Centrul de presă

Deschiderea oficială a ediţiei 2014 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR)

Tip: 
Comunicat de presă
Data: 
27.08.2014

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean a deschis, astăzi, 27 august, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR), în prezența Primului-ministru Victor Ponta, a Preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și a Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

În discursul său de deschidere, primul-ministru Victor Ponta a subliniat importanța activității diplomatice în actualul context internațional: trăim într-o perioadă cu crize, pe care nu le-am anticipat sau pe care, cu siguranţă, nu le-am dorit: în primul şi în primul rând agresiunea comisă împotriva integrităţii, a suveranităţii Ucrainei, vecinul nostru, o ţară care după mult timp şi-a ales în mod democratic un drum proeuropean şi democratic. Dar cu siguranţă toţi cei prezenţi aici, știți chiar mai mult decât mine despre provocările cu care comunitatea democratică se confruntă, atât în Orientul Mijlociu, cât şi în alte zone ale lumii. În acest context, e mai multă nevoie ca niciodată de dumneavoastră, de diplomaţi.

Primul-ministru a subliniat rolul diplomației în promovarea intereselor legitime ale țării noastre şi ale partenerilor noştri strategici: În aceste perioade de criză, cred că România a dovedit, încă o dată, că este un partener solid, un partener serios şi de încredere al Uniunii Europene, al NATO şi al partenerilor noştri strategici: SUA. A reliable partner cred că a fost termenul care a fost folosit cel mai des în discuţiile pe care le-am avut la nivel politic şi este o oportunitate într-o situaţie de criză, ca România să-şi consolideze acest statut şi să şi-l afirme, de fiecare dată, cu mai mare încredere şi cu mai mult curaj.

În intervenția sa, primul-ministru a vorbit despre obligaţia României de a fi un exportator de securitate regională, precum și accentuarea relaţiilor la nivel bilateral, inclusiv pe latura economică, apreciind eforturile în acest sens ale diplomaților români.

La finalul intervenției sale, primul-ministru Victor Ponta a exprimat un mesaj de  susținere a corpului diplomatic român, subliniind că punctul central al activității diplomatice trebuie să fie loialitatea față de România și față de interesele naționale.

În intervenţia sa ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean, a trecut în revistă principalele repere ale diplomației române, cu accent pe: Parteneriatul Strategic cu SUA; evoluţiile din Vecinătatea Estică; Summitul NATO, cooperarea regională; diplomaţie economică, problematica energetică, prezenţa activă a României în cadrul organizaţiilor internaţionale; comunităţile româneşti din străinătate; rezultatele alegerilor europene din acest an;  creșterea calităţii serviciilor consulare, inclusiv reacţia în situaţii de criză, gestionarea în cele mai bune condiţii a alegerilor prezidenţiale din cursul lunii noiembrie.

Reuniunea din acest an are loc într-un context de securitate regional şi internaţional mult diferit faţă de anii precedenţi sub aspectul transformărilor şi provocărilor cu profunde semnificaţii. Mai mult decât oricând, diplomaţia română este chemată să le facă faţă şi să promoveze cu energie, fermitate şi constanţă interesele naţionale ale statului, a declarat şeful diplomaţiei române.

Referitor la Parteneriatul Strategic cu SUA, ministrul Titus Corlăţean a declarat: relaţia bilaterală cu Statele Unite ale Americii este şi va rămâne cheia de boltă a politicii noastre externe. Dimensiunea politico-militară rămâne prioritară în cadrul relaţiei bilaterale, prin prisma prezenţei consolidate a SUA în România şi în Marea Neagră. Nu pierdem din vedere nici aria cooperării economice, cu valenţe strategice, şi urmărim amplificarea cooperării sectoriale în domenii precum educaţia sau cercetarea.

În ceea ce priveşte problematica europeană, ministrul Titus Corlăţean a afirmat: Din alegerile europene din acest an a rezultat un peisaj politic mixt. Am asistat la o ascensiune a formaţiunilor cu mesaje euro-sceptice, populiste şi xenofobe. În raport cu aceste evoluţii, România accentuează importanţa unui răspuns credibil şi coerent, dedicat adâncirii integrării europene şi consolidării proiectului european. În contextul actual, este evident că singura opţiune fezabilă dacă ne dorim o Uniune puternică şi solidă, capabilă să facă faţă tuturor provocărilor - este aceea de a ne concentra împreună asupra temelor cu adevărat importante, cu impact real asupra vieţii tuturor cetăţenilor europeni. Am văzut cu toţii repercusiunile grave pe care o retorică inflamată, cu tente xenofobe sau chiar rasiste, le poate avea, în anumite state membre. Escaladarea naţionalismului extremist trebuie combătută în spirit de solidaritate, iar pentru aceasta este nevoie de voinţă politică reală în afirmarea valorilor fundamentale care stau la baza construcţiei europene. În acest context, absenţa unor partide extremiste semnificative în România reprezintă un semnal îmbucurător, lipsit de echivoc în privinţa opţiunilor pro-europene ale societăţii româneşti şi o confirmare a maturităţii electoratului român.

