România în NATO

Principalele contribuţii ale României la NATO


  Conceptul Strategic al NATO 

România a urmărit ca noul Concept Strategic, adoptat cu prilejul Summit-ului de la Lisabona (19-20 noiembrie 2010), să fie un document de viziune, care să stabilească principalele repere ale acţiunii NATO pe termen mediu şi un mijloc de informare a  opiniei publice din ţările Aliate asupra priorităţilor Organizaţiei.  Detalii AICI.

 

  Resurse umane

După integrarea în NATO, cetăţenii români cu pregătire profesională în domeniile de activitate specifice Alianţei au avut posibilitatea de a participa la selecţiile pentru ocuparea unor funcţii vacante. România deţine în prezent postul de asistent al Secretarului General al NATO pentru Riscuri de Securitate Emergente (poziţie obţinută, prin concurs, de către ambasadorul Sorin Ducaru),. Ţara noastră este reprezentată şi la nivel managerial mediu, precum şi prin experţi, în cadrul diferitelor departamente ale Alianței, atingând un procent care depăşeşte cota de ţară.
 

  • Participarea la operaţiile NATO

România a avut contribuţii substanţiale la operaţiile şi misiunile NATO, în anumite teatre de operaţii implicându-se încă din perioada de pre-aderare. Astfel, România s-a alăturat eforturilor comunităţii internaţionale şi ale NATO, participând cu efective şi mijloace militare la: Forţa Internaţională pentru Asistenţă de Securitate (ISAF), misiunea NATO – KFOR, Operaţia Unified Protector (OUP), Misiunea NATO de instruire a forţelor de securitate irakiene (NTM-I), operaţia Active Fence, operaţia NATO de combatere a terorismului Active Endeavour (OAE) şi operaţia de contracarare a pirateriei Ocean Shield (OOS) şi Misiunea Resolute Support (RSM) din Afganistan.  Detalii AICI .
 

  • Centrul HUMINT, Oradea

România găzduieşte, la Oradea, Centrul de Excelenţă NATO HUMINT, instituţie unică în cadrul Alianţei, prin intermediul căreia se acordă sprijin pentru dezvoltarea capabilităţilor operaţionale şi a politicilor NATO în domeniul capacităţilor human intelligence (HUMINT).

 

  Vecinătatea estică a NATO

Imediat după aderare, România a acţionat ca principal promotor al activismului Alianţei în vecinătatea sa estică, cu accent pe regiunea Mării Negre. Interesul României privind regiunea Mării Negre a fost promovat cu succes în Comunicatele finale ale reuniunilor Aliate la vârf, începând cu Summit-ul NATO de la Istanbul (2004). La propunerea României, Comunicatul final al Summit-ului NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008) a inclus un paragraf distinct privind semnificaţia acestei regiuni.  Detalii AICI .

Spre deosebire de Declaraţiile Summit-urile anterioare (Chicago 2012, Lisabona 2010, Chicago 2012), unde Marea Neagră era văzută doar din perspectiva importanţei sale pentru securitatea euro-atlantică, de această dată Aliaţii afirmă că Marea Neagră este o componentă importantă a securităţii euro-atlantice.

La Summit-ul de la Varșovia din iulie 2016, s-a trecut la o etapă superioară, evidențierea importanțeistrategice a regiunii Mării Negre pentru NATO  fiind însoțită de  măsuri concrete în plan operational. Prin deciziile adoptate, regiunea Mării Negre a fost inclusă în procesele aliate de evaluare și contracarare a implicațiilor riscurilor de securitate la adresa Alianței.

Încă din anul 2005, ţara noastră s-a implicat activ în susţinerea reţelei Ambasadelor Punct de Contact (CPE) NATO în statele partenere din vecinătatea estică a NATO, prin asumarea unor mandate notabile în Republica Moldova, Azerbaidjan şi Georgia. Obiectivele avute în vedere din perspectiva acestei calităţi au vizat susţinerea şi consolidarea relaţiei NATO cu cei trei parteneri sus-menţionaţi. Astăzi, România este un aliat cu expertiză în domeniu, fapt care îi permite să îşi asume îndeplinirea, în paralel, a responsabilităţilor CPE în două state partenere, Georgia şi Azerbaidjan, în perioada 2015 – 2016. Detalii AICI.

