România în NATO

Conceptul Strategic al NATO

România a urmărit ca noul Concept Strategic, adoptat cu prilejul Summit-ului de la Lisabona (19-20 noiembrie 2010), să fie un document de viziune, care să stabilească principalele repere ale acţiunii NATO pe termen mediu şi un mijloc de informare a  opiniei publice din ţările Aliate asupra priorităţilor Organizaţiei.

Pe parcursul procesului de consultări inter-Aliate, România a pledat pentru:

  • reafirmarea, de o manieră ne-echivocă, a apărării colective şi Articolului 5 drept responsabilităţi centrale ale NATO;
  • menţinerea reperelor fundamentale ale NATO: securitate, descurajare, consultare, regula consensului, managementul crizelor, parteneriate, la care să se adauge răspunsul la noile provocări, cu accent asupra insecurităţii energetice şi proliferării tehnologiilor pentru rachete;
  • acordarea atenţiei necesare pentru menţinerea principiilor indivizibilităţii securităţii Aliaţilor, respectiv solidarităţii şi coeziunii Aliate;
  • întărirea rolului NATO ca forum de consultare transatlantică, în conformitate cu Articolul 4 al Tratatului de la Washington;
  • atenţie sporită asupra evoluţiilor de securitate din vecinătatea NATO; menţinerea interesului NATO şi dezvoltarea cooperării cu partenerii din imediata vecinătate a Alianţei şi a României, din Balcanii de Vest şi zona extinsă a Mării Negre; Conceptul Strategic al NATO trebuie, de asemenea, să sublinieze menţinerea, în continuare, a relevanţei politicii “uşilor deschise” pentru consolidarea unui climat de unitate, libertate şi pace în Europa;
  • echilibru între dimensiunea nucleară, cea convenţională şi apărarea antirachetă, în vederea asigurării unei descurajări eficiente a NATO împotriva unei game largi de ameninţări;
  • confirmarea apărării antirachetă drept misiune strategică a Alianţei Nord-Atlantice.

România a urmărit cu consecvenţă creşterea capacităţii Alianţei de a se adapta la un mediu de securitate internaţional tot mai complex şi dinamic, iar Conceptul Strategic din 2010 a răspuns obiectivelor generale urmărite de ţara noastră, fiind remarcate atenţia acordată formulelor de echilibru şi caracterul concis şi pragmatic al documentului, ceea ce a facilitat obţinerea consensului la Lisabona.

Domeniile de interes particular pentru România, cum ar fi apărarea antirachetă, securitatea energetică, parteneriatele şi politica NATO a uşilor deschise au fost reflectate într-un mod care corespunde preocupărilor ţării noastre. Dezvoltarea unei capacităţi de apărare a populaţiilor şi teritoriilor împotriva atacurilor cu rachete balistice a fost prezentată drept un element-cheie pentru asigurarea securităţii colective. A fost, de asemenea, evidenţiată importanţa securităţii energetice, inclusiv prin protecţia infrastructurii energetice critice şi a zonelor de tranzit.

 

Centrul de presă