Referitor la preluarea de către România în cel de-al doilea semestru al anului 2019 a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, ministrul a apreciat că o prioritate este continuarea procesului de reflecţie privind pregătirea asumării cu succes a acestui mandat: În calitate de instituţie coordonatoare în domeniul afacerilor europene, MAE urmăreşte consolidarea şi întărirea mecanismului de gestionare şi coordonare a afacerilor europene, deja funcţional. Este esenţial să ne definim, în continuare, obiective pragmatice şi ambiţioase.

Aderarea la spaţiul Schengen continuă să rămână în centrul preocupărilor diplomaţiei române. Acest obiectiv a mobilizat eforturi diplomatice consistente şi avem convingerea că dialogul deschis cu partenerii europeni va duce la adoptarea unei decizii pozitive, conform soluţiei dublu etapizate.

În ceea ce priveşte Vecinătatea Estică, ministrul Titus Corlăţean a accentuat faptul că evenimentele recente au reconfirmat necesitatea ca UE să abordeze coerent şi ambiţios această zonă, în vederea asigurării unui climat de stabilitate în întreaga regiune. În acest sens: poziţionarea României este de natură să favorizeze profilarea ei ca actor important în eforturile de stabilizare a regiunii, transformând astfel o potenţială vulnerabilitate într-un avantaj strategic. Semnarea Acordurilor de asociere a Republicii Moldova, Georgiei şi Ucraina cu Uniunea Europeană reprezintă un prim pas, care trebuie urmat de deschiderea perspectivei europene pentru cele trei state.  România a fost primul stat membru al UE care a finalizat procedura de ratificare a celor trei Acorduri de Asociere. Principiul dezvoltării relaţiilor statelor din vecinătatea estică cu Bruxelles-ul trebuie să fie aplicat în mod diferenţiat şi bazat pe propriile merite ale fiecărui stat în parte.

Referitor la Republica Moldova, aceasta reprezintă, în continuare, prioritatea numărul unu a politicii externe a României. În acest sens, ministrul Titus Corlăţean a declarat: „Am încurajat şi susţinut, în ultimii ani, prin toate mijloacele aflate la dispoziţia MAE, inclusiv prin Parteneriatul strategic bilateral pentru integrare europeană, parcursul şi aspiraţiile europene ale R. Moldova. Republica Moldova a reuşit performanţa de a deveni exemplul de succes al Parteneriatului Estic, fiind cel mai avansat stat în aplicarea în practică a reformelor necesare apropierii de UE. Prin semnarea Acordului de asociere şi prin liberalizarea regimului de vize pentru posesorii de paşapoarte biometrice, autorităţile pro-europene de la Chişinău şi-au atins principalele  obiective de guvernare referitoare la procesul de apropiere de UE.

În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale, acestea au ajuns la un nivel remarcabil, iar sprijinul României s-a concretizat în susţinerea unor proiecte de importanţă strategică pentru Republica Moldova şi de impact la nivelul populaţiei de peste Prut. Cele mai relevante exemple sunt: finalizarea gazoductul Iaşi – Ungheni, împrumutul nerambursabil de 20 milioane Euro, acordat pentru reabilitarea a sute de grădiniţe, precum şi constituirea unui mecanism SMURD peste Prut cu deschiderea primului centru-pilot la Bălţi.

Accesul României la programul Visa Waiver rămâne un obiectiv prioritar pe agenda bilaterală. Contextul actual devenind din ce în ce mai favorabil, sunt mobilizate resurse diplomatice importante pentru generarea unui curent de susţinere favorabil unei decizii pozitive la nivelul Congresului. Un obiectiv similar, de ridicare a obligativităţii vizelor, îl avem şi în relaţia cu celălalt partener nord-american, Canada.

În ceea ce priveşte diplomaţia economică, Titus Corlăţean a subliniat faptul că Promovarea oportunităţilor investiţionale oferite de ţara noastră, precum și a activităţii agenţilor economici din România, îmbunătăţirea balanţei comerciale cu statele unde aceasta este defavorabilă României, facilitarea accesului investitorilor români pe pieţele externe trebuie să rămână priorități constante ale diplomației române.

