în misiunile externe şi centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, dar reflectă în egală măsură un proiect sau o componentă a proiectului de ţară care contează foarte mult. Şi acest proiect de ţară nu poate fi realizat decât şi printr-o contribuţie a diplomaţiei româneşti care trebuie să fie profesionistă, coerentă şi să aibă eficacitate. A fost foarte mult de spus, mulţumesc pentru faptul că aţi urmărit sper cu atenţie ceea ce v-am spus. Vă doresc succes în activitatea pe care o vom avea împreună în perioada care urmează. Contaţi pe sprijin din partea Centralei MAE, dar şi pe multă rigoare şi scrupulozitate în punerea în practică a ceea ce am stabilit, am discutat şi vom discuta în aceste zile. Riscurile, provocările, mizele sunt foarte mari, trăim într-un context internaţional complicat, tot mai complicat, astfel încât va trebui să daţi, să dăm măsura valorii noastre. Nu singuri, ci împreună cu partenerii cu care am cooperat şi cu care dorim să cooperăm în continuare foarte bine. Mulţumesc foarte mult. Vom continua mâine şi poimâine cu două zile extrem, extrem de bogate, cu o agendă foarte bogată, cu teme interesante, cu invitaţi din străinătate, dar şi din peisajul administrativ, diplomatic, politic intern. Şi sunt convins că va fi o reuniune care va genera rezultate. Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Alte articole pe aceeaşi temă