Relaţia cu comunităţile româneşti din…

Strategia MAE privind Comunităţile româneşti din străinătate

Constituirea comunităţilor româneşti din străinătate, pe parcursul ultimelor două decade, la dimensiuni fără precedent în istoria statului român modern, reprezintă un fenomen a cărui complexitate generează preocuparea pentru elaborarea unor politici specifice, flexibile şi adecvate procesului global al migraţiei contemporane, stimulat de facilităţile pe care creşterea exponenţială a nivelului tehnologic actual le oferă în domeniul mobilităţii.

Oficiul pentru Românii din Străinătate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe coordonează implementarea, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, a Strategiei MAE pentru comunităţile româneşti din străinătate, urmând liniile politice majore, în acord cu ponderea importanţei pe care Guvernul României o acordă serviciului diplomatic şi consular în gestionarea acestei problematici, ca interfaţă directă a statului român în procesul de relaţionare cu comunităţile româneşti stabilite în afara graniţelor ţării.

În acest context, un obiectiv important îl reprezintă consolidarea, creşterea şi diversificarea capacităţii de gestionare a problematicii comunităţilor româneşti din străinătate la nivelul misiunilor diplomatice ale României.

De asemenea, Rapoartele periodice de etapă privind implementarea Strategiei MAE pentru comunităţile româneşti din străinătate, realizate în cadrul Oficiului pentru Românii din Străinătate, monitorizează şi coordonează constant acţiunea serviciului diplomatic şi consular pe linia realizării obiectivelor politice ale statului român în domeniul de referinţă: „menţinerea identităţii culturale şi lingvistice” a românilor aflaţi în străinătate; „promovarea imaginii României prin cultivarea relaţiilor cu elitele româneşti, promovându-le, astfel, ca modele”;  „susţinerea procesului de integrare prin sprijinirea eforturilor de coagulare a comunităţilor românești şi de afirmare a unui profil identitar pozitiv, promovarea imaginii unor comunităţi deschise, orientate spre dialogul intercultural”.

În conformitate cu concluziile Raportului-analiză elaborat de Oficiul pentru Românii din Străinătate în luna februarie 2014, aprobate de conducerea Ministerului Afacerilor Externe, este necesară intensificarea demersurilor pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Strategia MAE pentru comunităţile româneşti din străinătate, după cum urmează:

 

CONSOLIDAREA IDENTITARĂ

  1. Promovarea activă, atât în rândul membrilor comunităţilor, cât şi în spaţiul public din statele gazdă, a tuturor elementelor de simbolistică naţională consacrate prin legi interne, precum şi a altor sărbători cu încărcătură identitară din calendarul naţional şi tradiţional românesc.
  2. Identificarea elementelor necesare pentru crearea unei reţele de centre de dezvoltare a comunităţii şi de consolidare a identităţii naţionale în cadru instituţionalizat, prioritar în statele cu comunităţi româneşti compacte sau tradiţionale.
  3. Identificarea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale, a posibilităţilor de implementare pe scară largă a formatului curricular unitar de limbă, cultură şi civilizaţie românească, cu utilizarea resurselor proprii din cadrul comunităţilor româneşti şi ale celor accesibile pe plan local.
  4. Intensificarea demersurilor de extindere a accesului tinerei generaţii din diaspora la formatele educaţionale de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în raport cu numărul real al copiilor din cadrul comunităţilor româneşti.

PROFILUL IDENTITAR

  1. Fructificarea oportunităţilor de emancipare a profilului identitar al comunităţilor româneşti prin promovarea în spaţiul public din statele de reşedinţă a modelelor de bună integrare sau de reuşită socio-profesională.
  2. Promovarea, în special în cadrul comunităţilor româneşti tradiţionale, a modelelor de succes colectiv din cadrul comunităţilor cu componentă identitară românească marcată, prin încurajarea organizării de manifestări identitare pe formatul Zilele localităţii.
  3. Utilizarea potenţialului de imagine reprezentat de reţelele profesionale româneşti, cu identitate cultural-ştiinţifică europeană, formate din specialişti români în domenii de excelenţă, puternic valorizate în societăţile gazdă (medici, ingineri, experţi IT, avocaţi), prin demersuri de recunoaştere publică a aportului acestora la dezvoltarea societăţii gazdă.
  4. Valorificarea grupurilor autohtone compuse din absolvenţi de studii superioare româneşti, prin consacrarea acestora drept purtători de mesaj identitar românesc în ţările de reşedinţă.
  5. Utilizarea tuturor oportunităţilor oferite de manifestările multiculturale organizate în statele de reşedinţă şi asumarea, de către misiunile diplomatice ale României, a valorilor diversităţii şi ale dialogului intercultural, prin utilizarea propriului capital de prestigiu,  în beneficiul comunităţii româneşti şi al imaginii României.

CONSTRUCŢIA COMUNITARĂ

  1. Analizarea modalităţilor de desfăşurare a unor procese electorale, în cadrul comunităţilor româneşti din străinătate, pe modele deja consacrate (Ungaria, Serbia), în vederea degajării principiilor de reprezentativitate şi legitimitate – componente fundamentale în structurarea relaţionării comunităţilor cu autorităţile locale şi cu cele din România.
  2. Încurajarea şi susţinerea, de către misiunile diplomatice, a  promovării membrilor reprezentativi ai comunităţilor româneşti în structurile administrative şi politice din statele de reşedinţă, pentru asigurarea reprezentării în procesul de luare a deciziilor la nivel local, regional sau central în statul gazdă.
  3. Relaţionarea misiunilor diplomatice cu autorităţile statelor de reşedinţă, în vederea stimulării prezenţei active a comunităţii româneşti la viaţa publică şi la exerciţiul democratic din societatea gazdă, precum şi în vederea implementării programelor de integrare în statele de reşedinţă.

*       *      *