În ceea ce priveşte problematica globală, ministrul a accentuat în discursul său că, pentru România este prioritară consolidarea parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu China şi completarea sa cu o relaţie economică mai dinamică, inclusiv prin atragerea de investiţii chineze. În cadrul UE, România pledează pentru menţinerea unui nivel ridicat de angajare a ambelor părţi în cadrul Parteneriatului Strategic UE–China. Raporturile economice, care constituie esenţa parteneriatului UE-China, reprezintă, în cifre absolute, cea mai semnificativă relaţie comercială din lume. Mai mult, decizia de lansare a negocierilor asupra unui Acord de Investiţii reprezintă un semnal politic important pentru consolidarea relaţiei strategice a UE cu China. Un nou nivel în cooperarea bilaterală va fi atins prin implementarea proiectelor economice convenite la Summitul China – EEC, desfăşurat la Bucureşti, anul trecut. Această formulă de cooperare a statelor central şi est-europene cu China aduce propria substanţă parteneriatului UE-China.

Ministrul a accentuat că este necesar să încercăm să ne punem mai bine în valoare avantajele conferite de poziţia noastră geografică, care ne permite să fim poarta de intrare pentru mărfurile din Asia pe piaţa UE. Se doreşte, de aceea, intensificarea şi substanţializarea parteneriatului strategic cu Coreea de Sud, dar şi a parteneriatului cu Japonia. De asemenea, diplomaţia română are ca obiectiv stabilirea unei relaţii cât mai aprofundate cu India, un stat indispensabil pentru toate evoluţiile asiatice. 

În ceea ce priveşte comunitatea românească din afara graniţelor, „Având în vedere provocările complexe interne şi externe la adresa valorilor europene fundamentale, România manifestă o preocupare constantă în direcţia promovării drepturilor şi intereselor comunităţilor româneşti pe lângă autorităţile statelor de reşedinţă. Astfel, România încurajează afirmarea identitară, în raport cu alte grupuri etnice, prin aprecierea alterităţii, şi susţinând  proiecte pentru comunităţi  care să stimuleze interacţiunea şi dialogul cultural  între grupurile etnice”, a afirmat şeful diplomaţiei române.

Legat de eforturile MAE pentru creşterea calităţii serviciilor consulare, ministrul a punctat faptul că, din perspectivă consulară, ministerul a demonstrat  că poate gestiona, în mod eficient, situaţiile critice în care au fost implicaţi cetăţeni români, cu deosebire în zone de conflict sau atinse de catastrofe naturale.

„În scopul creşterii calităţii serviciilor consulare, în cursul anului 2014, a fost lansat sistemul informatic E-visa; a fost operaţionalizat şi este în fază de proiect-pilot Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate, care pune la dispoziţia cetăţenilor români informaţii despre procedurile aferente, telefonic, - printr-un modul de Call-Center, precum  şi prin corespondenţă electronică; au fost inaugurate primele Info-chioşcuri; au fost continuate sau iniţiate noi campanii publice privind munca în străinătate, traficul de persoane, cărăuşia de droguri, avertismentele şi regimul special al călătoriilor în anumite state terţe. De asemenea, se află în curs de implementare proiectul E-cons, un proiect ambiţios care vizează informatizarea tuturor serviciilor consulare prestate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare române.”

În finalul intervenţiei sale, ministrul a adresat un îndemn corpului diplomatic român pentru     a-şi să îşi aduce o contribuţie crucială la promovarea interesului naţional, consolidarea profilului politico-strategic al României, creşterea atractivităţii noastre ca destinaţie pentru investiţii şi dinamizarea eforturilor în beneficiul originarilor din România.

În discursul său, referitor la cele două coordonate mari ale politicii externe – relația cu UE și NATO, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a referit la importanța ca țara noastră să își întărească rolul în interiorul Uniunii Europene și să își consolideze relaţiile bilaterale cu partenerii europeni tradiţionali. În ceea ce privește relația transatlantică, a subliniat necesitatea extinderii pe domeniile care să genereze o dinamică susţinută şi sustenabilă în aria de cooperare economică, tehnologică şi ştiinţifică.

De asemenea, în intervenția sa, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, s-a referit atât la importanța diplomației economice, cât și la faptul că își propune să dea o nouă dinamică diplomației parlamentare.

***

Joi, cea de-a doua zi a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române va fi deschisă printr-o sesiune plenară dedicată problematicii europene, cu participarea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, la finalul căreia cei doi oficiali vor susţine declaraţii de presă. Aceasta va fi urmată de o sesiune dedicată vecinătăţii estice, la care invitaţii speciali sunt Natalia Gherman, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova şi Maia Panjikidze ministrul georgian de externe. La finalul sesiunii vor avea loc declaraţii comune de presă.

Toate informațiile referitoare la acest eveniment, precum și o fotocronică sunt disponibile în cadrul secţiunii special dedicate evenimentului, de pe site-ul MAE, link: http://www.mae.ro/node/28234

Alte articole pe aceeaşi temă