Interviuri

Intervenţia ministrului Titus Corlăţean la emisiunea "Euroatlantica", cu ocazia vizitei în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

Vorbitor: 
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe
Data: 
10.10.2013
Autor: 
Radio România Actualităţi


Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie "Euroatlantica" dedicată unor subiecte de actualitate, cuprinse pe agenda europeană şi internaţională, două teme ce vor fi susţinute cu materiale şi corespondenţe, stabilitatea şi securitate în Orientul Mijlociu, în contextul debutului operaţiunii de distrugere a arsenalului chimic din Siria, şi Parteneriatul Estic, cu influenţe pentru stabilitatea la frontierele de est ale României, discuţie ce anticipează cel de-al treilea Summit, ce se va desfăşura luna viitoare la Vilnius, in Lituania. Urmează să intrăm in direct, în prima parte a emisiunii, cu ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean. Domnia sa se află în vizită oficială la Londra, unde s-a întâlnit, astăzi, cu omologul său britanic, William Hague. Tot în această ediţie, în exclusivitate pentru "Euroatlantica", avem un interviu cu ambasadorul Sorin Ducaru, şef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Alături de mine, în Studioul Radio Romania Actualităţi se află colonelul in rezervă Ion Petrescu, doctor in ştiinţe militare, analist la ziuaveche.ro. Bună seara, dle colonel.

Ion Petrescu: Bună seara. Şi felicitări pentru stabilitatea emisiunii "Euroatlantica" în grila de programe a postului public de radio.

Realizator: Vă mulţumesc pentru că sunteţi, din nou, alături de noi la "Euroatlantica" şi aveţi cuvinte atât de frumoase pentru această emisiune, unică în spaţiul radiofonic românesc. Dle colonel, vă propun să intrăm in direct, la Londra, cu şeful diplomaţiei romane. Colegii din regia de emisie, Victor Mihăescu şi Izabel Jerdea, îmi confirmă că avem stabilită legătura cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean. Bună seara, dle ministru.

Titus Corlăţean: Bună seara. Şi mulţumesc, la rândul meu, pentru această invitaţie, la o emisiune pe care şi eu, personal, o apreciez de foarte multă vreme.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru aceste cuvinte frumoase. Domnule ministru, ştiu că aveţi o agendă încărcată şi veţi rămâne în emisiune doar pentru 10-12 minute. Mulţumiri pentru că sunteţi, din nou, alături de "Euroatlantica". Cele două teme principale ale emisiunii din această seară se suprapun şi cu subiectele incluse pe agenda vizitei dumneavoastră la Londra. Este vorba de Parteneriatul Estic şi de arsenalul chimic din Siria. Vă rog să ne spuneţi ce aţi discutat cu omologul dumneavoastră britanic despre Parteneriatul Estic.

Titus Corlăţean: Este adevărat, am avut astăzi, în cadrul vizitei pe care o efectuez la Londra, o discuţie extrem, extrem de substanţială şi pozitivă, într-un spirit amical, cu ministrul de externe britanic William Hague, plecând de la fundamentul extrem de solid pe care Parteneriatul strategic, încheiat anterior între România şi Marea Britanie, ni-l oferă. Şi, în mod evident, între subiectele abordate a figurat şi Parteneriatul Estic, dar şi dosarul sirian. În ceea ce priveşte Parteneriatul Estic, nu aş spune că au fost surprize. Ne cunoaştem foarte bine poziţiile formulate în numele guvernelor român, respectiv britanic. Noi am discutat aceste lucruri anterior, în repetate ocazii, şi în cadrul Consiliului Afacerilor Externe, la Bruxelles sau la Luxemburg, fie în cadrul formatului transatlantic. Şi pot să o spun cu satisfacţie, faptul că România şi Marea Britanie au poziţii fie similare, fie comune, identice, în aspectele care ţin de Parteneriatul Estic, pentru că ambele ţări îşi propun să facă toate demersurile, păstrând în acelaşi timp şi exigenţele, pentru îndeplinirea criteriilor fireşti pe care partenerii estici trebuie să le îndeplinească, dar ne-am propus tot ceea ce este posibil pentru un Summit la Vilnius, în Lituania, de succes. Asta înseamnă semnarea respectivă, parafare a unor acorduri de asociere, acorduri de liber schimb cu acele state partenere care au rămas consecvente, interesate, au promovat reforme interne pe linia europeană, pentru apropierea de UE, şi aici, în mod clar, Republica Moldova în prima linie. Un interes, şi strategic, legat de posibila semnare a Acordului de Asociere de către Ucraina. Bineînţeles, cu menţinerea exigenţelor pană la Summitul de la Vilnius, dar şi după, pentru accelerarea procesului de reformă internă şi condiţionalităţi şi nu în ultimul rând, parafarea acordurilor respective de către Georgia. Au fost şi alte teme discutate, legate de Parteneriatul Estic, inclusiv o necesară, clară solidaritate şi reacţie de sprijin din partea Uniunii Europene în situaţiile care s-au manifestat, din păcate, în ultima perioadă de timp, ultimele săptămâni, în principal de presiuni venite asupra unor parteneri estici, aşa cum este cazul Republicii Moldova sau Ucrainei, pentru a le deturna de la obiectivele europene pe care şi le-au fixat în mod legitim şi suveran. Aici poziţia este foarte clară; decizia suverană a acestor state trebuie respectată de toţi actorii internaţionali.