România cooperează îndeaproape cu Aliaţii, îndeosebi în analizarea impactului evoluţiilor din vecinătatea estică asupra securităţii NATO.

România este unul dintre principalii susținători ai consolidării sprijinului NATO pentru statele partenere din vecinătatea estică (Georgia, Ucraina, Republica Moldova), fiind implicată activ  în implementarea măsurilor decise în sprijinul acestora. Astfel, ca urmare a demersurilor României, comunicatul Summit-ului de la Varșovia include, pentru prima data, un paragraf distinct privind Republica Moldova, care reflectă angajamentul NATO de cooperare cu această țară în vederea asigurării unui viitor stabil, sigur și prosper al acesteia

România contribuie la Pachetul substantial de măsuri în sprijinul Georgiei și și-a asumat rolul de coorodnator (lead-nation) pentru gestionarea fondului voluntar de asistență NATO pentru Ucraina privind apărarea cibernetică.

 

   Sistemul de apărare antirachetă

Misiune-cheie şi obiectiv strategic al Alianţei Nord-Atlantice, dezvoltarea arhitecturii Aliate de apărare antirachetă transpune deciziile luate la ultimele Summit-uri NATO, având la bază principiile indivizibilităţii securităţii, solidarităţii şi apărării întregului teritoriu Aliat: Bucureşti (2008), Strasbourg-Kehl (2009), Lisabona (2010) şi, ulterior, Chicago (2012). Detalii AICI.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă reprezintă un succes al ţării noastre, care îşi consolidează, astfel, poziţia de Aliat de încredere în cadrul NATO.

La Summit-ul NATO de la Varșovia a fost declarată capacitatea inițială operațională a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO. Acesta reprezintă un pas semnificativ în direcția unei BMD a NATO care oferă o capacitate mai avansată de apărare a populațiilor, teritoriilor și forțelor aliate în fața unui potențial atac cu rachete balistice. Decizia a fost posibilă prin transferarea acțiunilor de comandă și control (C2) ale sitului Aegis Ashore de la Deveselu către NATO, facilitatea găzduită de România reprezentând o parte semnificativă din această creștere a capacităților NATO în domeniu. Detalii AICI. 

 

  Securitatea energetică

Susţinând asumarea unui rol ambiţios al NATO în sfera securităţii energetice, România a urmărit dezvoltarea relaţiilor NATO cu state din imediata vecinătate şi cu cele de la Marea Caspică. Detalii AICI .

 

  Securitatea cibernetică

România şi-a exprimat angajamentul de a contribui activ la implementarea politicilor Aliate în domeniul cyber defence, prin participarea la proiecte multinaţionale dedicate dezvoltării capabilităţilor în domeniul apărării cibernetice.

Ameninţările la adresa securităţii cibernetice au devenit din ce în ce mai serioase în ultimii ani. Ele nu sunt limitate de frontiere şi înregistrează o creştere a frecvenţei şi a gradului de sofisticare. Apartenenţa universală a spaţiului cibernetic, riscurile de securitate pe care le implică atacurile cibernetice şi caracterul global al efectelor lor impun eforturi de cooperare internaţională pentru asigurarea securităţii sistemelor informatice.

Fiind o Alianţă pentru apărare, NATO a identificat şi a recunoscut, încă de la începutul deceniului trecut, gravitatea ameninţărilor cibernetice şi importanţa protecţiei reţelelor informatice. 

La Summit-ul din Țara Galilor (2014), șefii de state și de guverne NATO au andosat noua Politică întărită în domeniul apărării cibernetice, care subliniază faptul că apărarea cibernetică este parte a sarcinii de bază a NATO privind apărarea colectivă.

La Summit-ul de la Varșovia, NATO și-a consolidat rolul în domeniu, iar spațiul cibernetic a fost declarat domeniu operațional. Detalii AICI.