Realizator: Domnule ministru, pe această temă a Parteneriatului estic aţi susţinut şi un discurs la Institutul regal pentru Studii de Apărare şi Securitate. Cum a fost primit acest discurs?

Titus Corlăţean: Da, este adevărat, am fost invitat la acest institut prestigios britanic, cu o prezenţă foarte bună în audienţă, şi am ales în mod special acest subiect, pentru că în mediile de specialitate britanice este în mod factual, obiectiv, această remarcă pe care o fac, este un subiect, totuşi, mai puţin abordat şi a fost interesul nostru, al României, şi un interes - aş spune mai larg - central-est european de a promova nu doar viziunea românească, ci şi interese europene şi foarte clar legate de modul în care Uniunea Europeană trebuie să se raporteze la spaţiul estic, la statele din Parteneriatul Estic. A fost o dezbatere extrem de profesionistă. Vă imaginaţi că au fost destule întrebări, partea a doua, şi în regim de " Chatham House ", adică am putut discuta extrem de deschis în regimul uşilor închise, bineînţeles, pe aceste teme şi, în special, aspectele legate de evoluţiile şi privind teme de securitate, legate, de exemplu, de Republica Moldova, de Transnistria. Au fost subiecte care au fost primite cu mare interes.

Realizator: Domnul colonel Ion Petrescu, cu inima foarte aproape de Republica Moldova, doreşte să vă adreseze o întrebare, domnule ministru.

Col. Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut, domnule ministru.

Titus Corlăţean: Bună seara.

Col. Ion Petrescu: Vă rog respectuos să-mi spuneţi în ce măsură, în viitor, dumneavoastră personal şi ministerul pe care îl conduceţi veţi promova tandemul România - Republica Moldova în Comunitatea Europeană şi în spaţiul euro-atlantic?

Titus Corlăţean: Aş spune că dumneavoastră puteţi numi tandem, eu voi numi o relaţie cu totul şi cu totul specială existentă între România şi Republica Moldova, plecând de la comunitatea noastră de sânge, de identitate naţională şi de limbă. Acest lucru este un dat, este o chestiune care există, este o axiomă. Deci, nu trebuie neapărat să formalizăm acest tandem; el există şi, în orice caz, există, aş spune, tot mai mult un tandem european şi Republica Moldova, România fiind, e adevărat, în prima linie, pentru că eforturile constante, consecvente ale Republicii Moldova în ultimii ani, promovate de un guvern pro european, au demonstrat seriozitate şi consecvenţă. Probabil că Republica Moldova a fost cea mai consecventă şi serioasă în toţi aceşti ani pe linia apropierii de Uniunea Europeană. Este un lucru pe care îl facem zi de zi, şi seara, şi noaptea cel mai adesea, atunci când apar evoluţii sau urgenţe. Efortul României este un efort cunoscut şi apreciat; este un efort european, apreciat de ceilalţi parteneri europeni. Vă aduc aminte că Romania co-prezidează, alături de Franţa grupul de prieteni europeni ai Republicii Moldova şi cred eu că am făcut ceea ce trebuia să facem în toţi aceşti ani pentru Republica Moldova. Eu sunt optimist, chiar dacă au fost momente dificile uneori, de natură politică internă in Republica Moldova, alteori, aşa cum este ultima perioadă, cu aceste presiuni şi măsuri economice restrictive, impuse de Rusia faţă de vinurile moldoveneşti, fructe, legume şi, mai nou, tentaţii legate de forţa de muncă moldoveană din Rusia.

Titus Corlăţean: Eu sunt optimist că Summitul de la Vilnius pentru Republica Moldova va fi un Summit de succes şi ce va urma după aceea, inclusiv semnarea acordurilor, după parafare, şi, sper eu, acea măsură, pe care eu aş califica-o decisivă, privind liberalizarea regimului de vize. Ei, lucrurile acestea le promovăm consecvent şi cred eu că Republica Moldova are o şansă bună şi la Summitul de la Vilnius, dar şi după aceea.

Realizator: Domnule ministru Titus Corlăţean, cea de-a doua temă a emisiunii "Euroatlantica" din această seară este Siria, subiect ce s-a regăsit şi pe agenda discuţiilor pe care le-aţi avut astăzi la Londra. Vă rog să ne spuneţi ce aţi discutat cu partenerii britanici pe acest subiect extrem de sensibil pentru România, pentru că avem acolo foarte mulţi resortisanţi, foarte mulţi cetăţeni romani sau de etnie românească care s-au stabilit acolo, in Siria.

Titus Corlăţean: A fost discuţie destul de detaliată asupra dosarului sirian şi aici ne cunoşteam poziţiile, pentru că şi acest subiect a fost pe agenda europeană constant şi am avut discuţii şi anterior, dar a fost un bun prilej de a discuta cu ministrul britanic de externe, cu atât mai mult cu cât Marea Britanie este membru permanent al Consiliului de Securitate, şi la sesiunea Adunării Generale de la sfârşitul lunii septembrie, de la New York, a avut o contribuţie extrem, extrem de importantă în realizarea, adoptarea acelei decizii, adoptarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate pe tema armelor chimice din Siria. De altfel, am participat şi eu la sesiunea Adunării Generale, reprezentând România. Am avut acolo reuniuni de coordonare la nivel european, dar şi euroatlantic, inclusiv cu secretarul de stat american John Kerry, aşa că cunosc în detaliu modul în care au evoluat discuţiile, negocierile. A fost bine faptul că s-a ajuns la această decizie la nivelul Consiliului de Securitate, pentru că utilizarea armelor chimice reprezintă o crimă împotriva umanităţii. Era necesară o reacţie a comunităţii internaţionale în ansamblul său, la nivelul Consiliului de Securitate. Altfel, fără o reacţie, credibilitatea şi autoritatea sistemului internaţional bazat pe Carta ONU s-ar fi prăbuşit sau, poate că exagerez, s-ar fi prăbuşit, dar, în orice caz, ar fi fost pusă serios, serios sub semnul întrebării. Marea Britanie a avut o contribuţie importantă. Bineînţeles, Statele Unite şi Federaţia Rusă au avut poziţiile cheie. Ceea ce este important acum, în paşii următori, este implementarea mecanismului pus la punct, punerea sub control a armelor chimice şi, respectiv, distrugerea în cursul anului 2014. Am avut o discuţie pe această temă, pentru că ea, în egală măsură, această evoluţie poate determina, şi la asta se lucrează în clipa de faţă pe canalele politico-diplomatice, poate genera totuşi şi o discuţie serioasă in cadrul atât de mult aşteptatei Conferinţe Geneva 2, pentru rezolvarea problemei de fond, conflictului sirian şi a ceea ce se întâmplă acolo. Or, din acest punct de vedere, sunt paşi înainte, este posibilă şi o contribuţie iraniană, o participare la această conferinţă, în anumite condiţii, în măsura in care Iranul confirmă paşii şi deschiderea pe care le-a manifestat în ultima perioadă, dar şi în condiţiile in care ar fi absolut necesară asumarea şi recunoaşterea a ceea ce s-a stabilit conferinţa Geneva 1. Sunt teme pe care le-am abordat cu ministrul britanic şi sunt extrem de mulţumit cu privire la modul în care au decurs aceste discuţii.

Realizator: Domnule ministru Titus Corlăţean, vă mulţumim pentru intervenţia în direct al "Euroatlantica". Să reveniţi cu bine în ţară! Mulţumim.

Titus Corlăţean: Mulţumesc foarte mult. O seară bună!

 

Alte articole pe aceeaşi temă

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice